1,433 matches
-
se poate răspunde prin faptul că aceste instituții pot concura pentru vehicularea înțelegerii sau aprecierii, pot servi favorizării competențelor în materie de comunicare, de cooperare, de identitate individuală și socială și de responsabilitate civică. Muzeele clasice rămîn însă "un simbol arhetipal al pasivității"16. Muzeele în aer liber sînt spații ale comunicării afective între indivizi, ale conviețuirii, ale plăcerii de a veni în grup. Acestea devin pentru vizitatori un teritoriu al "descoperirii împreună cu alții", al comunicării instantanee a unor emoții suscitate
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de nestăpânit: vrea o vacanță pe plaja cu lună a trupului tău; contemplă picioarele lungi de piersică (laitmotiv la nivelul întregului ciclu) sau simte că picioarele tale îmi alergau prin creier / și strugurii tăi îmi cătau setea. Femeia sa e arhetipală, poetul e un nou Pygmalion, creator al unei noi Galatei, care devine, pentru el axis mundi. Dar, dacă, în sfera socialului și în relația cu politicul, e mai mult constatativ, față în față cu actantele iubirii se recunoaște înfrânt: Îmbrățișarea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de continuitate, deci de perenitate: păsări țeseau cerul; era atâta aer; La ușa lui Rodion stătea singurătatea / care semănă cu Evdochia lui... În acest spațiu, mirosind a sfinți și a mărar, răstignit între teluric și divin, Rodion este un personaj arhetipal, dar Bunul Rodion și-a dorit să fie pește, iar această dorință a lui, constituind incipitul poemului, aduce totodată atribute ale lui și ale Deltei, în ansamblu: bunătatea, blândețea, la care se adaugă apoi dragostea lipovenilor pentru femeile lor și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
daci și romani cu recunoscute tradiții și realizări zootehnice, am zidit în Panteonul Sportului, al Olimpismului românesc, alături de leapșa, țurcă, mijoarca și . . . BÂZZA. Poate chiar Miorița, deși nu se consemnează, o fi avut o variantă mai veche și încă nedescoperită, arhetipală a acestui joc pastoral preluat și de poparele vecine unde găsim forme ale bâzâitului nostru străvechi până în ziua de astăzi. Dar de aici și p-nă la machiavelicele manipulări de care se face vorbire,calea e lungă. Că s-a tras
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
atât de alambicată, a unei paralele intermitente Între realitate și mit ― ceea ce amintește de proza lui Joyce sau de poezia lui la T. S. Eliot ―, adică prin travaliul de aducere În modernitate a unui Întreg păienjeniș de rambleuri mitologice, ecluze arhetipale, ample volute simbolistice cu ajutorul cărora, renunțând la efemeritățile coruptibile, Își reconstituie universul interior ca pe o pupilă cauzală sau ca pe un cer recluzionat cu care se acordează poetic-existențial, imaginându-se pe sine. Aceasta este, poate, și-o provocare, chiar
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
imediat nuanțe tehnice : „Adică salată sau cum?“, așa că am avut prima conversație de viitori părinți deasupra unui bol cu o salată de varză cum numai el știe să facă. De aceea, până azi, orice idee de maternitate îmi reactualizează căpățâna arhetipală, care avea să-mi devină mandală involuntară în lunile următoare, vreo patru ani, cât a durat dublul meu concediu de maternitate, în care au apărut Nona și Mira. Aveam douăzeci și șapte de ani și eram căsătoriți de șase când
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
făcea apel la tehnici și formule care par să acționeze independent de religie - ea era inserată într-o viziune religioasă precisă a cosmosului și a forțelor sale. Practicile magice sunt, în realitate, concepute ca reproducere și actualizare a unui eveniment arhetipal (uneori mitic) ce a avut loc în sfera divină (Hutter, 1996, p. 102). În definitiv, puterea religioasă dă eficacitate ritului magic întrucât este conectat la o forță supranaturală care determină cursul evenimentelor. Această idee religioasă nu trebuie văzută ca un
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
mundana (corespunde armoniei dintre părțile cosmosului, mișcarea astrelor, succesiunea anotimpurilor, etc.), muzica humana (corespunde armoniei dintre membrele corpului și legăturii dintre suflet și trup) și muzica instrumentalis (cea produsă artificial de instrumentele muzicale). Cele trei muzici sunt expresia unicei armonii arhetipale (vis musica). Această tripartiție a constituit baza cadrului epistemologic disciplinar al muzicii până la sfârșitul Evului Mediu, alături de distincția, tot boeziană, dintre cele trei competențe în disciplina muzicală: cea de musicus, care studiază rațional ars musica, cea de compozitor, care creează
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
dorea a fi promotorul unei expresii artistice impesonale, descriptice, cizelate și ornamentate ce viza realizarea de obiecte de artă și peisaje exotice și o literatură pretențioasă, cultivarea formelor fixe de poezie (sonet, rondo, rondel etc), preamărirea vechilor civilizații (interferențiale și arhetipale), a religiilor și mitologiilor alături de elogiul adus podoabelor, nestematelor, metalelor rare. Parnasienii erau influențati de doctrina lui Théophile Gautier și de formula acestuia ”artă pentru artă” ce implica ”perfecțiunea formei și impasibilitate” deoarece în concepția sa și a discipolilor săi
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
simplă după natură, după tangibil, ci o interpretare după concret sau chiar o re-inventare a unor ”realități” de tip zen, ceea ce impunea un nou mod de abordare al interpretării din perspectiva privitorului. Desigur că manifestări artistice abstracte (de ex. simbolic arhetipale) au mai fost semnalate în decursul istoriei artelor, însă niciodată nu a cunoscut o asemenea amploare. Pe de altă parte dezvoltare abuzivă a abstracționismului a dus la o scădere a calității produsului artistic, la o pierdere a tehnicii de execuție
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Își imaginează o muncă de construcție, fără de sfîrșit; noaptea se umple de ciocănitul arhitecturii și de urletele jertfelor sale. Cu siguranță, nebunul din vecini este victima Arhitecturii nevrotice, trage el concluzia, iar eu sînt jertfa. El are o boală ereditară arhetipală care Îi afectează pe descendenții lui Dedal. Ia tot felul de forme. Cum ar fi cea a moștenitoarei averii clădite pe carabinele Winchester, care Într-atît se temea de spiritele indienilor uciși de către armele iubitului ei soț Încît a consultat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
o cultură de „excepții valorice” accidentale într-o epocă a imitațiilor. Adept și el, dar în alt sens, al arheologiei tradiției „balcanice” locale în căutarea unei himerice Grecii orfico-platonice, esențializate, Ion Barbu e mai aproape de teza lui Jung privind fondul arhetipal al inconștientului colectiv: „nu sincronic și în extensiune, ci pe linia de adîncire a misterului individual vom descoperi fondul nostru de identitate generală”. Tradiția „balcanismului” orășenesc este recuperată pe filiera folclorului sapiențial, esențializat paremiologic al lui Nastratin Hogea și Anton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu este o nouă și mirifică perfecțiune a existenței sale care o ridică deasupra atâtor patrupezi umani, acestea având nevoie de cât mai mult sprijin pentru a se susține pe pământ. Păsărica este o ființă tripodă, iar păsărica perfectă, păsărica arhetipală sau ideală, nu ar atinge pământul cu mai mult de trei puncte geometrice, trei puncte pure, determinate de un plan pur. Nu există decât o singură figură care atinge pământul cu un număr mai mic de puncte, aceasta este sfera
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
au fost eminențele cenușii ale mineriadelor). Din studiul lui Rus reiese că minerul este proiectat și se autoproiectează prin intermediul unei masculinități puternice și orgolioase, speculată de diferite regimuri ideologice. Comunismul, în prima sa fază, a construit din miner un „proletar arhetipal”, un „vârf de lance al proletariatului”, un om nou. Minerii au acceptat această mitizare care le conferea o aură simbolică, astfel încât lecția sovieticului Aleksei Stahanov - care a extras într-o singură noapte 102 tone de cărbune - a fost învățată cu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sunt chakrele? Acest termen însemna în sanscrita veche „roat...” sau „disc”, iar în acest context desemneaz... centrii energetici aflați în corpul omenesc. Fiecare chakr... corespunde unui anumit nivel anatomic, dar și unui anumit nivel psihologic, reprezentând niveluri de conștiinț..., elemente arhetipale, stadii ale vieții, fiind sensibile la diverse culori, sunete, arome, cristale și mantra. Din vechime, au existat mai multe sisteme de reprezentare a chakrelor, fiecare cu denumiri și funcții proprii, dar toate pornind de la aceleași adev...ruri fundamentale: exist... o
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
care imaginația Încearcă să stăpînească obiectele și să impună frumusețea lor. „Fără pleonasm, nu există frumusețe, scrie Bachelard În La terre et Ies reveries du repos, frumusețea se bucură fără Încetare de pleonasmele sale”. Multiplicarea imaginii conduce spiritul spre substanța arhetipală. Fără a fi de nuanță onirică, reveria lui Alecsandri atinge rar această substanță primordială. Oarba ceață poate fi un simbol al haosului inițial. Însă Alecsandri rămîne atașat, cum am dovedit pînă acum, de lumea vizibilă, controlabilă a elementelor și, mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Între simțuri și obiectul liric. În primele cicluri (Doine, Lăcrămioare) tendința este cea semnalată Înainte: o vagă sensibilizare a ideii, o măreție abstractă a obiectului („falnic ca un stîlp de pară”), o mitologizare În care lucrurile aspiră la Însușirile lor arhetipale. În Pasteluri percepția este mai directă și, cum am dovedit, cu un mai mare efort de a intimiza obiectul. Obiectul este plasat Într-un peisaj, peisajul Într-un tablou, tabloul Într-un spațiu care intră de mai multe ori și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a omului, în natura ambiantă și în universul vizibil ori nevăzut; aceste evenimente sunt în legătură cu destinul condiției cosmice umane, dar omul le atribuie obârșii supranaturale care datează din vremea creației primordiale și, ca tare, le consideră sacre și relevate strămoșilor arhetipali ai omenirii de ființe supranaturale, în clipele de grație ale începuturilor (Kernbach, 1978). Adaptând această definiție la domeniul clinic, mitul este o conceptualizare clinică despre care nu știm sigur dacă este sau nu adevărată (în baza literaturii de specialitate). Teza
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
din propunerile lui G. Balandier, privilegiind abordarea situațiilor "actuale" din unghiul "tranziției spre capitalism" sau al articulării modurilor de producție; adică în concordanță cu ipoteza primatului economicului o lectură în termeni de confruntare a sistemelor economice înghețate într-o descriere arhetipală și detașate de o parte din ancorările lor sociopolitice, de vreme ce sunt neglijate statele postcoloniale, concepute ca niște suprastructuri înlocuind capitalismul. Să notăm cu toate acestea desfășurarea paralelă a dezbaterilor polemice, la care antropologii nu vor participa decât în mod marginal
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
precum și a impasurilor în care se găsesc și unele, și celelate în virtutea legăturii lor cu perioada precisă în care se situau autorii acestui curent novator și fecund. Globalizarea capitalismului care face să pară învechite toate opozițiile structurale dintre două forme arhetipale de societate a căror separare trimite întotdeauna la o autoreferențiere etnocentrică, și aceasta în toate disciplinele 37 obligă la o regândire a schemelor logice latente sau explicite de ruptură care au ajutat la elucidarea conjuncturii respective. Deoarece capitalismul nu mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a fost frapat de Îndârjirea cu care oamenii societății arhaice s-au revoltat Împotriva „timpului concret” nostalgia lor de reîntoarcere periodică la un timp mitic al originilor, „ostilitatea lor la orice Încercare de „istorie” autonomă, adică de istorie fără regula arhetipală” (). Astfel se justifică și subtitlul volumului Mitul eternei reîntoarceri: arhetipuri și repetare. În Încercarea labirintului, Eliade propune Înlocuirea sintagmei „arhetipuri și repetare”, prin expresia „paradigmă și repetare”. Este un motiv În plus de a sublinia sensul eliadesc al arhetipului: acela
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
ale ființei, componentele sale anistorice, ducând cu sine prin vremi amprentele umanității de dinainte de „istorie”. Eliade demonstrează că simbolurile nu dispar din actualitatea psihică; ele supraviețuiesc prin intermediul imaginilor pe care le reproduc, reactualizând și repetând continuu „modele exemplare” și situații arhetipale. Cu precizie și claritate gânditorul român demonstrează existența unei logici specifice, conform căreia serii de simboluri se subordonează unei coerențe sistematice, putând fi transpuse În termeni raționali, deoarece toate relevă un comportament ce depășește condiția „istorică” a ființei umane, determinată
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
care se deschid cerurile pentru cei care știu să le privească”), Ștefan are viziunea mașinii, imagine care-l va obseda toată viața și care va fi „leagănul morții lor”, o luntre a lui Charon. Funcția mașinii În roman e una arhetipală și, de câte ori imaginea ei apare „ se Întâmplă o rupere de nivel și destinele se decid sau devin imperceptibile” (). Alegerea unei mașini (exponent prin excelență a lumii moderne) ca motiv arhetipal trimite la teoria camuflării sacrului În profan. Dacă la Început
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
luntre a lui Charon. Funcția mașinii În roman e una arhetipală și, de câte ori imaginea ei apare „ se Întâmplă o rupere de nivel și destinele se decid sau devin imperceptibile” (). Alegerea unei mașini (exponent prin excelență a lumii moderne) ca motiv arhetipal trimite la teoria camuflării sacrului În profan. Dacă la Început amintirea Ilenei și a sărutului ei, dragostea pentru Ileana, Îl ajută pe Ștefan să se mențină În afara timpului istoric În lagărul de la Miercurea Ciuc mai târziu, el pare a fi Într
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
femeilor cinstite este redus la tăcere de mult mai raționala și autoritara voce a Alcestei, iar în Cartea Ducesei, cavalerul negru pare mult mai feminin când vorbește despre supunerea lui totală față de Blanche. Însă Dalba și Alceste sunt aproape figuri arhetipale. 724 Efeminarea s-a întâlnit și în societatea cavalerească a secolului al XII-lea: modelul impus de dragostea curtenească în spațiul aristocratic favorizează feminizarea îndrăgostitului, înfățișându-l supus, firav, infantil, emotiv, sensibil.725 Donna angelicata rămâne, în general, o victimă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]