760 matches
-
elemente de oportunitate legislativă. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat, prin aceeași decizie, că și acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele motive: Nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că
DECIZIE nr. 713 din 25 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, astfel cum au fost modificate prin art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223591_a_224920]
-
un termen rezonabil și de către o instanță independentă și imparțială. Curtea observă că autorii excepției de neconstituționalitate nu își motivează criticile în raport cu celelalte dispoziții din Legea fundamentală și din actele internaționale invocate. Așa fiind, Curtea constată că nu își poate aroga competența de a formula propriile critici, la care, ulterior, să și răspundă. O simplă enumerare a prevederilor constituționale și a actelor internaționale pretins încălcate prin ordonanța de urgență criticată nu respectă exigențele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47
DECIZIE nr. 385 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, precum şi a ordonanţei de urgenţă în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233105_a_234434]
-
art. 146 lit. e), Curtea apreciază necesară reevaluarea acestei atribuții în sensul circumscrierii noțiunii de "conflict juridic de natură constituțională" numai cu privire la conflictele dintre autoritățile publice care "presupun acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". O atare concepție este în acord cu
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
în vreun fel sau altul substanța art. 9 sau art. 40 din Constituție. Mai mult, se observă că autorii obiecției critică mai degrabă niște pretinse lacune ale legii, or, din moment ce acestea nu au relevanță constituțională, Curtea ar trebui să își aroge competențe ce aparțin legiuitorului pentru ca noua lege să cuprindă și alte soluții legislative existente la un moment dat, ceea ce ar echivala cu încălcarea art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 . Nici neconstituționalitatea art. 224 lit. a) din legea
DECIZIE nr. 574 din 4 mai 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii dialogului social în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4, art. 41 alin. (1), titlul IV privind Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, titlul V privind Consiliul Economic şi Social, art. 138 alin. (3), art. 183 alin. (1) şi (2), art. 186 alin. (1), art. 202, art. 205, art. 209 şi art. 224 lit. a) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232507_a_233836]
-
art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 din Primul Protocol adițional la această Convenție. Prevederile menționate creează o inegalitate în fața legii între debitori, în sensul că statul ca debitor își arogă mai multe drepturi decât debitorii de drept privat în ceea ce privește regimul executării silite a titlurilor executorii. O bogată jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, Hotărârea din 6 iulie 2004
DECIZIE nr. 689 din 28 iunie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi pentru executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor şi autorităţilor publice stabilite prin titluri executorii, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a prevederilor art. IV şi art. V din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244303_a_245632]
-
de o definiție constituțională, elementele care caracterizează această instituție au fost conturate de jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, potrivit instanței de contencios constituțional, conflictul juridic de natură constituțională presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor" ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
instanțe judecătorești stabilite de lege" și în art. 126 alin. (6) stabilește "controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat". Prin avizul negativ, Senatul României a comis o depășire a competențelor sale, și-a arogat o competență pe care nu o posedă - cenzurarea unei hotărâri judecătorești, ceea ce a determinat un blocaj instituțional, care își are remediul în dispozițiile art. 146 lit. e) din Constituție, care prevăd soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". De asemenea, prin Decizia nr. 97 din
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
146 lit. e) din Constituție, rezultă că în prezenta cauză Curtea urmează să se pronunțe cu privire la faptul dacă, prin votul exprimat în ședința de plen a Senatului cu privire la starea de incompatibilitate a domnului senator Mircea Diaconu, Camera Parlamentului și-a arogat competențe care, potrivit Constituției, nu îi aparțin, a încălcat competența puterii judecătorești care pronunțase în prealabil o hotărâre judecătorească referitoare la această problemă, ori a creat orice alt conflict juridic de natură constituțională. Pentru soluționarea cererii ce formează obiectul dosarului
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
16 alin. (2), art. 61 alin. (1), art. 124 și art. 126 alin. (1) din Constituție . Din această perspectivă, Curtea observă că, prin votul negativ cu privire la starea de incompatibilitate constatată irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, Senatul a acționat ultra vires, arogându-și competențe care aparțin puterii judecătorești. Prin urmare, Curtea constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, de natură a împiedica puterea judecătorească să își îndeplinească atribuțiile constituționale și legale
DECIZIE nr. 972 din 21 noiembrie 2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constitu��ională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246783_a_248112]
-
lit. h) referitor la reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului de executare a acestora, precum și dispozițiile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale cu denumirea Nicio pedeapsă fără lege, deoarece executivul își arogă dreptul de a legifera în domeniul legilor organice, stabilind conținutul constitutiv al unor infracțiuni prin intermediul hotărârilor Guvernului. Acest fapt contravine în mod flagrant dispozițiilor constituționale referitoare la obligativitatea adoptării prin lege organică a infracțiunilor, precum și la hotărârile Guvernului care se
DECIZIE nr. 326 din 29 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. a) teza a doua din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/242645_a_243974]
-
că izvorul acestuia îl reprezintă actele și faptele juridice concrete pe care Guvernul și primul-ministru le-au întreprins. Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe, a nesocotit lista delegației de participare la Consiliul European aprobată de Președintele României, iar primul-ministru și-a arogat atribuția constituțională de reprezentare a statului român la Consiliul European. Conflictul ivit este unul de natură constituțională, purtând asupra atribuțiilor exclusive ale Președintelui României, după cum reies din cap. II titlul III din Constituție, și asupra atribuțiilor Guvernului, pe de altă
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
Constituție "Autoritățile publice". În consecință, condiția existenței unui conflict juridic de natură constituțională între autorități publice este îndeplinit��. Este invocată și Decizia Curții Constituționale nr. 53 din 29 ianuarie 2005 , concluzionându-se că, în cazul de față, primul-ministru și-a arogat atribuția constituțională de reprezentare a statului român la Consiliul European, neținând cont de prevederile art. 80 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Președintele României reprezintă statul român. Prin prisma argumentelor prezentate se solicită constatarea existenței unui conflict juridic de natură
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
interne, economice, bugetare sau financiare, Guvernul trebuie să participe, având în vedere că ele țin de competența exclusivă a acestuia. Mai mult, la anumite întâlniri de la nivel european miniștrii reprezintă Guvernul și, în final, statul. Așadar, Guvernul nu și-a arogat alte puteri decât cele prevăzute în Constituție și nu contestă art. 80 din Constituție. Ca elemente de drept comparat se arată că în Consiliul European numai 3 state sunt reprezentate la nivel de șef de stat - Cipru, unde nu există
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte. 2. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, noțiunea de conflict juridic de natură constituțională constă în "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor" ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
juridic (nu politic); - să fie de natură constituțională; - să fie între autorități publice. Noțiunea de conflict juridic de natură constituțională, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, constă în "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor" ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
DECIZIE nr. 683 din 27 iunie 2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de primul-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243210_a_244539]
-
Acest mecanism asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume. Curtea a constatat că nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul, ca debitor, și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că
DECIZIE nr. 173 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261648_a_262977]
-
a optat pentru o cu totul altă rezolvare juridică, limitându-și rolul la acela de inițiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carențe au fost evidențiate. Dincolo și mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu". Mai mult decât atât, competența Guvernului
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
a optat pentru o cu totul altă rezolvare juridică, limitându-și rolul la acela de inițiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carențe au fost evidențiate. Dincolo și mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu." - Decizia nr. 970 din 31 octombrie
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
de înțelegere încheiat între satul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013, autoritatea legiuitoare a încălcat prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat. Astfel, Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea menționată, a acționat ultra vires, intrând în aria de competență a autorității executive, singura cu atribuții în încheierea contractelor de stat. "Prin definiție, legea, ca act juridic de putere, are
DECIZIE nr. 494 din 21 noiembrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V., semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257361_a_258690]
-
cererii, Președintele apreciază că nu există un conflict de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia nu îl reprezintă actele și faptele juridice concrete pe care le-a întreprins în calitate de Președinte al României și prin care și-ar fi arogat puteri, atribuții sau competențe care ar aparține altor autorități publice. În opinia sa, un eventual conflict poate fi catalogat de natură politică, cel mult. Încălcarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Constituție, care prevăd că în timpul mandatului Președintele României nu
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
între Guvernul României, pe de-o parte, și Președintele României, pe de altă parte, nu există și nici n-a existat pentru că în prezenta cauză nu se fac referiri la acte sau acțiuni prin care Președintele României să-și fi arogat puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin unei alte autorități publice și nici nu există situația în care Președintele României ar fi trebuit să-și exercite o atribuție și nu și-a exercitat-o. 26. Față de cele de mai
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". De asemenea, prin Decizia nr. 97 din
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]
-
ministrului și blocajul instituțional. (1) Jurisprudența Curții Constituționale privind conflictele juridice de natură constituțională ... 31. Se arată că un conflict juridic de natură constituțională între autorități publice presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor" ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
Partea I, nr. 320 din 10 iulie 2000. (2.2.) Noțiunea de conflict juridic de natură constituțională 49. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, conflictul juridic de natură constituțională presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate ori mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței ori în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]