754 matches
-
și s-a realizat o amplă acțiune de inventariere a patrimoniului bisericii. Timp de trei ani, dr. Nazaryan a făcut multe intervenții la instituțiile de resort din România, solicitând efectuarea unei inspecții tehnice și alocarea de fonduri pentru repararea Bisericii armenești din Iași. De asemenea, a călătorit în străinătate și a cerut ajutor din partea comunității armenești din diaspora. Aceste demersuri au fost sprijinite de senatorul Varujan Vosganian (președintele Uniunii Armenilor din România), care a intervenit la instituțiile statului român pentru alocarea
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
ani, dr. Nazaryan a făcut multe intervenții la instituțiile de resort din România, solicitând efectuarea unei inspecții tehnice și alocarea de fonduri pentru repararea Bisericii armenești din Iași. De asemenea, a călătorit în străinătate și a cerut ajutor din partea comunității armenești din diaspora. Aceste demersuri au fost sprijinite de senatorul Varujan Vosganian (președintele Uniunii Armenilor din România), care a intervenit la instituțiile statului român pentru alocarea de fonduri. Biserica-monument istoric a fost inspectată în anul 2005 de către specialiști de la Institutul Monumentelor
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
2005 de către specialiști de la Institutul Monumentelor Istorice din București și de la Departamentul de Construcții din cadrul Ministerului Transporturilor și Turismului, constatându-se că exista un risc major de prăbușire chiar și la un cutremur de 4,5 grade pe scara Richter. Biserica armenească din Iași a fost restaurată în perioada 2005-2008. Proiectul de restaurare a bisericii a fost realizat de SC EXproCONS Gosav & Co SRL, patronată de conf.dr.ing. Ionel Gosav (care participase alături de profesorul Mihul la realizarea soluției temporare de salvare a bisericii
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
aproximativ 750.000 euro), din care 12 miliarde lei vechi au fost alocați de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuințelor și 15 miliarde lei vechi au venit din partea Ministerului Culturii și Cultelor. Lucrările au fost finalizate în octombrie 2008. Biserica armenească din Iași a fost resfințită la 26 octombrie 2008 de către Karekin al II-lea, Catolicos de Ecimiadzin și Patriarh Suprem al tuturor armenilor. La această ceremonie au asistat clerici ai Bisericii Armene din România (printre care și arhiepiscopul Dirayr Mardichian
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
Monumentul a fost restaurat intre anii 2005-2008 Antrepenor: S.C. IASICON S.A. Proiectant: EXproCONS Gosav & Co S.R.L. IASI". În prezent, în această biserică se celebrează slujbe religioase doar în ultima duminică a fiecărei luni de către preotul-paroh din Suceava, Torkom Mandalian. Biserica armenească din Iași este construită din piatră și cărămidă confecționată manual. Planul bisericii este de forma unui trifoi, cu suprafața exterioară prevăzută cu asize pe orizontal. Ea are două turle zvelte (Pantocratorul și clopotnița) și două intrări separate (una pe latura
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
bolților, sprijinite pe arce piezișe, care întăresc impresia de monumentalitate a edificiului, balconul (cafasul) susținut de patru coloane, catapeteasma cu două uși împărătești și două altare laterale, lucrate din lemn cu încrustații și motive florale. Ca și la celelalte biserici armenești, și altarul Bisericii armenești din Iași este situat la o înălțime de trei sferturi de metru față de restul navei, aici pătrunzându-se prin urcarea a trei trepte. El este separat de naos printr-o draperie simplă suspendată de o bârnă
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
piezișe, care întăresc impresia de monumentalitate a edificiului, balconul (cafasul) susținut de patru coloane, catapeteasma cu două uși împărătești și două altare laterale, lucrate din lemn cu încrustații și motive florale. Ca și la celelalte biserici armenești, și altarul Bisericii armenești din Iași este situat la o înălțime de trei sferturi de metru față de restul navei, aici pătrunzându-se prin urcarea a trei trepte. El este separat de naos printr-o draperie simplă suspendată de o bârnă transversală. Catapeteasma nu desparte
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
bârnă transversală. Catapeteasma nu desparte altarul de naos ca la bisericile ortodoxe, ci este așezată deasupra pristolului. La baza altarului principal se găsește un frumos motiv floral sculptat în marmură albă, ce datează din anul 1817. Ca și majoritatea bisericilor armenești, Biserica armenească din Iași nu are pictați decât pereții interiori ai cupolei, aflați în fața altarului. Pe pereții cupolei se află doar două picturi ale unor evangheliști. Pe pereți sunt puse icoane, dar aceștia nu sunt pictați. Biserica a avut multe
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
Catapeteasma nu desparte altarul de naos ca la bisericile ortodoxe, ci este așezată deasupra pristolului. La baza altarului principal se găsește un frumos motiv floral sculptat în marmură albă, ce datează din anul 1817. Ca și majoritatea bisericilor armenești, Biserica armenească din Iași nu are pictați decât pereții interiori ai cupolei, aflați în fața altarului. Pe pereții cupolei se află doar două picturi ale unor evangheliști. Pe pereți sunt puse icoane, dar aceștia nu sunt pictați. Biserica a avut multe icoane, dar
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
11 în ulei pe pânză. Catapeteasma este confecționată din lemn, fiind prevăzută cu două uși împărătești. Ea are 15 icoane, iar în centrul ei se află icoana „Maica Domnului cu pruncul”, ce are o compoziție frumoasă, într-un autentic stil armenesc. După stilul bisericilor armenești, și Biserica armenească din Iași are pe lângă altarul central și două altare laterale, în care se află câte o icoană. La începutul secolului al XX-lea, istoricul N.A. Bogdan enumera următoarele icoane vechi aflate în această
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
pânză. Catapeteasma este confecționată din lemn, fiind prevăzută cu două uși împărătești. Ea are 15 icoane, iar în centrul ei se află icoana „Maica Domnului cu pruncul”, ce are o compoziție frumoasă, într-un autentic stil armenesc. După stilul bisericilor armenești, și Biserica armenească din Iași are pe lângă altarul central și două altare laterale, în care se află câte o icoană. La începutul secolului al XX-lea, istoricul N.A. Bogdan enumera următoarele icoane vechi aflate în această biserică: În patrimoniul bisericii
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
confecționată din lemn, fiind prevăzută cu două uși împărătești. Ea are 15 icoane, iar în centrul ei se află icoana „Maica Domnului cu pruncul”, ce are o compoziție frumoasă, într-un autentic stil armenesc. După stilul bisericilor armenești, și Biserica armenească din Iași are pe lângă altarul central și două altare laterale, în care se află câte o icoană. La începutul secolului al XX-lea, istoricul N.A. Bogdan enumera următoarele icoane vechi aflate în această biserică: În patrimoniul bisericii s-a aflat
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
a Expoziției de artă armeană din 1930", precum și în "Cronica armenilor din Țările Române", Partea I (sec. X-XIII). Siruni preciza că manuscriptul era rău păstrat. În prezent, această evanghelie se află la Muzeul Episcopal din București. În afară de această evanghelie, Biserica armenească din Iași mai avea la începutul secolului al XX-lea și alte cărți vechi, dintre care N.A. Bogdan citează următoarele: Pe o altă filă, care a fost inițial albă, se află alte două adnotări: "Eu Mantig, fiul Sf. Sale Preotului
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
aceste rânduri în amintire, fiind la Biserica Sf. Grigore Luminătorul din capitala Iași. Data armenilor 1226 Ian. 20" (=1778) și "Eu, cantorul Agopian, am scris aceasta ca amintire la Biserica Sf. Grigore Luminătorul din Iași, 1195 Iunie 5" (=1747). Biserica armenească din Iași are trei clopote de mărimi diferite. Două din ele sunt inscripționate: clopotul mai mic datează din 1607 și are o inscripție în limba latină, iar cel mare datează din anul 1881 și are o inscripție în limba slavonă
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
ele sunt inscripționate: clopotul mai mic datează din 1607 și are o inscripție în limba latină, iar cel mare datează din anul 1881 și are o inscripție în limba slavonă. Ca și la alte biserici din Iași, și în jurul Bisericii armenești a ființat până prin anii '70 ai secolului al XIX-lea un cimitir parohial. După cum menționează N.A. Bogdan, până pe la 1830-1832 a mai existat un cimitir armenesc și în spatele Bisericii Vulpe, pe dealul Țicăului, înspre Biserica „Sf. Ștefan”, aici fiind îngropați
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
inscripție în limba slavonă. Ca și la alte biserici din Iași, și în jurul Bisericii armenești a ființat până prin anii '70 ai secolului al XIX-lea un cimitir parohial. După cum menționează N.A. Bogdan, până pe la 1830-1832 a mai existat un cimitir armenesc și în spatele Bisericii Vulpe, pe dealul Țicăului, înspre Biserica „Sf. Ștefan”, aici fiind îngropați cei care muriseră în urma epidemiilor din oraș. În anii '70 ai secolului al XIX-lea s-a înființat un cimitir armenesc în zona Spitalului Pașcanu, unde
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
a mai existat un cimitir armenesc și în spatele Bisericii Vulpe, pe dealul Țicăului, înspre Biserica „Sf. Ștefan”, aici fiind îngropați cei care muriseră în urma epidemiilor din oraș. În anii '70 ai secolului al XIX-lea s-a înființat un cimitir armenesc în zona Spitalului Pașcanu, unde s-a înălțat pe la 1876 și o capelă cu rol de paraclis. Pietrele funerare au fost luate de pe mormintele din jurul bisericii armenești și depozitate sub o copertină aflată la vest de lăcașul de cult. În
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
În anii '70 ai secolului al XIX-lea s-a înființat un cimitir armenesc în zona Spitalului Pașcanu, unde s-a înălțat pe la 1876 și o capelă cu rol de paraclis. Pietrele funerare au fost luate de pe mormintele din jurul bisericii armenești și depozitate sub o copertină aflată la vest de lăcașul de cult. În prezent, pe amplasamentul fostului cimitir mai sunt în picioare doar câteva monumente funerare și anume:
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
crearea unui nou oblast independent - Stavropol. Această nouă formațiune administrativă a fost colonizată cu țărani, iar pământurile atribuite acestora au fost luate cu forța de la cazaci. Acest val de colonizare a dus la formarea unor noi minorități în regiune - cea armenescă și cea ucraineană. Până în 1888, populația ne-căzăcească din Oblastul Kuban ajunsese la 48%. Prin alte reforme administrative, guvernul central i-a împiedicat pe cazaci să colonizeze unele regiuni ale Kubanului, precum regiunile de coastă ale Mării Negre, unde a fost
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
S.R.I. Mircea Gheordunescu, care la rândul sau se ocupa de relațiile externe ale serviciilor secrete românești, inițiind o strânsă colaborare și prietenie cu serviciul secret israelian, Mossad-ul. La constituirea capitalului acestei bănci românesti au contribuit Mitropoliile Olteniei si Moldovei, Biserica Armenească, Cultul Penticostal, Muftiatul de la Constanța, Casa Regala din Arabia Saudită, S.N.C.F.R, și alte societăți românești. În mai 2008, Direcția Națională Anticorupție a decis scoaterea de sub acuzare a celor 14 persoane implicate - printre care fostul prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, Emil Iota
Banca Internațională a Religiilor () [Corola-website/Science/318028_a_319357]
-
în data de 26 februarie 1880 în București pe strada Aureliu nr. 7, în pitoreasca mahala a Silvestrului. Întreaga zonă a mahalalei a fost supusă la schimbări importante în decursul timpului. Astfel, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în preajma străzii Armenești exista un cartier de case cu grădini precum și multe locuri virane. Actuala stradă a Silvestrului a purtat numele de Solon și mai apoi Aureliu, casa familiei pictorului Baltazar putând fi localizată și astăzi pe strada Silvestru nr.7. Aici într-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie romano-catolică. În acea perioadă, în orașul Suceava nu existau decât 8 biserici ortodoxe și 3 biserici armenești, dar nici o biserică romano-catolică. În aceste condiții, preotul romano-catolic din Suceava a trimis o petiție Mitropoliei din Iași în care a făcut propunerea ca una dintre bisericile ortodoxe să fie cedată comunității de cult romano-catolice. De asemenea, a făcut o
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
fost obligată să închirieze dughenele aflate pe terenul bisericii unor negustori de diverse confesiuni care le-au transformat în cârciumi. Mutarea târgului boilor din locul tradițional aflat în partea de jos a uliței într-un loc aflat în apropierea bisericii armenești a dus la scăderea veniturilor bisericii, care nu mai avea nici măcar acoperiș. Domnitorul Scarlat Ghica a dat la 19 iulie 1757 o carte domnească prin care a hotărât ca târgul boilor să se țină „din gios de Sfeti Dimitrie, în
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
de-a lungul Șoselei Bucium. Denumirea hanului provine de la faptul că trecătorii intrați în han erau serviți cu trei sarmale . Erau servite aici bucate alese și vinuri din Podgoria Bucium, dar și din alte podgorii. Între documentele găsite la Biserica Armenească din Iași de către istoricul Nicolae Iorga, se află un act de judecată din perioada anilor 1675-1680 prin care doi negustori armeni ajunși în fața preotului-paroh dezbăteau tocmai arendășia hanului "Trei Sarmale" . În decursul timpului, hanul a trecut în posesia mai multor
Hanul Trei Sarmale () [Corola-website/Science/316273_a_317602]
-
în Hatay, Liban și Siria și a unei porțiuni din sud-estul Anatoliei, în conformitate cu Acordul Sykes-Picot. Franța semnase de asemenea un tratat cu Armenia și promisese ca, în schimbul participării Legiunii franco-armene la lupte de partea Aliaților, să sprijine formarea unui stat armenesc în regiunea Mediteranei . Aliații au continuat să emită pretenții teritoriale în Turcia, fărâmițând Imperiul Otoman. Trupele britanice din Siria au ocupat Maraș, Urfa și Birecik, iar francezii au ocupat porturile de la Marea Neagră Zonguldak și Karadeniz Ereğli și regiunea minieră din
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]