4,609 matches
-
fi, trebuie spus cu toată sinceritatea, îndată ce este întemeiat. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: − să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte − să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte − să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris - 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct, încadrarea în limitele de spațiu indicate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două pagini (600
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
ridicarea lui la concept; - desprinderea caracteristicilor mesajului filosofic și ale comunicării filosofice, prin raportare la discursul filosofic; - explicarea modului cum mesajul filosofic motivează și întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în limita a
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în limita a două criterii ale raționalității limitate: verificabilitatea și falsificabilitatea (K. Popper), evitându-se pe cât posibil orice avansare investigativă pe care simțul comun ar putea-o suspecta de petitio principii. „Orice comportament, orice fenomen
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
din ele toate roadele pe care le pot da. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: − să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte − să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte − să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]
-
integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris - 3 puncte;abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct,încadrarea în limitele de spațiu indicate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două pagini (600
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]
-
din ele toate roadele pe care le pot da. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: − să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte − să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte − să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris - 3 puncte;abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct,încadrarea în limitele de spațiu indicate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două pagini (600
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
din ele toate roadele pe care le pot da. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: − să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte − să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte − să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris - 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct, încadrarea în limitele de spațiu indicate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două pagini (600
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
formă controlabilă și educabilă a empatiei, a înțelegerii celuilalt. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: − să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte − să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte − să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris - 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct, încadrarea în limitele de spațiu indicate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două pagini (600
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în diferențe. Comunicarea reprezintă locul identității ca diferență și al diferenței ca identitate. Pe perimetrul ei, mesajul apare ca
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
ridicarea lui la concept; - desprinderea caracteristicilor mesajului filosofic și ale comunicării filosofice, prin raportare la discursul filosofic; - explicarea modului cum mesajul filosofic motivează și întemeiază activitatea filosofică. Logica demersului argumentativ este orientat de trei principii de cercetare: - selectarea itemilor de argumentare se va face cu conștiința că „problemele sunt puse și datele sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în limita a
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor fi cenzurate în limita a două criterii ale raționalității limitate: verificabilitatea și falsificabilitatea (K. Popper), evitându-se pe cât posibil orice avansare investigativă pe care simțul comun ar putea-o suspecta de petitio principii. „Orice comportament, orice fenomen
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
două sau mai multe persoane și care constă în schimbul de mesaje, având ca obiect transferul de semnificații sub formă de idei, informații, gânduri, sentimente etc” (pag. 29). Separarea informației de comunicare nu este posibilă, autorul prezentându-ne în lucrarea sa argumentări ale mai multor cercetatori în acest sens:” Cand este vorba, în particular, de informația tehnică este valabilă o informație șocantă “o delimitare între comunicații și informații este imposibilă” (Cuilenburg, Scholten, Noomen, 1998, p.44). Henri Wald preciza: “Informația se formează
ȘTEFAN VLĂDUȚESCU: Un eseu despre teoria informaţiei (Book Review), de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339577_a_340906]
-
autoarea vădește în demersul său o foarte bună cunoaștere a bibliografiei fundamentale a domeniului și capacitatea de a o domina prin asimilare într-un discurs cu nuanțe personale. Scrisă într-un stil specific lucrărilor de factură științifică, volumul captează coerența argumentării și prin eleganța și cursivitatea formulării, fiind și prin aceasta remarcabil. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
ALINA ŢENESCU: „Comunicare, sens, discurs” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339578_a_340907]
-
fi, trebuie spus cu toată sinceritatea, îndată ce este întemeiat. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: − să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte − să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte − să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]