1,444 matches
-
un text în care rolul scriptorului este de a-l conduce pe cititor, cît mai bine cu putință (din punctul lui de vedere), la înțelegerea originalității și a specificului politicii editoriale de la Actes Sud. Cuvîntul înainte subliniază faptul că pertinența argumentativă constă în enunțarea și în valoarea locutorului-enunțător (EU-VALID) și implicit în co-enunțători (NOI-VALID); acest ultim aspect este sensibil la punerea în lumină a unei validități a propozițiilor așteptată de "partenerii" editorului (librari, bibliotecari, ziariști, cititori: "ei să aibă acces..." [s. n
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
statutului nostru, noblețea tradiției universitare, năzuința noastră spre universalitate (1989, p. 8). După cum observăm, în prezentarea cărților de la PUF sînt folosite două procedee paratextuale: primul constă în definirea pe scurt a cărții; imaginea de marcă a editurii permite conturarea orientării argumentative globale, cea a calității și a rigorii textelor editate. Al doilea procedeu precizează și diferitele proprietăți sau părțile aferente cărților, miza editorială a întrebărilor lumii avînd rolul de a afirma demersul problematic al cărților. Trei extrase publicitare confirmă explicit primul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
îl considerăm ca atare. Din motive de metodă și de eficacitate, am preferat mai degrabă să prezentăm un anumit număr de practici și de efecte. Ne-am ocupat de ceea ce am considerat a fi esența paratextului, mai precis orientarea lui argumentativă. Din acest punct de vedere, am considerat util să abordăm titlurile, epigrafele, dedicațiile și alte prefețe, deoarece aici se regăsește o intenție, o interpretare auctorială sau editorială care influențează lectura prin forța ei. De altfel, scopul ilocuționar al unei coperte
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
înainte la catalogul de la Éditions Minuit / 93 1.4. Notele de catalog / 98 2. Studiul unei campanii publicitare, Gallimard Jeunesse / 101 2.1. Dimensiunea enunțiativă și referențială a propozițiilor / 102 2.2. Dimensiunea secvențială a propozițiilor / 109 2.3. Orientarea argumentativă a campaniei publicitare / 121 3. Coperte și supracoperte / 123 3.1. Contractele de lectură ale copertei / 123 3.2. Rolul supracopertei / 135 Exerciții / 139 Cheia exercițiilor / 143 Cheia exercițiilor din capitolul 1 / 143 Cheia exercițiilor din capitolul 2 / 157 Cheia
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a destructurării ansamblului. Criticul nu pare să găsească modalitatea prin care să aducă la un numitor comun multitudinea de idei propuse în discuție. Cititorul atent nu poate să nu remarce modul năvalnic în care ele se succed în detrimentul unui construct argumentativ care să le includă și să le dea valoarea și sensul unității. Din această cauză credem că au apărut și unele incongruențe. După ce o vede, întemeiat, pe Bătrână ilustrând Ordinea lumii, criticul oferă și Marei un loc în lumea "oamenilor
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de aspectualizare / 104 3.3. Procedura de punere în relație / 107 3.4. Procedura de inserare prin sub-tematizare / 109 4. Text procedural sau descriere de acțiuni? / 111 5. Concluzie / 117 6. Exerciții de analiză secvențială / 118 Capitolul 4. Prototipul secvenței argumentative / 121 1. O schemă de susținere argumentativă a propozițiilor / 123 2. Schema inferențială, silogismul și entimema / 131 3. De la schema de susținere a propozițiilor la prototipul secvenței argumentative / 134 4. Analizele secvențiale / 138 4.1. Respingerea și elipsa concluziei-teză nouă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
punere în relație / 107 3.4. Procedura de inserare prin sub-tematizare / 109 4. Text procedural sau descriere de acțiuni? / 111 5. Concluzie / 117 6. Exerciții de analiză secvențială / 118 Capitolul 4. Prototipul secvenței argumentative / 121 1. O schemă de susținere argumentativă a propozițiilor / 123 2. Schema inferențială, silogismul și entimema / 131 3. De la schema de susținere a propozițiilor la prototipul secvenței argumentative / 134 4. Analizele secvențiale / 138 4.1. Respingerea și elipsa concluziei-teză nouă / 138 4.2. Revenirea la un text
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Concluzie / 117 6. Exerciții de analiză secvențială / 118 Capitolul 4. Prototipul secvenței argumentative / 121 1. O schemă de susținere argumentativă a propozițiilor / 123 2. Schema inferențială, silogismul și entimema / 131 3. De la schema de susținere a propozițiilor la prototipul secvenței argumentative / 134 4. Analizele secvențiale / 138 4.1. Respingerea și elipsa concluziei-teză nouă / 138 4.2. Revenirea la un text publicitar: Mir Rose / 140 5. Exerciții de analiză secvențială / 145 Capitolul 5. Prototipul secvenței explicative / 149 1. Explicativ, expozitiv și informativ
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
într-un cadru teoretic mai amplu, dezvoltat în primul capitol și care apare descris mai pe larg în cartea noastră Éléments de linguistique textuelle (Mardaga, 1990). Ipoteza existenței unui număr restrâns de tipuri secvențiale de bază tipuri monogerate, narativ, descriptiv, argumentativ și explicativ, precum și tipul poligerat, dialogal are drept scop să teoretizeze, într-o manieră unificatoare, eterogenitatea compozițională a discursurilor. De asemenea, această ipoteză mai are drept finalitate, în spiritul citatului din J. Sumpf, ce apare ca moto, să ia în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a lui totul sau nimic, evitându-se confundarea prototipului cu realizarea textuală, putem începe prin a explica faptul că o secvență, în funcție de gradul de apropiere sau de depărtare față de prototipul noțional de referință, nu este decât o exemplificare narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă, mai mult sau mai puțin tipică. Modelul teoretic al eterogenității compoziționale a textelor expuse aici nu are, bineînțeles, decât o pertinență limitată, de care de altfel amintește și James Gleick: Alegerea este întotdeauna aceeași. Fie vă creați un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt, în general, descurajați de faptul că fiecare text este o realitate mult prea eterogenă pentru a putea fi închis în limitele unei definiții stricte. Putem, într-adevăr, să afirmăm că formele narative sunt cel puțin la fel de variate ca cele argumentative. Cât despre descriere, aceasta se prezintă foarte rar în situație de autonomie; ea este de cele mai multe ori doar un episod într-un text narativ sau explicativ. La fel, o povestire poate reprezenta doar un episod într-o argumentație, o explicație
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu este garantată din punct de vedere pragmatic decât dacă ne referim la o poeticitate inseparabilă de mecanismul ilocuționar al blestemului ritualic ("Blestemat fie...") mult timp analizat de W. Labov (a se vedea Adam 1997: 125-146). La nivel local, orientarea argumentativă poate fi indicată, așa cum arată analiza ilocuționară clasică, prin micro-acte de limbaj (a promite, a întreba, a ordona, a cere, a enunța etc.), dar și prin conectori argumentativi (deoarece, pentru că, dar, deci etc.) și/sau printr-un lexic marcat din
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
coerența enunțiativă [A2] și pragmatică [A1] a unei insulte ritualice care imită stilul blestemelor din Vechiul Testament. Între altele, trebuie să ținem seama de dimensiunea ritmică a enunțurilor și de cea a fenomenelor parantetice, marcate sau nu din punct de vedere argumentativ. În ceea ce privește fenomenele parantetice, este vorba aici de analiza ansamblurilor de propoziții legate ierarhic prin conectori (Dacă... atunci... dar... deci...) sau de elemente de organizare textuală (Mai întâi..., apoi..., pe urmă..., în fine....; Pe de o parte..., pe de altă parte
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
air de famille) care îl determină pe cititorul interpretant să le identifice ca fiind secvențe descriptive mai mult sau mai puțin tipice, mai mult sau mai puțin canonice. La fel se întâmplă și în cazul unei secvențe narative, explicative sau argumentative. Bazându-se pe ipoteza unui număr redus de moduri de grupare a propozițiilor elementare, descrierea acestui ultim plan de organizare trebuie să permită teoretizarea în ansamblu a "tipurilor relativ stabile de enunțuri sau genuri primare ale discursului" despre care s-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vorbește Bahtin se află de fapt la baza regularităților secvențiale. Secvențele elementare par să se reducă la câteva tipuri elementare de articulare a propozițiilor. În acest stadiu al analizei, mi se pare necesar să reținem următoarele secvențe prototipice: narativ, descriptiv, argumentativ, explicativ și dialogal. Sunt din ce în ce mai tentat să vorbesc de secvențe prototipice în măsura în care enunțurile pe care le situăm în categoria povestirii sau descrierii, de exemplu, nu se dovedesc în general a fi toate reprezentative, precum categoria despre care discutăm aici. Numai
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Textele realizate se situează pe o scară de tipologizare, mergând de la exemple care verifică ansamblul categoriei definite la exemple periferice, care nu sunt decât parțial conforme cu primele. Capitolele următoare vor fi consacrate definirii schemelor prototipice ale secvențelor narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogale. Precum în cazul prototipului noțiunii de pasăre în general, apropiat mai degrabă de rândunică sau de canar care permite să se facă distincția dintre un pițigoi, o bufniță, o barză și chiar un struț, un pinguin și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de canar care permite să se facă distincția dintre un pițigoi, o bufniță, o barză și chiar un struț, un pinguin și alte animale, pare să existe și o schemă prototipică a secvenței narative care o diferențiază de secvența descriptivă, argumentativă sau altele. Este vorba de schema sau imaginea mentală a prototipului-obiect abstract, construit plecând de la proprietățile tipice ale categoriei, care permite recunoașterea ulterioară a unui exemplu sau altul ca fiind mai mult sau mai puțin prototipic. În capitolele ce urmează
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
evaluative apar adesea alături de propoziții narative (așa cum vom vedea în capitolul 2); dacă într-o descriere nu apar astfel de intruziuni, nu de puține ori însă se întâmplă să găsim în ea propoziții evaluative sau chiar un plan de text argumentativ, cu rol de organizare a diferitelor momente ale secvenței. * Sau, mai mult, textul e format dintr-un anumit număr (n) de secvențe de același tip (toate narative, de exemplu). În acest moment putem avea două posibilități: aceste secvențe pot fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
structuri secvențiale eterogene. Două noi cazuri reprezentative apar de această dată: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Atunci când secvențe de diferite tipuri alternează, apare o relație între secvența inserantă și secvența inserată. Astfel, ceea ce numim exemplum narativ corespunde structurii: [secvență argumentativă [secvență narativă] secvență argumentativă]; prezența unei descrieri într-un roman poate fi reprezentată în acest fel: [secvență narativă [secvență descriptivă] secvență narativă]. Inserarea unui dialog într-o povestire poate corespunde structurii [secvență narativă [secvență dialogală] secvență narativă], iar cea a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
noi cazuri reprezentative apar de această dată: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Atunci când secvențe de diferite tipuri alternează, apare o relație între secvența inserantă și secvența inserată. Astfel, ceea ce numim exemplum narativ corespunde structurii: [secvență argumentativă [secvență narativă] secvență argumentativă]; prezența unei descrieri într-un roman poate fi reprezentată în acest fel: [secvență narativă [secvență descriptivă] secvență narativă]. Inserarea unui dialog într-o povestire poate corespunde structurii [secvență narativă [secvență dialogală] secvență narativă], iar cea a unei povestiri într-un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dată, de secvențe de diferite tipuri. Relația poate fi numită în acest caz de dominantă, după formula [secv. dominantă > secv. dominată] care va lăsa loc, de exemplu, sublinierii macro-propozițiilor unei secvențe narative prin conectori argumentativi (marcați parantetic): [secv. narativă > secv. argumentativă]. Astfel, în această secvență de debut din Prințesa și mazărea de Andersen, unde povestirea predomină vizibil și unde argumentația subliniază pur și simplu planul textului (notez propozițiile cu litere, ca și în exemplul precedent): (8) [a] Era odată un prinț
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este constituit din două catrene (cu același sistem de rime a + b) și din două terțete (rime c + d + e). Prin urmare, un sonet nu este decât o segmentare canonică a unui text a cărui structură secvențială de bază adesea argumentativă în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, descriptivă în poezia descriptivă a secolului al XVIII-lea sau narativă. Rămâne însă să le examinăm îndeaproape, dacă vrem să ținem seama de trecerea de la o formă "primară" la un gen
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Rămâne însă să le examinăm îndeaproape, dacă vrem să ținem seama de trecerea de la o formă "primară" la un gen literar "secundar" prin definiție. Am decis să mă opresc doar la cinci tipuri de structuri secvențiale de bază (narativ, descriptiv, argumentativ, explicativ, dialogal). Celelalte tipuri care apar drept ipoteze în lucrările mele anterioare pot fi cu certitudine lăsate la o parte. Acestea se reduc, într-adevăr, fie la simple descrieri de acțiuni (ca în majoritatea textelor "procedurale" sau "instructive" și texte
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pare că avem aici de-a face nu numai cu o suprapunere, ci și cu o dublă funcționare: funcționarea secvenția-lității "de origine" și cea a sintaxei, prin aranjarea lor într-un text poetic. În poezia descriptivă, poezia didactică (explicativ-expozitivă), poezia argumentativă și mai ales poemele narative, poate fi identificat un tip reprezentativ. În formele dialogale din tragedia și drama clasică în versuri, momentele narative, argumentative, expozitive și pur dialogale sunt ordonate în funcție de regulile de organizare ale unui text poetic. La aceasta
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a sintaxei, prin aranjarea lor într-un text poetic. În poezia descriptivă, poezia didactică (explicativ-expozitivă), poezia argumentativă și mai ales poemele narative, poate fi identificat un tip reprezentativ. În formele dialogale din tragedia și drama clasică în versuri, momentele narative, argumentative, expozitive și pur dialogale sunt ordonate în funcție de regulile de organizare ale unui text poetic. La aceasta, trebuie să adăugăm faptul că poeticul este necesar a fi abordat și la nivelurile semantic (A3 din schema 2) și enunțiativ (A2), ce joacă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]