2,248 matches
-
fiind „scriitor francez”, marele critic motivându-și opțiunea prin aceea că versiunilor românești ale scrierilor lui Istrati le lipsesc „spontaneitatea” și „exotismul” care le-au consacrat în literatura de adopție. Perspectiva abordării unui teritoriu literar nedesțelenit - provocare supremă pentru orice „arheolog” - nu este singura motivație a alegerii lui O. Criticul, format la școala realismului socialist, face din simpatiile bolșevice ale lui Istrati și din vagabondajul acestuia prin URSS-ul anilor 1920 unul dintre pilonii de rezistență ai primei monografii românești dedicate
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
oarecum grevat de fragmentarism, Marginalii junimiste, volum dezvăluind aceeași răbdătoare pasiune de cercetător, se bucură, în schimb, de o perspectivă integratoare, de judecăți de valoare mai prudent afirmate și oferă numeroase oaze de plăcere intelectuală, lipsa de pedanterie și rafinamentul „arheologului” literar creând o dimensiune discret-literară, binevenită pentru demersul critic propriu-zis. O bogată activitate de traducător însoțește la P. pe aceea de cercetător literar și de publicist. SCRIERI: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” (în colaborare cu Nicoleta Popescu și Radu Tătărucă
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
Kaspar Lavater î1741-1801), savant elvețian, cercetător al fizionomiei. Franz Josef Gall î1758-1328), medic german, întemeietor al frenologiei. Johan Kuspm Spurzheim î1776-1832), medic german, întemeietor - împreună cu Gali - al frenologiei. Filip Schwartzerd Melanchton î1497-1560), teolog german, prieten cu Luther. Jean-François Champollion î1790-1832), arheolog francez, primul care-a descifrat hieroglifele Egiptului antic. William Sones î1746-1794), celebru orientalist englez. Familie celebră de vînători de balene în Nantucket. Culegere de legi și legende indiene, un fel de Biblie a brahmanismului. Arion, poet și muzician grec din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
A luat ființă după Unirea din 1918, din necesitățile de dezvoltare spirituală ale României Mari, prin legea nr. 167 din 31 octombrie 1920, sub egida Academiei Române. În ședința să din 5 noiembrie 1920, Academia l-a recomandat ca director pe arheologul Vasile Pârvan, confirmat în funcție (că și N. Iorga pentru Școala Română de la Paris) printr-un decret din 24 octombrie 1921. Școală a început să funcționeze din 1922. În ședința Academiei Române din 18 mai 1923, Vasile Pârvan a prezentat un
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
să imprime Școlii din Romă o puternică dezvoltare. Programul său a călăuzit pe toți urmașii lui de la conducerea așezământului, până la 1940: G. Mateescu (decedat foarte repede), Em. Panaitescu, Scarlat Lambrino și, în timpul războiului, filologul clujean Sever Pop care, ajutat de arheologul Dinu Adameșteanu, a asigurat o conducere interimară. A. di R. a pregătit valoroși specialiști în arheologie, arhitectura, istorie romanica și ecleziastica, istoria artelor, cultura și civilizație europeană, filologie romanica, italienistica și, deopotrivă, în romanistica, literatura comparată, traduceri reciproce etc. Alături de
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
asigurat o conducere interimară. A. di R. a pregătit valoroși specialiști în arheologie, arhitectura, istorie romanica și ecleziastica, istoria artelor, cultura și civilizație europeană, filologie romanica, italienistica și, deopotrivă, în romanistica, literatura comparată, traduceri reciproce etc. Alături de numeroși istorici și arheologi, arhitecți, istorici de artă și alți oameni de cultură (pictori, muzicieni etc.), aici și-au făcut ucenicia, desfășurând o prodigioasa activitate, criticul și istoricul literar G. Călinescu, italienistul Alexandru Marcu, filologii Claudiu Isopescu, Ștefan Bezdechi, I. I. Russu, George Uscătescu
ACCADEMIA DI ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285150_a_286479]
-
despre torturile din Pitești, prevenindu-i pe cei de acolo. Eliberat în 1963, a avut mari dificultăți în a-și găsi un loc de muncă. A reușit totuși să termine Facultatea de Istorie la București în 1970. A lucrat ca arheolog la Institutul de Arheologie și apoi la Muzeul Național de Istorie și Arheologie al municipiului București. După 1989, a fondat Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului și a avut un destin controversat, îndeosebi datorită afilierii politice la Partidul România Mare. A
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fenomene apocaliptice („furtuna sinucigașilor” în Mab, canicula sahariană în Râsul tăcut, „vremea ce jupoaie de viu” în Cel mai tare), când leșios, pestilențial, provocând oroare. Oamenii înșiși, inclusiv eroul, au „sufletul ștampilat de miasmele rovinei”. Zugrăviți în tușe violente, expresioniste, arheologul și jucătorii de șah din Mab, „dolihocefalul” din Râsul tăcut, „Cap de pasăre” din Terra incognita ș.a. alcătuiesc o umanitate coruptă și, în același timp, sunt întrupări ale demonului, meschin, însă nu mai puțin puternic. Oniricul și fantasticul potențează această
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Rembrandt, Revay, Miklos (învățat luminist maghiar), Rhegius, Rosenbaum, Lazăr, Rosenthal, D., Rosetti, C. A., Roth, St. L, Rousseau, Jean-Jacques, Recellai, Giovani, Russo, Alecu, Ruvarac, Dimitrie, S Sain, Lazăr (Șăineanu), Salustius, Samardžić, Radovan, Samuel, Arie Leib ben, Sanie, Silviu (istoric și arheolog român), Saraiva, Antonio José de, Sarsa, Abraham, Saul, Serdar Gh., Scărarul, Ion, Schaeffer, Francis A., Schelling, Schendo, Michael, Schesäus, Christian, Schiller, Schlegel, Friederich, Schlözer, August Ludwig, Schmeizel, Martin, Schrök, J., Schulhof, Iszăk, Schwartz, I. Kara (istoric evreu), Sebestien, Tinodi, Selim
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
traducător, s-a simțit atras îndeosebi de scriitorii francezi: Hugo, Musset, Vigny, Lamartine, M-me de Staël, Diderot. Pentru tălmăcirile din alte literaturi (Ariosto, Ossian, Byron) s-a folosit de un text intermediar francez. Obsesia lui B., unul dintre primii noștri arheologi, era aceea de a explora fondul străvechi dacic, pentru a reconstitui o mitologie românească. Înainte de B. P. Hasdeu, formulează, în articole (dar și în unele poezii), teza dacismului. Propunând însă ipoteze riscante, se expune ironiilor, A. I. Odobescu zeflemisindu-l în
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
un ziarist de la o gazetă centrală (Lucian Zvorișteanu) asupra dispariției înainte de 1989 a unui stomatolog (Cezar Flonta) dintr-un oraș de provincie (nu fără fine trimiteri la romanele de tip Augustin Buzura, D. R. Popescu). Câțiva intelectuali de provincie (un arheolog tracoman, un june prozator imberb, o cochetă, un intelectual problematizant, un dentist lubric, profitor și ratat, un gazetar politruc, plus bufonul de rigoare al „Curții”, semianalfabet și agresiv) formează în 1986 un soi de cenaclu botezat Colocviile 79, unde se
BARBU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]
-
în lungi pasaje, juxtapuse în țesătura narativă, intenția artistică pare absentă. Inventivitatea epică, redusă, reclamată de însuși senzaționalul subiectelor istorice, este stimulată de imaginarul legendar și de poetica romantică. O Moldovă pastorală, a unui timp legendar, este „bruscată” de intervenția arheologului A., ce caută urme antice și sfârșește în elucubrații etimologice (Prutul provine din Brutus, lacul Brateș din Brutis, movila Găiatei din Gaeta). Moldova arhetipală, a genezei naționale prin exodul din Maramureș în „Dacia Transalpină”, este figurată în nuvela Dragoș. Evul
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
locuitorii, și bunul lor simț i-a adus să facă un lucru bun"2239. La 24 mai 1898 publicația Vocea Dobrogei care a apărut la Tulcea în perioada 21 septembrie 1897 22 decembrie 18982240 anunța faptul că "savantul profesor și arheolog, domnul Grigore Tocilescu"2241 însoțit de "fiul său N. Tocilescu, student la facultate"2242, precum și de "dl. inginer Pamfil Polonic, Timofte și Ludwig, învățători rurali, sub conducerea domnului Basil S. Busuioc din Isaccea, în zilele de 10, 11 și 12
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pline de viață - mirosul de pământ și de iarbă. în sfârșit, cucerit de un somn odihnitor, închise ochii și adormi. Nota autorului Evenimentele dramatice care au răscolit Galiile în primăvara-vara anului 451 au fost studiate atent de istorici și de arheologi și s-au scris multe cărți despre Atila, despre rivalul său, Flavius Etius și despre confruntarea uriașă în care cei doi au fost protagoniști, fiecare în fruntea armatei sale, și care a avut loc în Câmpiile Catalaunice. Cu toate acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
o mai avem În legătură cu statuiele din Peru precum și alte enigme nedeslegate până la ora actuală În mod sigur tot În Peru unde presupușii vizitatori au construit diferite cifre și unele magnifice semne, În mod sigur mesaje, ce au pus pe gânduri arheologii...! Ce părere ai...!?” „Cine poate cunoaște adevărul, adevărat...? După unele teorii științifice se pare, vizitatorii din alte galaxii cari au deslănțuit presupusul Potop, după retragerea apelor au colonizat planeta contribuind la existența noastră și a tuturor formelor de viață, Înțelegi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
puternice și subt o chică zbârlită și căruntă, mă priveau cu tristeță. — Am să mai adaog, urmă el, că acest neguțător armean, care-și caută loc de tihnă sub soare, s-a pregătit să fie profesor de arheologie. Și pe arheolog îl ajută tot negoțul de antichități îndoielnice și rondele de fildeș cu desene obscene. M-am înclinat strângându-i mâna și l-am rugat să urmeze a interpreta vechea curte a sultanilor, prin care trecusem în ajun ca un turist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
fildeș cu desene obscene. M-am înclinat strângându-i mâna și l-am rugat să urmeze a interpreta vechea curte a sultanilor, prin care trecusem în ajun ca un turist grăbit. IItc "II" Omul meu nu era numai poet și arheolog. Cunoștea bine și istoria sultanilor. O cunoștea cu durere, deoarece din pricina slujitorilor otomani, nu cu prea multă vreme în urmă, familia lui fusese împrăștiată și redusă în așa măsură, încât el nu se mai putea aduna cu nimeni dintre ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care au toate drepturile și toate bunurile vieții. Cum aș putea atribui inteligenței supreme asemenea rânduială judiciară și contabilicească? Totuși, stimate domn, ceva se petrece în omenire. Indivizii n-au timp ca să vadă în scurtul soroc al existenței lor, însă arheologii și poeții pot distinge o rânduială în cursul ciclurilor. De la împărații Asur și faraoni s-au petrecut în istoria neamurilor destule fapte semnificative. Evident că asta nu mă mângâie pe mine în scurtul meu stadiu aici. Totuși mă ajută să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mă înțelegi. Casa lui din Park Avenue e un Self unde sunt depozitate comori de artă. Sculptură. Vechi maeștri. Tapiserii. Glasvanduri. Carpete. Comori din toată lumea Predă arta undeva Scrie articole științifice în, în reviste de știință, John. Este un strălucit arheolog amator. Oamenii din toată lumea îl consultă în legătură cu obiectele de artă. În prima scenă îl văd pe Garfield citind cu glas tare de la un pupitru din prima ediție a lui Shakespeare, legată în piele de vițel. În spatele lui, pe perete, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
aia merge în capătul de sus, zise el puțin răstit. Vultur-în-Zbor încercă - nu se potrivea. — O, înțeleg! spuse Vultur-în-Zbor. Merge aici! Piesa fu potrivită la locul ei la capătul de jos al jocului. Știi, întotdeauna mi-am dorit să fiu arheolog, spuse Virgil Jones, schimbând subiectul. Din nefericire, viața are un fel anume de a-ți submina ambițiile cele mai mari. Pictori cu vise de artist, sfârșesc prin a zugrăvi pereți. Sculptorii sunt siliți să proiecteze toalete. Scriitorii devin critici sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Virgil Jones, schimbând subiectul. Din nefericire, viața are un fel anume de a-ți submina ambițiile cele mai mari. Pictori cu vise de artist, sfârșesc prin a zugrăvi pereți. Sculptorii sunt siliți să proiecteze toalete. Scriitorii devin critici sau jurnaliști. Arheologii, așa ca mine, ajung gropari. Ați fost gropar? îl întrebă Vultur-în-Zbor cu o uimire sinceră. Dar i se păru nimerit: obișnuita expresie lugubră a domnului Jones se potrivea bine cu acea profesie. Pentru un timp, răspunse domnul Jones. Pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
lumi vizitase! Câte lucruri învățase! își amintea cu admirație tehnicile sexuale ale poporului Ydjac, logica instinctivă a plantelor geniale din Poli XI, sculptura tonală a aurelionilor. Acum durerea dispăruse. Virgil depășise blocajul și își dezgropase propria istorie cu plăcerea unui arheolog autentic. Așa că ajunse într-un final la momentul când vizitase Dansatorii Spiralei. Anumite feluri de știință aspiră la condiția de poezie, iar pe planeta Dansatorilor Spiralei un lung șir de savanți-poeți perfecționase o ramură a fizicii până când ea devenise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
arheologie. Paradoxul face că că lenea m-a dus de-a dreptul spre munca fizică. Dar datoriile trebuie plătite, iar eu chiar știu să sap. Chiar dacă acum îngrop acolo unde odinioară dezgropam. Mă consider un furnizor de dovezi pentru viitorii arheologi. Trebuie să o cred. Nu văd nici un alt semn de demnitate în munca mea actuală. După cum știi, Nicholas Deggle mi-a rezolvat să obțin slujba de față. Ieri a venit să mă vadă. îScuzele mele pentru că nu am scris atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Încât ceru un răgaz de gândire. Zise: — Cum adică? Păi, degeaba zicem noi că-i bardă, baltag sau baros, dacă ei atunci Îi ziceau altfel. Așadar, el, profesorul Valedulcean, Încă tânăr și cu perspective, proaspăt cooptat de un colectiv de arheologi, se lansase să vorbească unor mucoși despre bivuacul lor din această vară, despre toate obiectele găsite În tumul, despre date istorice pe care ei nu le puteau asimila și, În tot acest timp, În mintea unuia dintre acești copii, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de pe camioane, cărăm acest pământ Încolo și Încoace. Pe locul pe care lucrează actualmente unitatea noastră va fi o uriașă ecluză. Mi se pare că am mai discutat despre asta: suntem o armată care lăsăm urme aproape ininteligibile pentru viitorul arheolog; nu tu arme, nu tu podoabe, nu tu morți sau cimitire de eroi, nu tu scuturi, nu tu regi Îngropați călare! Prin ce anume va deduce el, arheologul de peste trei veacuri, că pe aici a trecut o armată? Dar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]