1,340 matches
-
o dîrzenie nebiruită) rolul de enunț al unei teze anterioare (care afirmă animalitatea țăranilor), iar celorlalte două perioade un rol de consolidare a trecerii de la argumentul [D1] la concluzia [D2]. Putem rezuma astfel ansamblul lui § 128 sub forma unei secvențe argumentative canonice: Teză anterioară P. arg 0 PdV1 al lui TU [A] // RESPINGERE Propoziție p [D1] [regulă cauzală de trecere] Propoziție q [D2] Argumente P. arg 1 Consolidare cu PdV2 în [B și C] Concluzie Trecere de la un sentiment de Milă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
regulă cauzală de trecere] Propoziție q [D2] Argumente P. arg 1 Consolidare cu PdV2 în [B și C] Concluzie Trecere de la un sentiment de Milă Teză nouă la indignare și la Dreptate P. arg 3 P. arg 2 Această mișcare argumentativă transformă descrierea țăranilor în pledoarie împotriva mizeriei satelor (gen retoric judiciar, sprijinit pe indignare). Revenirea la PdV inițial al lui TU (un fel de teză anterioară) este un apel la schimbare socială (teză nouă). Primele trei perioade fac apel la
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
așa fel încît lumea să fie văzută de potențialul cititor-auditor conform cu credința propusă de enunțător. A. Rabatel își încheie analiza prezentativelor printr-o observație care merge mult mai departe decît utilizările narative pe care le descrie: Prezentativele manifestă o forță argumentativă indirectă de temut, deoarece [...] ne (pe noi, cititorii) invită să împărtășim cu focalizatorul inferențe desprinse din observarea faptelor, asupra lumii evidențelor, despre care știm că nu sînt chiar atît de eficace decît atunci cînd sînt împărtășite, fără știrea noastră. (2001
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3] și "morală a povestirii" comportă un conector DACĂ specific inducției de tipul [DACĂ p ATUNCI q]: " DACĂ într-o zi voi avea responsabilități [p], nu voi îngădui niciodată ca francezii să poată spune: "Ne-au înșelat" [q]". Acest DACĂ argumentativ diferă de DACĂ explicativ pe care-l întîlnim în (75e): "DACĂ, în adîncul meu [...], DACĂ în adîncul meu am încredere în voi [p], ACEASTA E PENTRU CĂ [...] veți face alegerea bună pentru Franța [q]". Aceste două utilizări ale lui DACĂ diferă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
necesită o întrerupere a dialogului și stabilirea unor zone discursive de tranziție. Cf. schema 18). Insertarea secvențelor descriptive este supusă unor reguli comparabile și aceasta duce, cel mai adesea, la o dialogizare a procedurii descriptive (T67). Insertarea secvenței explicative și argumentative pare mai suplă, comportamentele argumentative și explicative fiind integrate mai ușor în co-construirea unui text dialogal. Pluri-gestionarea conversației are totuși consecințe asupra întinderii în general limitată a secvențelor-replici monologale. În discursurile scrise, în schimb, cele cinci tipuri de bază se
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și stabilirea unor zone discursive de tranziție. Cf. schema 18). Insertarea secvențelor descriptive este supusă unor reguli comparabile și aceasta duce, cel mai adesea, la o dialogizare a procedurii descriptive (T67). Insertarea secvenței explicative și argumentative pare mai suplă, comportamentele argumentative și explicative fiind integrate mai ușor în co-construirea unui text dialogal. Pluri-gestionarea conversației are totuși consecințe asupra întinderii în general limitată a secvențelor-replici monologale. În discursurile scrise, în schimb, cele cinci tipuri de bază se află la egalitate chiar dacă, desigur
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Maiestatea Sa îi cinstește pe oamenii de litere, nu pot avea nici un alt sprijin mai îndreptățit și mai prielnic decît în domnia-ta, Monseniore, căruia îi sînt pe deplin îndatorat pentru cea pe care am avut-o mai înainte. <3-CORPUL ARGUMENTATIV AL SCRISORII> Nu am meritat-o niciodată, însă cel puțin m-am silit să nu fiu cu totul nevrednic de ea prin felul în care am întrebuințat-o. Nu am folosit-o deloc pentru trebuințele mele, ci ca să-i țin
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
2.2. De la dominantă la efectul "tipuri de texte" În ciuda acestei eterogenități frecvente, caracteristica globală a unui text rezultă din efectul de dominantă: întregul textual este, în globalitatea sa, și sub formă de rezumat, caracterizabil ca fiind mai curînd narativ, argumentativ, explicativ, descriptiv sau dialogal. Conceptul de "dominantă", pe care-l aplicăm aici la caracterizarea globală a textelor, a fost folosit în lingvistică, în contexte foarte diferite, de către Bally și Jakobson. Acest concept are o mare importanță în Traité de stylistique
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Am putut vedea importanța acestor blocuri în decupajul textului despre pădurea ecuatorială. 3.2. Macro-act de discurs (explicit sau implicit) A înțelege un text înseamnă și a putea răspunde la o întrebare pragmatică: de ce, în ce scop, cu ce scop argumentativ a fost produs acest text? Înțelegerea acțiunii de limbaj implicate prin derivarea unui macro-act de discurs dintr-o suită mai mult sau mai puțin ierarhizată de acte, este un alt mod de a rezuma un text și deci de a
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
frază P12. 3.2. Ritmul periodic al celui de al doilea paragraf P11 formează o perioadă ternară în care fiecare propoziție în parte este introdusă printr-un conector cu o puternică valoare tipizantă. "Dar"orientează enunțul în sensul unei perioade argumentative, în timp ce "și într-o zi" îl transformă într-o perioadă narativă. Borges scrie: "Acaso a este recuerdo siguieron otros, pero el indio no podía vivir entre paredes y un día fue a buscar su desierto". Iar Caillois traduce astfel: "Ce
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de aspectualizare / 104 3.3. Procedura de punere în relație / 107 3.4. Procedura de inserare prin sub-tematizare / 109 4. Text procedural sau descriere de acțiuni? / 111 5. Concluzie / 117 6. Exerciții de analiză secvențială / 118 Capitolul 4. Prototipul secvenței argumentative / 121 1. O schemă de susținere argumentativă a propozițiilor / 123 2. Schema inferențială, silogismul și entimema / 131 3. De la schema de susținere a propozițiilor la prototipul secvenței argumentative / 134 4. Analizele secvențiale / 138 4.1. Respingerea și elipsa concluziei-teză nouă
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
punere în relație / 107 3.4. Procedura de inserare prin sub-tematizare / 109 4. Text procedural sau descriere de acțiuni? / 111 5. Concluzie / 117 6. Exerciții de analiză secvențială / 118 Capitolul 4. Prototipul secvenței argumentative / 121 1. O schemă de susținere argumentativă a propozițiilor / 123 2. Schema inferențială, silogismul și entimema / 131 3. De la schema de susținere a propozițiilor la prototipul secvenței argumentative / 134 4. Analizele secvențiale / 138 4.1. Respingerea și elipsa concluziei-teză nouă / 138 4.2. Revenirea la un text
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Concluzie / 117 6. Exerciții de analiză secvențială / 118 Capitolul 4. Prototipul secvenței argumentative / 121 1. O schemă de susținere argumentativă a propozițiilor / 123 2. Schema inferențială, silogismul și entimema / 131 3. De la schema de susținere a propozițiilor la prototipul secvenței argumentative / 134 4. Analizele secvențiale / 138 4.1. Respingerea și elipsa concluziei-teză nouă / 138 4.2. Revenirea la un text publicitar: Mir Rose / 140 5. Exerciții de analiză secvențială / 145 Capitolul 5. Prototipul secvenței explicative / 149 1. Explicativ, expozitiv și informativ
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
într-un cadru teoretic mai amplu, dezvoltat în primul capitol și care apare descris mai pe larg în cartea noastră Éléments de linguistique textuelle (Mardaga, 1990). Ipoteza existenței unui număr restrâns de tipuri secvențiale de bază tipuri monogerate, narativ, descriptiv, argumentativ și explicativ, precum și tipul poligerat, dialogal are drept scop să teoretizeze, într-o manieră unificatoare, eterogenitatea compozițională a discursurilor. De asemenea, această ipoteză mai are drept finalitate, în spiritul citatului din J. Sumpf, ce apare ca moto, să ia în
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a lui totul sau nimic, evitându-se confundarea prototipului cu realizarea textuală, putem începe prin a explica faptul că o secvență, în funcție de gradul de apropiere sau de depărtare față de prototipul noțional de referință, nu este decât o exemplificare narativă, descriptivă, argumentativă sau explicativă, mai mult sau mai puțin tipică. Modelul teoretic al eterogenității compoziționale a textelor expuse aici nu are, bineînțeles, decât o pertinență limitată, de care de altfel amintește și James Gleick: Alegerea este întotdeauna aceeași. Fie vă creați un
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt, în general, descurajați de faptul că fiecare text este o realitate mult prea eterogenă pentru a putea fi închis în limitele unei definiții stricte. Putem, într-adevăr, să afirmăm că formele narative sunt cel puțin la fel de variate ca cele argumentative. Cât despre descriere, aceasta se prezintă foarte rar în situație de autonomie; ea este de cele mai multe ori doar un episod într-un text narativ sau explicativ. La fel, o povestire poate reprezenta doar un episod într-o argumentație, o explicație
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu este garantată din punct de vedere pragmatic decât dacă ne referim la o poeticitate inseparabilă de mecanismul ilocuționar al blestemului ritualic ("Blestemat fie...") mult timp analizat de W. Labov (a se vedea Adam 1997: 125-146). La nivel local, orientarea argumentativă poate fi indicată, așa cum arată analiza ilocuționară clasică, prin micro-acte de limbaj (a promite, a întreba, a ordona, a cere, a enunța etc.), dar și prin conectori argumentativi (deoarece, pentru că, dar, deci etc.) și/sau printr-un lexic marcat din
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
coerența enunțiativă [A2] și pragmatică [A1] a unei insulte ritualice care imită stilul blestemelor din Vechiul Testament. Între altele, trebuie să ținem seama de dimensiunea ritmică a enunțurilor și de cea a fenomenelor parantetice, marcate sau nu din punct de vedere argumentativ. În ceea ce privește fenomenele parantetice, este vorba aici de analiza ansamblurilor de propoziții legate ierarhic prin conectori (Dacă... atunci... dar... deci...) sau de elemente de organizare textuală (Mai întâi..., apoi..., pe urmă..., în fine....; Pe de o parte..., pe de altă parte
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
air de famille) care îl determină pe cititorul interpretant să le identifice ca fiind secvențe descriptive mai mult sau mai puțin tipice, mai mult sau mai puțin canonice. La fel se întâmplă și în cazul unei secvențe narative, explicative sau argumentative. Bazându-se pe ipoteza unui număr redus de moduri de grupare a propozițiilor elementare, descrierea acestui ultim plan de organizare trebuie să permită teoretizarea în ansamblu a "tipurilor relativ stabile de enunțuri sau genuri primare ale discursului" despre care s-
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vorbește Bahtin se află de fapt la baza regularităților secvențiale. Secvențele elementare par să se reducă la câteva tipuri elementare de articulare a propozițiilor. În acest stadiu al analizei, mi se pare necesar să reținem următoarele secvențe prototipice: narativ, descriptiv, argumentativ, explicativ și dialogal. Sunt din ce în ce mai tentat să vorbesc de secvențe prototipice în măsura în care enunțurile pe care le situăm în categoria povestirii sau descrierii, de exemplu, nu se dovedesc în general a fi toate reprezentative, precum categoria despre care discutăm aici. Numai
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Textele realizate se situează pe o scară de tipologizare, mergând de la exemple care verifică ansamblul categoriei definite la exemple periferice, care nu sunt decât parțial conforme cu primele. Capitolele următoare vor fi consacrate definirii schemelor prototipice ale secvențelor narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogale. Precum în cazul prototipului noțiunii de pasăre în general, apropiat mai degrabă de rândunică sau de canar care permite să se facă distincția dintre un pițigoi, o bufniță, o barză și chiar un struț, un pinguin și
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de canar care permite să se facă distincția dintre un pițigoi, o bufniță, o barză și chiar un struț, un pinguin și alte animale, pare să existe și o schemă prototipică a secvenței narative care o diferențiază de secvența descriptivă, argumentativă sau altele. Este vorba de schema sau imaginea mentală a prototipului-obiect abstract, construit plecând de la proprietățile tipice ale categoriei, care permite recunoașterea ulterioară a unui exemplu sau altul ca fiind mai mult sau mai puțin prototipic. În capitolele ce urmează
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
evaluative apar adesea alături de propoziții narative (așa cum vom vedea în capitolul 2); dacă într-o descriere nu apar astfel de intruziuni, nu de puține ori însă se întâmplă să găsim în ea propoziții evaluative sau chiar un plan de text argumentativ, cu rol de organizare a diferitelor momente ale secvenței. * Sau, mai mult, textul e format dintr-un anumit număr (n) de secvențe de același tip (toate narative, de exemplu). În acest moment putem avea două posibilități: aceste secvențe pot fi
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
structuri secvențiale eterogene. Două noi cazuri reprezentative apar de această dată: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Atunci când secvențe de diferite tipuri alternează, apare o relație între secvența inserantă și secvența inserată. Astfel, ceea ce numim exemplum narativ corespunde structurii: [secvență argumentativă [secvență narativă] secvență argumentativă]; prezența unei descrieri într-un roman poate fi reprezentată în acest fel: [secvență narativă [secvență descriptivă] secvență narativă]. Inserarea unui dialog într-o povestire poate corespunde structurii [secvență narativă [secvență dialogală] secvență narativă], iar cea a
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
noi cazuri reprezentative apar de această dată: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Atunci când secvențe de diferite tipuri alternează, apare o relație între secvența inserantă și secvența inserată. Astfel, ceea ce numim exemplum narativ corespunde structurii: [secvență argumentativă [secvență narativă] secvență argumentativă]; prezența unei descrieri într-un roman poate fi reprezentată în acest fel: [secvență narativă [secvență descriptivă] secvență narativă]. Inserarea unui dialog într-o povestire poate corespunde structurii [secvență narativă [secvență dialogală] secvență narativă], iar cea a unei povestiri într-un
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]