2,819 matches
-
eliberări crescute de noradrenalină în plasmă și, ca urmare, activării SNS cardiac. Aceiași autori au demonstrat de asemenea o relație inversă de tip exponențial între activarea simpatică cardiacă și fracția de ejecție. Ca urmare, tonusul simpatic crescut la pacienții cu aritmii ventriculare este atribuit stimulării reflexe simpatice în condițiile disfuncției ventriculare. Mecanismele de reintrare. Reintrarea a fost identificată ca principalul mecanism de producere a majorității tahicardiilor ventriculare decelate clinic, inclusiv a celor asociate cu boala ischemică coronariană. Numeroase studii au arătat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a majorității tahicardiilor ventriculare decelate clinic, inclusiv a celor asociate cu boala ischemică coronariană. Numeroase studii au arătat modificări morfopatologice de tipul fibrozei miocardice, atât pe modele experimentale, cât și la pacienți cu uremie cronică; procesele fibrotice intramiocardice predispun la aritmii ventriculare prin reintrare [Breithardt et al., 1989; Amann et al., 1994]. Propagarea neregulată și fragmentarea forțelor electrice la limita dintre țesutul miocardic viabil și cel fibrozat sunt probabil răspunzătoare de dezvoltarea tahicardiei ventriculare susținute prin mecanism de reintrare [Roithinger et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Q-T pe ECG de suprafață (dispersia Q-T = Q-Td = intervalul Q-T maxim minus intervalul Q-T minim în cele 12 derivații) reflectă mai bine diferențele regionale în ceea ce privește timpul de repolarizare. Dispersia Q-T a fost asociată cu apariția aritmiilor la pacienții cu interval Q-T prelungit congenital sau cu tahicardii ventriculare induse medicamentos, urmate de moarte subită [Pye et al., 1992; Day et al., 1990]. Dispersia corectată (Q-Tcd) reprezintă diferența dintre intervalele Q-T maxim și minim, ambele fiind
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
recent [Beaubien et al., 2002], dispersia Q-Tc a fost asociată cu o creștere cu 57% a mortalității cardiovasculare la 5-9 ani într-o populație de pacienți hemodializați sau tratați prin dializă peritoneală, această mortalitate fiind cauzată în mare măsură de aritmii. Alungirea intervalului Q-T și creșterea dispersiei Q-T reflectă un proces neomogen de refacere a excitabilității ventriculare. Pentru a examina contribuția acestor parametri la aritmiile ventriculare, Meier et al. [1999] au urmărit prospectiv și controlat modificările electrocardiografice complexe la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
hemodializați sau tratați prin dializă peritoneală, această mortalitate fiind cauzată în mare măsură de aritmii. Alungirea intervalului Q-T și creșterea dispersiei Q-T reflectă un proces neomogen de refacere a excitabilității ventriculare. Pentru a examina contribuția acestor parametri la aritmiile ventriculare, Meier et al. [1999] au urmărit prospectiv și controlat modificările electrocardiografice complexe la 30 de pacienți hemodializați clinic stabili. Autorii au demonstrat că atât intervalele Q-T, cât și Q-Tc și Q-Tcd sunt mai prelungite la subiecții hemodializați în comparație cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu infarct miocardic acut. Dispersia Q-Tc anterioară ședinței de hemodializă este profund influențată de prezența cardiopatiei ischemice și/sau a hipertensiunii arteriale. Autorii conchid că pacienții hemodializați, în special cei cu ateroscleroză coronariană sau HTA, prezintă un risc crescut de aritmii ventriculare potențial fatale. Aceste concluzii sunt susținute de către studiile altor autori [Loerincz et al., 1999; Cupisti et al., 1999]. Totuși, unii investigatori [Gussak et al., 1999; Coumel et al., 1998] consideră că Q-T luat ca un index clinic al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
potențialelor de acțiune sau chiar tăcere electrică [Weber et al., 1993]. Aceste mecanisme sunt responsabile în ultimă instanță de variabilitatea crescută a repolarizării ventriculare, iar neomogenitatea 355AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL acestor fenomene poate determina circuite de reintrare și declanșarea aritmiilor ventriculare. La fel ca în cazul pacienților non-renali cu insuficiență cardiacă, fibroza miocardică (la pacientul uremic favorizată și de hiperparatiroidism), dar și calcificările miocardice pot influența omogenitatea procesului de repolarizare; aceasta poate explica dispersia crescută a Q-T la subiecții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
explica dispersia crescută a Q-T la subiecții hemodializați [Ritz et al., 1990]. Determinarea potențialelor electrice tardive prin signal-averaged ECG (SAECG) Determinarea potențialelor electrice tardive (PET) prin SAECG reprezintă o altă tehnică de identificare a pacienților cu risc crescut de aritmii ventriculare, putând fi utilizată pentru identificarea acelor pacienți dializați cu risc crescut de moarte subită. Repoductibilitatea excelentă a acestei tehnici la subiecții sănătoși, precum și la pacienții cu diverse boli cardiovasculare a fost demonstrată pe larg [Roithinger et al., 1992]. Prezența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mai mică de 40 mV), voltajul mediu al ultimelor 40 ms ale QRS (normal peste 20 mV). Tehnica SAECG, prin detectarea potențialelor ventriculare tardive (PVT), s-a dovedit utilă în identificarea subiecților cu diverse afecțiuni cardiace și cu tendință la aritmii prin mecanism de reintrare și tahicardii ventriculare susținute, respectiv cu risc de stop cardiorespirator. Prevalența PVT în populația generală este de circa 5%. La pacienții dializați, Morales et al. [1998] au evidențiat PVT la 25% dintre pacienți imediat înaintea dializei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
al. [1999] au raportat o incidență de 14%. Anomalii ale parametrilor SAECG se constată la 47% dintre pacienți imediat după ședința de hemodializă [Meier et al., 1999]. Se consideră că prezența potențialelor tardive ar reflecta substratul structural miocardic responsabil pentru aritmiile ventriculare prin mecanism de reintrare. Apariția PVT ar depinde însă și de prezența unor factori dinamici care interacționează cu substratul anatomic anormal [Cripps et al., 1990]. Prezența potențialelor ventriculare tardive se corelează pozitiv cu HVS, prezența HTA, fracția de ejecție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Cripps et al., 1990]. Prezența potențialelor ventriculare tardive se corelează pozitiv cu HVS, prezența HTA, fracția de ejecție ventriculară redusă și cu prezența cardiopatiei ischemice subclinice la pacienții hemodializați [Meier et al., 1999]. Deși rolul SAECG în prezicerea riscului de aritmii maligne și moarte subită nu a fost demonstrat decât la pacienții non-renali cu aceleași anomalii clinice [Keeling et al., 1993], rezultatele pot fi extrapolate și asupra subiecților cu uremie cronică prezentând modificări patologice similare. Cordul patologic (prin hipertrofie, ischemie, dilatare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Pacienții hemodializați cu PVT sunt mai vârstnici și prezintă disautonomie vegetativă mai exprimată. în ansamblu, la pacienții renali (dializați și transplantați), potențialele ventriculare tardive au fost mai frecvente la bărbați, la vârstnici și la cei cu boală ischemică coronariană cunoscută. Aritmiile maligne și moartea subită sunt evenimente cardiovasculare relativ frecvente la pacientul renal. Aceste cauze importante de deces la subiecții cu uremie cronică au ca substrat anomalii morfologice și funcționale importante și frecvente (hipertrofia ventriculară, fibroza miocardică, hipervolemia cronică, ischemia miocardică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
anomalii morfologice și funcționale importante și frecvente (hipertrofia ventriculară, fibroza miocardică, hipervolemia cronică, ischemia miocardică, tulburările hidrolectrolitice etc.). Studierea alungirii intervalului Q-T, a dispersiei Q-T, precum și a potențialelor ventriculare tardive poate oferi informații deosebit de utile asupra riscului de aritmii maligne și de moarte subită la pacientul renal, în special cu boală cardiacă manifestă. Aceste tulburări electrofiziologice pot fi implementate relativ facil în practica clinică, mai ales în centrele medicale universitare. Tratarea intensivă și mai ales profilaxia factorilor contributorii ai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
maligne și de moarte subită la pacientul renal, în special cu boală cardiacă manifestă. Aceste tulburări electrofiziologice pot fi implementate relativ facil în practica clinică, mai ales în centrele medicale universitare. Tratarea intensivă și mai ales profilaxia factorilor contributorii ai aritmiilor maligne pot reduce semnificativ rata morților subite în populația dializată. Consecințele clinice ale aritmiilor cardiace la pacientul renal Cea mai importantă consecință clinică a aritmiilor cardiace (în speță a tahicardiilor ventriculare) la subiectul renal este moartea subită vezi mai sus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Aceste tulburări electrofiziologice pot fi implementate relativ facil în practica clinică, mai ales în centrele medicale universitare. Tratarea intensivă și mai ales profilaxia factorilor contributorii ai aritmiilor maligne pot reduce semnificativ rata morților subite în populația dializată. Consecințele clinice ale aritmiilor cardiace la pacientul renal Cea mai importantă consecință clinică a aritmiilor cardiace (în speță a tahicardiilor ventriculare) la subiectul renal este moartea subită vezi mai sus. însă aritmiile cardiace sunt responsabile de un spectru foarte larg de complicații acute care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mai ales în centrele medicale universitare. Tratarea intensivă și mai ales profilaxia factorilor contributorii ai aritmiilor maligne pot reduce semnificativ rata morților subite în populația dializată. Consecințele clinice ale aritmiilor cardiace la pacientul renal Cea mai importantă consecință clinică a aritmiilor cardiace (în speță a tahicardiilor ventriculare) la subiectul renal este moartea subită vezi mai sus. însă aritmiile cardiace sunt responsabile de un spectru foarte larg de complicații acute care solicită intervenția rapidă a medicului nefrolog. O sinteză a acestor complicații
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pot reduce semnificativ rata morților subite în populația dializată. Consecințele clinice ale aritmiilor cardiace la pacientul renal Cea mai importantă consecință clinică a aritmiilor cardiace (în speță a tahicardiilor ventriculare) la subiectul renal este moartea subită vezi mai sus. însă aritmiile cardiace sunt responsabile de un spectru foarte larg de complicații acute care solicită intervenția rapidă a medicului nefrolog. O sinteză a acestor complicații este redată în figura 1. Determinarea de urgență a ionogramei serice este obligatorie, cu atât mai mult
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
urgență a ionogramei serice este obligatorie, cu atât mai mult cu cât electrocardiograma nu este totdeauna fidelă în diagnosticarea unor complicații electrolitice amenințătoare de viață cum este, de exemplu, hiperkaliemia severă [Aslam et al., 2002]. O cauză deseori neglijată de aritmii cardiace și de disfuncție cardiacă în general este hipofosfatemia; aceasta se manifestă în special la pacienții vârstnici și malnutriți, cu dializă intensivă în condițiile unui aport alimentar redus, dublat eventual de tratament cu doze mari de fixatori de fosfor. în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cazul apariției la domiciliu a unor simptome sugestive pentru o tulburare paroxistică de ritm/conducere, se indică monitorizarea ambulatorie ECG pe 24 de ore (Holter), cuprinzând, de preferință, la pacienții hemodializați, și perioada dialitică, și pe cea imediat postdialitică. Tratamentul aritmiilor la pacienții renali Tratamentul ideal al tulburărilor de ritm este cel profilactic. Combaterea factorilor de risc pentru principalele cauze de aritmii maligne în primul rând pentru cardiopatie ischemică și hipertrofie ventriculară stângă poate reduce semnificativ incidența și severitatea aritmiilor cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
24 de ore (Holter), cuprinzând, de preferință, la pacienții hemodializați, și perioada dialitică, și pe cea imediat postdialitică. Tratamentul aritmiilor la pacienții renali Tratamentul ideal al tulburărilor de ritm este cel profilactic. Combaterea factorilor de risc pentru principalele cauze de aritmii maligne în primul rând pentru cardiopatie ischemică și hipertrofie ventriculară stângă poate reduce semnificativ incidența și severitatea aritmiilor cardiace la pacienții renali. De asemenea, tulburările metabolismului electrolitic reprezintă un important factor favorizant/declanșator al aritmiilor cardiace la subiecții renali. Detaliem
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Tratamentul aritmiilor la pacienții renali Tratamentul ideal al tulburărilor de ritm este cel profilactic. Combaterea factorilor de risc pentru principalele cauze de aritmii maligne în primul rând pentru cardiopatie ischemică și hipertrofie ventriculară stângă poate reduce semnificativ incidența și severitatea aritmiilor cardiace la pacienții renali. De asemenea, tulburările metabolismului electrolitic reprezintă un important factor favorizant/declanșator al aritmiilor cardiace la subiecții renali. Detaliem mai jos principalele elemente de management al pacienților cu aritmii/cu risc de aritmii și tulburări electrolitice severe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
risc pentru principalele cauze de aritmii maligne în primul rând pentru cardiopatie ischemică și hipertrofie ventriculară stângă poate reduce semnificativ incidența și severitatea aritmiilor cardiace la pacienții renali. De asemenea, tulburările metabolismului electrolitic reprezintă un important factor favorizant/declanșator al aritmiilor cardiace la subiecții renali. Detaliem mai jos principalele elemente de management al pacienților cu aritmii/cu risc de aritmii și tulburări electrolitice severe. Pacienții cu hiperkaliemie beneficiază de următoarele măsuri: diuretic de ansă i.v. apoi per os în doze
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ventriculară stângă poate reduce semnificativ incidența și severitatea aritmiilor cardiace la pacienții renali. De asemenea, tulburările metabolismului electrolitic reprezintă un important factor favorizant/declanșator al aritmiilor cardiace la subiecții renali. Detaliem mai jos principalele elemente de management al pacienților cu aritmii/cu risc de aritmii și tulburări electrolitice severe. Pacienții cu hiperkaliemie beneficiază de următoarele măsuri: diuretic de ansă i.v. apoi per os în doze mari (80-500 mg/zi); bicarbonat de sodiu i.v. (100-200 ml din soluția de 8
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
semnificativ incidența și severitatea aritmiilor cardiace la pacienții renali. De asemenea, tulburările metabolismului electrolitic reprezintă un important factor favorizant/declanșator al aritmiilor cardiace la subiecții renali. Detaliem mai jos principalele elemente de management al pacienților cu aritmii/cu risc de aritmii și tulburări electrolitice severe. Pacienții cu hiperkaliemie beneficiază de următoarele măsuri: diuretic de ansă i.v. apoi per os în doze mari (80-500 mg/zi); bicarbonat de sodiu i.v. (100-200 ml din soluția de 8,4%, diluat în 1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
stomacul gol. La pacienții cu hipofosfatemie se reduce/oprește temporar administrarea de săruri fixatoare de fosfor, se combat cauzele care conduc la malnutriție, se trece la o hemodializă mai blândă, eventual se suplimentează parenteral aportul de fosfați. Tratamentul medicamentos al aritmiilor nu diferă, în linii mari, de cel de la pacienții non-renali, existând totuși unele particularități care țin de adaptarea dozelor la funcția renală și suplimentarea dozelor în cazul antiaritmicelor dializabile. Principalele antiaritmice utilizate la pacienții renali sunt redate în tabelul IV
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]