2,289 matches
-
o serie de studii privind folclorul românesc, V. Lovinescu ajunge la concluzia că mitul, concretizat în basme ori balade, este de fapt producția/“mesajul sacru” al unui ințiat din preistorie, perpetuat oral ca folclor (fiind vorba în fapt de un arhetip), urmărește simbolul peștelui (evident în relație cu Era Peștilor ca fundal al desfășurării evenimentelor relatate (v. §II.6)): peștele miraculos din basmul “Băiatul cel bubos și ghigorțiul” cules de Ispirescu, cel din legendele Graalului, “Peștele Înțelepciunii” din tradițiile celtice, meseria
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Petru etc. și, în sfârșit, o dată istorică: Petru Rareș se îndeletnicea, înainte de domnie, cu negoțul de pește . Și pe bună dreptate, V. Lovinescu ajunge la concluzia că “mitul se infiltrează în istorie, când este momentul și locul ”. Cu alte cuvinte, arhetipul guvernează o acțiune concretă a unei societăți, la un anume moment. Unii autori, precum , consideră că orice lucru sau acțiune nu este altceva decât copia, în planul inferior respectiv, a unui arhetip dintr’un plan superior. Afirmația este doar parțial
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
când este momentul și locul ”. Cu alte cuvinte, arhetipul guvernează o acțiune concretă a unei societăți, la un anume moment. Unii autori, precum , consideră că orice lucru sau acțiune nu este altceva decât copia, în planul inferior respectiv, a unui arhetip dintr’un plan superior. Afirmația este doar parțial adevărată, pentru că, ce rost ar mai avea atunci omul, în existența sa fizică, altul decât aceea de a fabrica prototipuri fizice pentru arhetipuri? Abia după ce s’au acumulat suficiente prototipuri pentru a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
altceva decât copia, în planul inferior respectiv, a unui arhetip dintr’un plan superior. Afirmația este doar parțial adevărată, pentru că, ce rost ar mai avea atunci omul, în existența sa fizică, altul decât aceea de a fabrica prototipuri fizice pentru arhetipuri? Abia după ce s’au acumulat suficiente prototipuri pentru a se putea opera o “medie”, aceasta din urmă poate deveni un arhetip; ca arhetip, ea va constitui scânteia următoarei serii de prototipuri fizice (și, în această măsură, arhetipurile pot fi considerate
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
rost ar mai avea atunci omul, în existența sa fizică, altul decât aceea de a fabrica prototipuri fizice pentru arhetipuri? Abia după ce s’au acumulat suficiente prototipuri pentru a se putea opera o “medie”, aceasta din urmă poate deveni un arhetip; ca arhetip, ea va constitui scânteia următoarei serii de prototipuri fizice (și, în această măsură, arhetipurile pot fi considerate, precum , “ființe (entități, n.n.) creatoare”; iar clarvăzătorul le percepe - în consecință - ca forme vizibile și tangibile ). Altfel spus, există perechi de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mai avea atunci omul, în existența sa fizică, altul decât aceea de a fabrica prototipuri fizice pentru arhetipuri? Abia după ce s’au acumulat suficiente prototipuri pentru a se putea opera o “medie”, aceasta din urmă poate deveni un arhetip; ca arhetip, ea va constitui scânteia următoarei serii de prototipuri fizice (și, în această măsură, arhetipurile pot fi considerate, precum , “ființe (entități, n.n.) creatoare”; iar clarvăzătorul le percepe - în consecință - ca forme vizibile și tangibile ). Altfel spus, există perechi de obiecte fizice
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
prototipuri fizice pentru arhetipuri? Abia după ce s’au acumulat suficiente prototipuri pentru a se putea opera o “medie”, aceasta din urmă poate deveni un arhetip; ca arhetip, ea va constitui scânteia următoarei serii de prototipuri fizice (și, în această măsură, arhetipurile pot fi considerate, precum , “ființe (entități, n.n.) creatoare”; iar clarvăzătorul le percepe - în consecință - ca forme vizibile și tangibile ). Altfel spus, există perechi de obiecte fizice 4“obiecte” spirituale; un exemplu de clarvizionare a “obiectului” spiritual este viziunea Ierusalimului ceresc
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
amestecul (viu deci) oxidant (KBrO3)-reducător (acid malonic) “moare”, devenind amorf. Or, în cazul acestui proces s’a remarcat - tot cu detectorul chinhidronic - degajarea unui “corp eteric” . Mai mult, experimentul în discuție a arătat și o oarecare biunivocitate (v. ideea arhetipului) a transferului de informație, aceasta având loc în dublu sens - material → spiritual și invers - cu finalitatea în respectarea unei homeostazii a “spațiului” spiritual (fig. II.28). Este și cazul participării la un act de cult (v. fig. II.22) dar
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
26], omul desăvârșit, Învățătorul (cel puțin așa îl consideră A. A. Bailey , un avatar, învățător între alții ai lumii). Dar Învățător este și Buddha și Krishna, adică unica divinitate în multiple aspecte , de fapt reflectări conforme principiului holografic ale unui arhetip (cel puțin în ceea ce privește budismul și creștinismul, asocierea nu este gratuită , iar între creștinism și iudaism există o relație de identitate: ambele venerează același dumnezeu, dar revelat de Christos, respectiv de către Moise). Și, pentru un om realist nu este greu a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
orbitoare ”. Și astfel ajungem din nou la faptul că zeii provin dintre oameni (v. §II.4.3.5), fie chiar și pentru simplul motiv că aceste statui sunt, peste tot în lume, antropomorfe! Din nou se pune problema manifestării unui arhetip. În această privință, numic nou sub Soare: încă în Poinmandres, tratat hermesian anterior creștinismului, se arată că “necorporalii (spiritele, n.n.) se reflectă în corpuri și corpurile în necorporali, adică lumea sensibilă se reflectă în inteligibil, iar lumea inteligibilă în sensibil
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Addenda), este un argument în sine pentru valabilitatea conceptului de reîncarnare. II.7. Addenda. Argumente suplimentare Fenomenele expuse în această secțiune se regăsesc fragmentar, incomplet sau simplist tratate în cele mai diverse cultúri, reflectând modul specific de manifestare a unui arhetip. Ca aspect al acestora, moartea prilejuiește atitudini de o similaritate izbitoare în toate societățile primitive , nealterate încă de civilizație. Pentru omul primitiv, moartea nu are sens decât ca pas către înviere , conform părerii lui J. Frazer (citat de ). Credințe privind
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
de o nimicire sângeroasă a majorității oamenilor, deveniți incompatibili cu zeii . Legat de acestea, nu discutăm veridicitatea/istoricitatea evenimentelor, ci doar pomenirea lui în relație cu apariția unei noi rase/cultúri/civilizații umane în același spațiu geografic, implicit caracterul de arhetip al acestui concept. Tradiția românească amintește tot patru vârste, dar cu subtilitatea de a o plasa pe una în viitor. E vorba de Căpcăuni, Uriași, Oameni, iar în viitor de Blajini . Și am adăuga un aspect comun între grecescul “biotop
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ordinea socială, gândite separat. "Comunitatea este o fuziune a simțirii și gândirii, a tradiției și angajamentului, a apartenenței și voinței. Poate fi găsită în, sau i se poate da o expresie simbolică de către localitate, religie, națiune, rasă, ocupație sau cruciadă. Arhetipul ei, atât istoric cât și simbolic, este familia iar în aproape orice tip de comunitate veritabilă nomenclatura familiei este proeminentă." (Nisbet, 1993: 48) Fundamentală pentru forța comunității este imaginea reală sau închipuită a antitezei existente într-o aceeași structură socială
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
forța comunității este imaginea reală sau închipuită a antitezei existente într-o aceeași structură socială între relațiile comunitare și cele non-comunitare, care prin relativa lor impersonalitate și anonimitate luminează strânsele legături personale ale comunității. Familia reapare și la Nisbet ca arhetip al comunității, ceea ce provoacă din perspectiva abordării noastre. Dacă s-ar specifica că este vizată (fie și doar ca preponderență) familia tradițională, lărgită, afirmația ar fi mai lesne de susținut. Poate așa a fost odată, dar acum, cel puțin în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de tipul focului care călește oțelul, oferă fermitate lutului sau (nlătură țesutul mort de pe o plagă, nu ar trebui să lipsească dacă dorim să progresăm ș( să căpătăm formă definită (n fața noastră ș( a celorlalți. Maiorescu răm(ne un arhetip al acestui deziderat. Complementar acțiunii de "asanare" el a desfășurat, cu ș( mai mult succes, una de sprijinire a adevăratelor valori. Numai creațiile literare ale celor (nzestrați cu har ș( care nu fac economie de efort sunt (n măsură să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
utilizarea mitului lui Glaucos deschide, deci, posibilitatea de a-l interpreta pe Platon nu numai ca pe un filozof politic, dar, probabil, și ca pe unul revoluționar, bântuit și el ca mulți alții de „duhul restaurației”, ba chiar ca promovând arhetipul teoretic al revoluției-restaurație. 4. În mod nu chiar surprinzător, afirmația că Platon a fost un filozof politic, ba chiar un teoretician revoluționar, în sensul că urmărea sau dorea schimbarea efectivă a unor regimuri politice și înlocuirea lor cu regimurile teoretizate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în apele bogate ale orgoliului național: atenienilor nu li se mai cerea să facă un mare pas în necunoscut, ci numai să redevină „ei înșiși”. Mai mult, chiar războaiele medice care făcuseră gloria Atenei secolului al V-lea, căpătau un arhetip străvechi. Și iată cum cea mai teribilă revoluție propusă vreodată devine îndemnul patriotic și rezonabil de a deveni nimic altceva decât ceea ce ai fost și ceea ce, în definitiv, ești din totdeauna, chiar fără s-o știi: chemarea la o „revoluție
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a căderii din real. Specia dorinței tiranului depășește în întregime referința la real și se restrânge în unul nediferențiat al neființei. Tipul de dorință care îl determină pe tiran vine din „suprareal”, adică din somnul adânc și definitiv al rațiunii. Arhetipul său stă în ratarea completă a realului și nediferențierea lui de închipuiri și vise: „el este acela care, treaz fiind, este așa cum am văzut că este omul în vis”. Faptul că dorințele tiranului gravitează în jurul paricidului și incestului semnifică însăși
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ne interpelează) și acesta e (cel pe care un limbaj modern l-ar defini ca fiind al reduplicării): Diada, pe care Platon o numește indefinită deoarece e principiul oricărei multiplicări. Combinarea Unului și a Diadei dă naștere numerelor (înțelese ca „arhetipuri ale oricărei dimensionalități” (p. 199), care generează multiplicitatea. Principiul în virtutea căruia unitatea subsumează multiplicitatea - o informează, îi dă formă - Platon îl desemnează ca Idee și o echivalează pe aceasta din urmă cu numărul. Până aici lucrurile au dimensiune principială și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
le dă un nume precis: dizidenții. Pentru Belohradsky, lumea contemporană (și în particular cea comunistă) este expresia ultimă a rațiunii de Stat provenită din filosofia modernă întemeiată pe principiul certitudinii absolute. Istoria nu mai e pentru omul modern reproducerea unui arhetip ancestral, ci producerea conștientă a unei lumi guvernată de rațiune care relegă tot ceea ce îi scapă sau i se opune în domeniul supraviețuirii unei preistorii care trebuie în mod necesar eradicată. De o parte sunt „viețuitorii”, cei care trăiesc conștient
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
către Pythocles, care critică religia populară, forma ei astrală, dar și frica de zei: de natură materială, situați în interlumi, ei nu se sinchisesc deloc de oameni, de destinul sau de activitățile lor. Preafericiți, imuabili, nemuritori, ei ne oferă un arhetip, o idee a rațiunii, un model: totul e să trăiești ca un zeu, și atunci nu mai ai de ce să te temi de moarte. Philodemos completează portretul cerului, cel puțin al zeilor materiali - deși aceștia sunt constituiți din atomi mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acuză. Conține același fanatism și aceeași incertitudine existențială: rușinea de a fi țăran. În cele din urmă, Camon ajunge la condamnarea amănunțită și motivată a bătrânei sale rude: este vorba despre un paleocatolic moralist, retrograd, în fond provincial; pe scurt, arhetipul mic-burghezului „în stare naturală”, înainte ca el să-și aducă această mentalitate a sa într-o lume nouă, cea a industrializării. Nu pot spune că Ferdinando Camon n-are dreptate: obiectiv, așa stau lucrurile. Dar nu pot nici să spun
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
din exil, adevărate reculegeri anxioase, folosesc un limbaj diferit față de cel al creației anterioare, tinzând spre arhaicizare ecleziastă sau incluzând construcții metaforice, termeni și sufixări ce respiră aerul de incantație liturgică al poeziei tradiționaliste interbelice. Pasionat de marile mistere, de arhetipuri și de simbolismul hieroglifelor, L. practică un lirism al esențelor și îmbină fervoarea religioasă cu grația formală. SCRIERI: Ora 25, București, 1946; Dresoarea de fluturi, București, 1968; Timpul oglinzilor, București, 1968; Altceva decât umbra, București, 1969; Ninsoarea neagră, București, 1970
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
dărâmate?...” De îndată ce văluri de întuneric împiedică vederea, fantezia se complace în mister; la malul apelor, focuri nocturne „vestesc comori” (Cântec sau rugăciune), jos, „lângă pământ”, paznici și câini dormitează, pe când „focuri blestemate scot limba pe comori”. Poetul e interesat de arhetipuri, dar nu în măsura în care ele îi acaparează pe Blaga și pe Voiculescu. Aproape despuiate de aura vechimii, aici funcția lor e mai curând de nuanță decorativă, fără tentații de cunoaștere mitico-magică. La Blaga și Voiculescu fluidul poetic vine din adâncuri tectonice
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
sugestii de la alții, însă „arta bizantină o simți că e numai altoi într-o mai veche înfăptuire” - nota eseistul, interesat de izvoade, într-o pagină din Focurile primăverii și flăcări de toamnă, mutându-și privirea de la gramatica poeziei moderne spre arhetipuri și practicând stilizarea în frescă. Ia naștere o pictură narativă cu rădăcini în basme, legende și balade, în magic. Nu s-ar putea spune că Drumul spre stele, lansat odată cu Joc secund de Ion Barbu, cu Stânci fulgerate de Al.
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]