2,389 matches
-
1). S-a stabilit ulterior că afirmația este nefondată, iar N. A. Constantinescu (2) a propus derivarea numelui de la "un întemeietor de sat cu numele de Jurj, Giurge sau Giurgiu". Ansamblul Udriște Năsturel este alcătuit din Biserica „Sfânta Treime” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, „Casa de Piatră” și „Casa Stolojan”. A fost ctitorit de familia Năsturel în timpul domniei lui Matei Basarab, formând unul din cele mai însemnate ansambluri ce ne parvin din această perioadă. Biserica este zidită din temelie, pe locul
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
data șematismului este destul de mare și este de așteptat ca mutarea bisericii să se fi făcut în prima jumătate a secolului XIX întrucât șematismul din anul 1835 a episcopiei greco catolice a Făgărașului menționa la Țop o biserică închinată Sfinților Arhangheli. Întâmplător sau nu, între Gostila și Țop au fost stabilite și altfel de legături, Sofia Coste din Gostila căsătorindu-se cu Nemeș Ioan din Țop pe la anii 1868-1870. În anul 1935 credincioșii din Țop își construiesc o nouă biserică de
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
Mănăstirea "Sf. Mina" din Roșiori este cunoscut sub denumirea de "Dealul Bisericii" pentru că pe acest deal au existat schituri cu obște de călugări, care au fost distruse din cauza vitregiilor vremurilor. Cronicile istorice amintesc de existența unui schit cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", care a existat în perioada secolului al XIX-lea. În urma săpăturilor efectuate în perimetrul mănăstirii s-au descoperit oseminte ale călugărilor îngropați aici, iar pe o cărămidă datată din anul 1864 era înscris numele unui ieromonah Porfirie
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
cărui patroni indieni, deși sunt budiști, au rămas impresionați de mănăstire. În prezent, Mănăstirea "Sf. Mina" din Roșiori dispune de o obște de 7 călugări, stareț fiind arhimandritul Varnava Ene. Hramurile mănăstirii sunt următoarele sărbători: «Sfantul Mare Mucenic Mina», «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril», «Sfântul Ierarh Vlasie» și «Sfantul Apostol Varnava». Mănăstirea "Sf. Mina" din Roșiori dispune de un parc auto format din patru camioane, două fadrome, wolla, ifron, autogreder etc. Mănăstirea închiriază utilajele pentru diferite lucrări: la drumuri, la transportarea
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
chipurile heruvimilor, soarele și luna, precum și inscripția. Este dăltuit în lemn și conține câteva din numele ctitorilor. Cele două ușițe, cu balamale din piele, reprezintă pe partea exterioară pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar pe partea interioară pe Sfinții Arhangheli, unul având balanța, iar altul, ținând în brațe un suflet de ctitor, îi arată aceluia cerul. Un obiect de cult deosebit este serafimul troiță pentru lumânări, cu sfeșnice dispuse jos și în părțile laterale, care este coborât cu ajutorul unei frânghii
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
, în chineză Wei Changlu (* 14 decembrie 1883, în Beratzhausen, Germania - † 3 octombrie 1941 în Qingdao, China) a fost un misionar german în China și episcop al Bisericii Romano-Catolice, fondator al "catedralei Sf. Arhanghel Mihail din Qingdao" (1932 - 1934). "" s-a născut la Beratzhausen, în Bavaria, Germania, la 14 decembrie 1883. A fost hirotonit preot la 10 februarie 1907 și a fost trimis în China, în Vicariatul Apostolic din Sud-Shandong, administrat de "Societas Verbi
Georg Weig () [Corola-website/Science/322642_a_323971]
-
s-au așezat oieri din Munteni cu familiile sale. Oierii au format o stână și o brânzărie. Datorită calității bune, brânza era cumpărată de localnicii din regiune. De aici ar fi provenit denumirea satului. În 1803 este edificată Biserica Sf. Arhanghel Mihail din piatră în locul uneia mai vechi din lemn. Satul este menționat în raportul rotmistrului Gripari din octombrie 1811 având 28 de suflete de moldoveni. La recensământul din 1817, Brânza făcea parte din oculul Prutului, ținutul Ismail și au fost
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
deschis muzeul satului „Casa Mare” (în localul grădiniței). Muzeul „Casa Mare” reprezintă o colecție de lucrări meșteșugărești și obiecte naționale adunate de la bătrânii satului, diverse obiecte de uz casnic. În satul Brînza sunt două clădiri de cult, biserica ortodoxă „Sf.Arhanghel Mihail” și o casă de rugăciuni a baptiștilor.
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
conducerea unui singur partid, condus de luptători care și-au dovedit patriotismul prin luptă. În vârful ierarhiei urma să fie „Conducătorul Suprem”, sau „Vojd”. Această abordare nu era diferit de cea a altor mișcări radicale est-europene, precum au fost Legiunea Arhanghelului Mihail din România, ustașii din Croația, Partidul Crucilor cu Săgeți din Ungaria sau grupurile similare din Slovacia sau Polonia. Au existat însă și diferențe semnificative în cadrul facțiunilor OUN în ceea ce privește abordarea totalitarismului. Liderii moderați, care trăiau în exil, erau partizanii fascismului
Organizația Naționaliștilor Ucraineni () [Corola-website/Science/320343_a_321672]
-
acea biserică ar fi cea care s-a păstrat până în prezent. Alte surse indică anul 1749 ca an al construcției lăcașului. Bătrânii din satul Grănicești știu că biserica din Găureni este mai veche decât biserica din Grănicești, cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" și construită în 1758, așa cum reiese din cronica parohială a comunei și din lucrarea istoricului Nicolae Stoicescu intitulată "„Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova”". O altă variantă de datare a lăcașului din Dumbrava-Găureni este
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
biserica a avut parte de ample lucrări de renovare, șematismele bisericii greco-catolice menționând ca moment al edificării bisericii tocmai anii 1850-1851. La momentul editării șematismului, în anul 1947, biserica se afla în stare slabă și avea un alt hram: ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"". După contruirea în anul 1972 în imediata apropiere a unei noi biserici, de această dată de zid, vechea bisericuță a ajuns să nu mai fie folosită în serviciul religios. Acest fapt și-a spus cuvântul în timp
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
și Elena, Ioan Botezătorul sau Ioachim și Ana. Trecerea dintre pronaos și naos este străjuită de reprezentările apostolilor Petru și Pavel. Ușa, frumos decorată și ea, are în partea inferioară reprezentată o vază cu flori iar în partea superioară un arhanghel. Pictura naosului a fost mult mai puternic afectată de intemperii decât cea din pronaosul bisericii. În urma reparațiilor, o parte din scenele pictate pe bolta naosului s-au pierdut. Cu toate acestea se pot distinge, în fragmentele care încă se mai
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
Veche (raionul Cahul, Republica Moldova). Au fost construite chilii noi, o casă de oaspeți, iar biserica mare a fost renovată. În anul 2009, în mănăstire viețuiau 30 de maici, dintre care numai vreo zece vorbeau românește . Biserica ortodoxă cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost construită de săteni în 1940. A fost distrusă în 1945, după mai multe încercări, crucea fiind trasă de pe cupolă cu ajutorul unui tractor, iar biserica demolată. Pe locul bisericii a fost ridicată o școală, iar din
Eschipolos, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318475_a_319804]
-
franceză a Școlii Normale Ortodoxe de Băieți "Andrei Șaguna” din Sibiu între anii 1934-1937. Ca student la Facultatea de Litere și Filosofie a partecipat la sfârșitul lunii aprilie 1929 la o ședință a primului cuib legionar din capitlala a Legiunii "Arhanghelului Mihail”, unde l-a reîntâlnit pe Horia Sima, fost coleg de liceu. După nicio luna l-a cunoscut șip e Căpitanul Corneliu Zelea Codreanu, iar la 8 noiembrie 1929 a partecipat, la Iași, la ședința cuiburilor legionare unde i-a
Nicolae Petrașcu (om politic) () [Corola-website/Science/334279_a_335608]
-
instalată de 10 MW , având rol important în aprovizionarea cu energie electrică și apa a orașului Oradea, respectiv de regularizare a debitelor Crișului Repede. Pentru turiști , pe raza comunei există posibilitate de cazare la Motel "Arcadia". Biserică de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" din Borșa Biserici: ortodoxe - 3, penticostale - 3, baptiste - 2
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
sus-numite trec sub oblăduirea postelnicului Stamati, deoarece Cozma Șarpe s-a răzvrătit împotriva domnitorului, fugind în Polonia. Anul 1845 este anul primei atestări documentare a bisericii din satul Puhăceni, iar în 1874 s-a construit din piatră Biserica în numele Sf. Arhanghel Mihail. Serviciul divin se oficia în limba română. Se foloseau cărți de rit editate la tipografia eparhică din Chișinău. În anul 1878 funcția de preot era prestată de Mihail Cegolea, iar din Anuarul ,Socec” al României Mari de la 1924 aflăm
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
puțină pădure de protecție. Conform datelor "formularelor" pe anii 1812-1813, care se păstrează în Arhiva Consistoriului Eparhiei din Chișinău, la Lucăceni (Iugani) în 1812 a fost menționată o biserică de lemn. Biserica e zidiră în anul 1802, cu hramul "Sf. Arhanghel Mihail" prin stăruința și cheltuiala boierului Ioan Bănariu. După cum reiese din buletinele bisericești în satul Lucăceni pe vremuri a existat parohie, care a luat ființă în 1802, odată cu zidirea bisericii și se desființează în anul 1875, când este alipită la
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
Diciosanmartin (Târnăveni), avea biserică de lemn (1877) și casa parohiala de lemn din 1899. Există școală comună pentru catolici și ortodocși. Pe timpul conscripției episcopului Klein, parohia era curat greco-catolica și numără 320 de suflete. Fosta biserică greco-catolica, cu hramul "Sfinții Arhangheli", atestata în anul 1733, a fost reconstruită în 1877, când a fost pictată de pictorul Dionisiu Iuga de la mănăstirea Necula. În anul 1884, meșterul Webern, din Mediaș, a construit, alături de biserică de lemn, o biserică nouă de cărămidă, biserica ortodoxă
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
cuvântul iar bisericuța, nebeneficiind de sprijinul comunității, s-a deteriorat. Azi, în vechiul cimitir se mai pot observa părți din absida altarului. Construită în anul 1750, conform inscripției care se afla în partea superioară a portalului, biserica avea hramul "„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”". Planimetria bisericii era cea obișnuită, naosul fiind precedat de pronaos, absida altarului fiind decroșată, cu cinci laturi. Se pare că biserica avea pe latura de sud și o prispă. Din această prispă se intra în biserică spre
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
, județul Sălaj era construită la începutul secolului al XVIII-lea, având hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Pe parcursul existenței sale, biserica a cunoscut diferite modificări atât în ceea ce privește locul, fiind mutată odată cu schimbarea vetrei satului cât și sub aspect constructiv, locașul fiind extins un secol mai târziu prin adăugarea unui nou pronaos, cel vechi fiind
Biserica de lemn din Moigrad () [Corola-website/Science/312151_a_313480]
-
mai degrabă o punem în legătură cu mutarea și ordonarea satelor, de la mijlocul secolului al XVIII-lea, conform unei dispoziții de ordin general a împărătesei Maria Tereza (1740-1780). De la această biserică se păstrează două icoane pe lemn, Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Sf. Arhanghel Mihail, datată 1776, și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
mijlocul secolului al XVIII-lea, conform unei dispoziții de ordin general a împărătesei Maria Tereza (1740-1780). De la această biserică se păstrează două icoane pe lemn, Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Sf. Arhanghel Mihail, datată 1776, și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un inventar al anului 1855: ” Tâmpla de scânduri de tei (este) zugrăvită cu închipuirile cele de căpetenie ale lui XS și Maicii Prea Curate
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
reprezentați Cei Patru Evangheliști cu simbolurile lor. În continuare, Iisus în picioare binecuvântând cu ambele mâini, Duhul Sfânt (porumbel) și Sf. Ioan Botezătorul. În altar descoperim obișnuitul program iconografic din bisericile din valea Mureșului: șirul Sfinților Ierarhi, Sfânta Treime, Soborul arhanghelilor, Maica Domnului cu Iisus pe tron. În pronaos nu există urme de pictură. Iconostasul pune câteva semne de întrebare. El pare că a fost pictat în etape și de mâini diferite. Într-un ”Istoric al parohiei Groșii Noi”, întocmit la
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
El pare că a fost pictat în etape și de mâini diferite. Într-un ”Istoric al parohiei Groșii Noi”, întocmit la 1 septembrie 1967, în rândul I al iconostasului sunt prezentate următoarele icoane, în ordine de la stânga la dreapta: Sf. Arhanghel Mihail (dim. 12x90 cm), Maica Domnului cu Pruncul (dim. 120x90 cm), Iisus Hristos (dim. 50x40 cm) și Sf. Arhanghel Gavril (dim. 120x90 cm). Icoana Iisus Hristos ne dă de gândit. Dimensiunile sale sunt aceleași cu cele ale icoanei Sf. Arhanghel
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]