1,313 matches
-
eram combinată cu numărul șase, iar acesta tocmise niște meseriași foarte harnici. Într-o singură săptămână reușiseră să curețe toți pereții de tencuială. (Încercaseră ei să dea jos doar vopseaua, dar nu mergea - negreala nu se ducea, iar mirosul de ars era parcă tot mai pregnant; râcâiseră primul centimetru de tencuială, tot fără folos; în cele din urmă se consolaseră cu gândul că trebuie dat jos totul, până la placa de beton, dacă voiau ca bucătăria și încăperile adiacente să mai poată
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
spăimânta, / Mările se tupila, / Munții se cutremura, / Cerul se întuneca: / "Tu, Ileană Cosânzeană, / Suflețel fără prihană, / Și tu, soare luminate, / Trupușor făr' de pacate! Cu ochii să vă zăriți, / Dar să fiți tot despărțiți. Zi și noapte plini de dor, / Arși de foc nestingător, / Veșnic să vă alungați, / Cerul să cutreierați, / Lumile să luminați!"192 Același scenariu narativ, al nuntirii soarelui cu luna, poate fi întâlnit și într-o colindă din Hunedoara în care se transfigurează motivul profan, devenind paradigmă cosmogonică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Parcă-l văd/ în pragul cârciumii/ Târând bețivi-n urmă toată gloata:/ avea priviri de foc și pumnii grei/ Și mușchii pe ciolane cu lopata (Pîcă)"."Prietenul la ultima țigară -/ cu prietenul își va-mpărți chiștocul!". "Sonetele aeriene" includ o "ars sonetica": Catrenul e o pereche de doi gemeni,/ Două catrene asemeni e-un quadruplu,/ E-o nuntă petrarchistă, scrisă-n cremeni; Shakespearian sonetu-i mult mal simplu." Se auto-consiliază, cerând un sunet nou în vechea goarnă: "Condeiul tău nu-l face
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poeții moderniști au pus în dezbatere limitele limbajului și criza comunicării. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întro perioadă, întrun curent cultural/literar sau întro orientare tematică O asemenea ars poetica este Flori de mucigai, poezia care deschide și dă titlul celui deal doilea volum publicat de Tudor Arghezi (1929). Modernitatea versurilor argheziene este evidentă încă din titlul construit ca metaforă oximoronică. Alăturând un simbol al frumuseții și unul al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
În documentul de Întărire a dreptului de proprietate asupra pămînturilor avute și a celor cumpărate Îl numește ,, boierul daniei mele ” , deci este În anturajul domnitorului. Neacșa soția sa are : Lupoaia, Valea MÎnăstirii, Cleșnești, Glogova, Negoiești, Brativoiești, Crainici, Bistrița, Sohodol, Ciocel, Arși. Valoarea cumpărăturilor intrate În acest corp de moșie se ridică la suma de 72.300 aspri argint, dați vînzătorilor țărani cu mențiunea ,, vînd de bună voie și nesilit de nimeni ”, toate acestea găsindu-se În documente. Un alt document, datat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
convenție care urmărește apropierea de forme pure; jocul are o anume gravitate, lumea tangibilă transgresează în atemporal și abstract; lucrurile se purifică (narcisism generalizat), "jocul" tinzând spre o sublimare a vieții, spre inițiere și revelație; lumea pare o "temniță în ars, nedemn pământ" (Grup); întruchiparea veșniciei, când apa mării se afla în atingere cu cerul (Timbru); "luceferi marini" coboară "în vale" (Margini de seară); atracția contrariilor "pe un suport de esență dantesc" (Ritmuri pentru nunțile necesare); "roata", termen care se repetă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unor 52 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice, în ,,Revista muzeelor și monumentelor”, Seria monumente istorice și de artă, nr. 1, București, 1984, p. 60-64. 53 Anca Gogâltan, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu, ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj, 1992, p. 205-207. 54 ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I), nr. I, Institutul de Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea, mama lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
România, București, 1985, p.195. 5. Lucrări speciale Braharu, D, (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Imprimeria națională,București, 1939. Gogâltan, Anca, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în ,,Sargeția”, nr.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
astfel de ținută stilistică, alte preocupări (contrarii, uneori negativiste), altă manieră 143" își spuse psihiatrul și pe măsură ce citea, se și vedea navigând prin creierele celor ce scriseseră, surprinzând canalele ascunse prin care comunicau cei care întocmeau revista. Deodată sări ca ars, căută trusa de creioane colorate 144 și începu să sublinieze: cu negru neologismele pe care nu aveau de unde/de ce să le știe studenții, cu verde -citatele în franțuzește, roșul era pentru citatele germane și englezești(aici avea și el probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
unor 52 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu și monumentele istorice, în ,,Revista muzeelor și monumentelor”, Seria monumente istorice și de artă, nr. 1, București, 1984, p. 60-64. 53 Anca Gogâltan, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu, ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj, 1992, p. 205-207. 54 ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I), nr. I, Institutul de Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea, mama lui
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
România, București, 1985, p.195. 5. Lucrări speciale Braharu, D, (Omagiu) Fraților Alexandru și Ion Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 de ani, Imprimeria națională,București, 1939. Gogâltan, Anca, Activitatea publicistică a lui Alexandru Lapedatu ca secretar al Comisiunii, în ,,Ars Transilvaniae”, nr. II, Cluj-Napoca, 1992. Lapedatu, Alexandru, Activitatea istorică a lui Nicolae Densușianu (1846-1910), Tipografia “C. Göbl”, București, 1912. Idem, Un mănunchi de cercetări istorice, Editura ,,Sfetea”, București, 1915. 91 Mândruț, Stelian, Silviu Dragomir despre Alexandru Lapedatu, în ,,Sargeția”, nr.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
erosului un eros purificator, deși electrizant, extatic, deși în permanență străbătut de o umbră de luciditate. Fiecare dintre textele intitulate Ars amatoria (inspirate, de bună seamă, din indelebilul model al lui Tong Hsuan) este un capitol dintr-un tratat de ars amandi centrat pe nevoia de a găsi un principiu antagonic disperării ontologice, revoltei generalizate sau spleen-ului august. Modalitatea este, și aici, scindarea lucidă între stări contrastante, între indecizie și certitudine, între aversiune și fascinație, între spaimă și iluminare, între
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acele trăiri ce tatonează, invariabil, experiența limitei ca ruptură de o alteritate infernală, dar și de o interioritate schizoidă ("Iată cum trăiesc, cum nu mor! M-au ars flăcările, m-au ronțăit șacalii, m-au bătut dușmanii, m-au jupuit. Arsul de mine, ronțăitul de mine, bătut, foarte bine jupuit, vai mie, sunt cel mai viu! Nu s-ar spune, dar uite, te uită, Femeie, Cine-s eu?; cel mort, cel mai viu?; m-au ronțăit, m-au ars, m-au
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
umedă, așa lipsa pădurilor pricinuește uscăciunea pământului și a atmosferii, schimbând foarte mult și temperatura. Nu se poate tăgădui că pădurile, în privirea producerii lor, sînt îndeobștie de mare folos pentru fieșcare țară, căci ele pe lângă neapărat trebuitoriul material de ars ni mai dau lemn pentru durarea corăbiilor, pentru mașine, mori, binale de iconomie, pentru stolerie, butnărie, rotărie și pentru multe alte lucruri de industrie și iconomie. Pădurile sînt neapărat trebuitoare pentru multe fabrici. Numai cu material de ars îndestul și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
material de ars ni mai dau lemn pentru durarea corăbiilor, pentru mașine, mori, binale de iconomie, pentru stolerie, butnărie, rotărie și pentru multe alte lucruri de industrie și iconomie. Pădurile sînt neapărat trebuitoare pentru multe fabrici. Numai cu material de ars îndestul și <i>eftin să pot țânea într-o țară băi de fier, de aramă, plumb, fabrici de steclă, de porțelan și multe altele, cu oarecare folos și rezultat mulțămitor. Luând în băgare de samă un așa mare însemnător ram
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
believe everything you read”, Journal of Personality and social Psychology, vol. 65, nr. 2, pp. 221-223. 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când priviți reportaje cu păsări incinerate? Euristica disponibilității Sute de pui aruncați în gropi și arși. Persoane îmbrăcate în costume de protecție, pulverizând produse dezinfectante peste țarcurile păsărilor. La sfârșitul anului 2005, aceste scene se derulau departe de noi, dar mulți gândeam: „Cu siguranță, gripa aviară va ajunge și la noi!”. Reluate în buclă pe toate
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
România, Meridiane, București, 1972. Dijkstra, Bram: Idols of Perversity. Fantasies of Feminine Evil in Fin-de-Siècle Culture, Oxford University Press, New-York-Oxford, 1986. Dragomirescu, George și Frunzetti, Ion: G.Demetrescu Mirea, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională, București, 1940. Draskóczy, Piroska; Ars Hungarica, Corvina, Budapest, Hungary, 1993, Auflage, Erste (eds.) Dreptu, Ruxandra: Băncilă, Editura Meridiane, București, 1987. Ehrhardt, Ingrid și Reynolds, Simon (eds.): Kingdom of the Soul. Symbolist art in Germany 1870-1920, Prestel, Munich, Londra, New York, 2000. Elger, Dietmar: Expressionism, Taschen GmbH
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acum la Muzeul Mănăstirii Sf. Ilie din Toplița. Pe o steluță sunt gravate cu litere chirilice numele donatorilor din Toplița, din anul 1851. În prezent pereții sunt din lemn și cărămidă și i s-a mai adăugat un pridvor pentru arsul lumânărilor. Pictura În frescă a fost realizată de Nicolae Gavrilescu de la Gura Humorului În anul 1983. Printre preoții care au slujit la altarul bisericii se numără: dr. Liviu Racoțianu, (1926 - 1929), Ioan Petraș (1930 - 1935), Emil Roșca (1935 - 1938), Simion
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
finit (făptură de lumină) într-acest infinit (mărginire a nemărginirilor), scăldându-ne într-o infinitate de visuri...”, cum măiestrit glăsuiește întru eternitate Constantin Noica. <noteist> 1. Gheorghe Andrei Neagu - Nunta neagră. Ed. Valman, 2010 2. Liviu Antonesei - Despre dragoste. Ed. Ars Longa, Iași, 2000, p. 134 3. Ion Barbu - Riga Cripto și lapona Enigel 4. John Keats - eyperion, Cântul al II-lea 5. Friedrich eölderlin - eyperion. II) Zante. Ed. Inst. European, 1998, p. 101 6. Friedrich eölderlin - eyperion. IV. Pyrgo în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
înșoptire surâzândă străbate clipa: „Zac îngropat de-atâtea ori cu glia peste mine / și pun vina pe moarte că ea locului măține...” (Capul meu) Apropiați-vă de piatra de mormânt, sigur veți auzi vocea interioară șoptind: „Pretutindeni exiști tu, pământule, / ars de roți, frământat de lumini, / supt de oceane, / dar eu te știu dintr-un anume loc / și timp anume...” (3ământul), bineștiind că „Singura mea sursă de energie / trunchiul acesta de pământ însuflețit...” a devenit Cosmosul său. De-acolo, de unde ești
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
bun România, din punct de vedere publicistic, după '90, a venit din presa studențească, iar cei mai mulți chiar de la Iași. Ți-i amintești pe toți? Să nu-l uiți pe Tatulici, tatăl lui L. Ulici, cum spuneau, în epocă, cei de la "Ars Amatoria"! Liviu Antonesei: Eu aș putea spune fără să exagerez că anii de presă studențească au fost un fel de a doua facultate, făcută în paralel cu prima. Iar la Iași chiar era puternică și foarte vie. La Cluj, era
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Ne referim, în acest context, la scurta observație a episcopului Toma din Split, care prezintă cu o deosebită claritate stilul predicării Sfântului Francisc, stil caracterizat prin ars concionandi, specific mai degrabă oratoriei politice ținută în limba poporului, și nu prin ars praedicandi, adică oratoria ce urmează normele predicării ecleziastice culte, în limba latină (FF 2252). De asemenea, avem însemnările lui Iacob din Vitry, care, în scrisoarea sa din Genova din anul 1216 (FF 2200-2209), surprinde cu exactitate stilul de viață al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
părăsit locul și s-a oprit pentru un timp în Siria; apoi s-a întors în țara sa. 3. Alte mărturii A) Boncompagno din Signa Boncompagno din Signa, observator atent și liber al cronicii contemporane, a fost maestru în retorică (Ars dictandi) la Universitatea din Bologna. În opera „Rethorica antiqua sive Boncampagnus”, compusă în jurul anilor 1220 și premiată cu lauri, se mulțumește să evidențieze cele două aspecte ale franciscanismului primar, opiniile lui coincizând cu cele ale lui Iacob din Vitry. În
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost numit episcop al aceluiași oraș, însă a demisionat pentru a se dedica activității scolastice. Opera sa „Historia Pontificum Salonitanorum et Spalatensium”, terminată în 1226, este importantă atât pentru informațiile cu privire la modul familiar și discursiv (dar și după canoanele ars concionandi, mai degrabă decât ars praedicandi) al predicării lui Francisc, cât și pentru consemnările referitoare la faima și devoțiunea de care se bucura Francisc în timpul vieții. În ce privește predicarea păcii, să se vadă 1Cel 36. Martor al acestui eveniment a fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de exilarea simultană a Iuliei Minor, în insula Trimerium 6, și a lui Ovidiu, la Tomis, în anul 8 p. Chr. S-a presupus 7 că Ovidiu oferea vila sa pentru orgiile Iuliei Minor care punea în practică învățături din Ars Amandi. Așadar, poetul ar fi avut responsabilitatea morală a vieții desfrânate 8 a Iuliei Minor. Inspiratorul și protectorul din umbră al acestor relații ar fi fost Paulus Fabius Maximus, ruda, după soție, a poetului, sfetnic a lui Augustus, care ura
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]