3,559 matches
-
credeam mai isteț?!... - Dacă spui mata că ăsta-i leacul, facă-se voia Domnului... și își plecă frunte în palme, apoi se rezimă cu spatele de marginea pridvorului și privea tâmp spre Didinica lui, mișcându-și buzele spasmodic, fără să articuleze vreun cuvânt. Didina era numai ochi și urechi, iar pe față-i apăruse o culoare rozalie de piersică rumenă iar ochii îi deveniră fascinant de strălucitori și, ca să-l consoleze pe nătărăul de bărbatu-său care căzuse într-o stare
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
înlăgărați, strămutați), milioanele de jertfe din lungul război rece care a urmat, precum și seria neîntreruptă a victimelor provocate ba de conflicte regionale, ba de acte teroriste, ba de foamete, atunci putem spune că progresul omenirii se datorează unei legi zdravăn articulată pe egoism și cruzime. Și încă ceva. Cum din totdeauna puterea omenească a fost mai mult decât dezamăgitoare pentru masele de supuși și de-a dreptul tragică pentru deținătorii ei (atâția și atâția dintre aceștia pierzându-și viețile odată cu convingerile
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
Luceafărului, el a apărut pe bolta literelor românești la o răscruce de drumuri și de timpuri. Totul se rezumă la cuvântul modernizare. Modernizarea limbii, ieșirea ei din ciunismul și pumnismul timpului, aplecare spre producțiile populare, spre limba poporului care se articulează cu limba literară. Vine apoi Junimea care ridică limba din marasmul producțiilor de duzină și-i scoate la iveală pe Slavici, Caragiale, Eminescu și Creangă. Nu întâmplător unul e romancier, altul dramaturg, altul poet și ultimul povestitor. Patru genuri în
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
Articolele Autorului Dr. Luminița Marilena Pascariu. Un medic al umanului și adorabilului omenesc Criza, măcinările zilnice de tot felul, excesivitatea împingerii omului dincolo de rezistența, luciditatea și forțele umanului, dor în lumea pe care o trăim, ca o traumă! Toate acestea articulează azi mai temeinic decât oricând, toate drumurile omului, spre cel mai uman dintre noi, spre cel cu o forță formativă a reconstruirii-de-sine, pe cât îi este îngăduit de natură: medicul ! Și glorie, și decădere a universului, omul, oricât urcă, ajunge întotdeauna
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
demnității și valorii persoanei umane prin recunoașterea drepturilor sale fundamentale. De altfel, dreptul la viață, libertatea de conștiință, de expresie, de religie, dreptul la educație sunt tot atâtea imperative ce structurează esențial discursul social al Bisericii. Un discurs social care articulează o fundamentare etică a drepturilor omului pe o adevărată antropologie teologică. Este ceea ce teologii timpului nostru numesc „gândirea socială" sau chiar „doctrina socială" a Bisericii, întrucât aceasta din urmă, chiar dacă ontologic este orientată către „plinirea vremii", trebuie să marcheze timpul
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
iluminismului ortodox”, „colivarii” vor opune un program de „trezie” și „luminare” ortodoxă prin recuperarea existențială la nivelul etosului a experienței liturgico-ascetice-mistice aflate în inima Tradiției Bisericii. „Colivarii” din a doua generație - ca Mitropolitul Macarie al Corintului și Nicodim Aghioritul - vor articula un vast program de recuperare enciclopedică și ancorare duhovnicească a întregii Tradiții într-un context inevitabil modern, propunându-și să cucerească pentru Ortodoxie interioritatea și subiectivitatea indivizilor. Cum s-a putut vedea deja, controversa „colivelor” a fost dublată de o
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
poate fi un vers prin care gândul sfredelește gardul dintre noi poemele pot fi vitraliile din biserică dincolo de care ziua este anticamera verbele sunt forme în mașina mea de scris forme în litere de plumb prin care cuvintele mă părăsesc articulând scheletul acestui poem. Al.Florin ȚENE Al.Florin ȚENE THE FORM OF THE POEM ( Formă poemului ) I have seen How it could rain square drops The form isn’ț a walnut tree without the nut of the eye a nail
FORMA POEMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351397_a_352726]
-
îi cercetează sursele ajunge, mergând în urmă pe linii neîntrerupte, la cotitură treptat săvârșită în Europa secolelor XIV - XVI, perioada simțită ca o Renaștere (și astfel numită chiar de cei care au trăit-o). Epoca însăși începuse, așa, să-și articuleze numele. Pentru a caracteriza vremurile lor oamenii de atunci au folosit imagini și termeni precum: reînflorire (efflorescant); reînviere (reviviscant); renaștere (renatae)”, își informa cititorii d-na Cornelia Comorovschi, prin studiul său amplu, enciclopedic, intitulat „Literatura Umanismului și Renașterii”, vol I
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
pe literatura comparată? În fond, e o nișă de cercetare greoaie și migăloasă. Nu cumva tocmai pentru că nouă nu ne e greu să facem ceea ce altora li se pare aproape imposibil: să citim, să vorbim, să judecăm și să ne articulăm în mai multe limbi deodată? Ar mai fi ceva: când mai nimeni nu se obosește să citească literatura noastră, nu ne rămâne decât să-i citim noi pe ceilalți, ca să aflăm unde ne e locul în tabloul general. Dar de ce
POLIGLOŢIA ROMÂNESCĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351670_a_352999]
-
domoală, precum curgerea unui râu prin câmpie, fraza de întâmpinare și celelalte cuvinte și sfaturi care au urmat, nu puteau veni, medita Fănel, decât de la un asemenea om. O emoție puternică îl cuprinsese și gura-i rămăsese deschisă, nereușind să articuleze sunete. Îl încerca un început de teamă. Îl privea pe preot cu ochii mari, fără să-și poată stăpâni emoția și fără să mai găsească cuvinte pentru a-și continua fraza începută. Uitase ce a dorit să spună. Avea senzația
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
rezonanțe tragice: Era în mine ceea ce sparge ca să nască, În mine-un demon care ședea pe continent, Cu-o față care plânge și una care cască, În mine năzuința de-a deveni dement.” Expresia dezamăgirii, a disperării, a înstrăinării se articulează des în versuri de o mare simplitate: „... de ce-am plecat atunci, de ce-am plecat și cine m-a zvârlit pe drumuri? Ce-aveam de spus oamenilor? Sau ce-așteptam din partea lor? Ce lucruri neștiute despre ei, despre mine
B.FUNDOIANU-POETUL FLACĂRĂ ŞI RUG LA AUSCHWITZ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351244_a_352573]
-
nu...vă rog, altu’la rând! Cel de lângă Mărășteanu îi șopti: --Acceptă, domnule, și nearticulat. Îi pui mata o virgulă sus și...gata. Câte nu sunt așa! Mai ales cele cu nume englezesc. --Eu vreau ca amarul meu să fie articulat, domnule! s-a încăpățânat Mărășteanu.Hărmălaia reîncepu,adunând în jur mulți gură cască, dispuși să-și dea cu părerea.Veni și directorul instituției. Alarmat de vociferări a-ncercat să aplaneze conflictul: --Fă, dragă, o excepție și articulează-i omului amarul
S.R.L.AMARU-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352096_a_353425]
-
meu să fie articulat, domnule! s-a încăpățânat Mărășteanu.Hărmălaia reîncepu,adunând în jur mulți gură cască, dispuși să-și dea cu părerea.Veni și directorul instituției. Alarmat de vociferări a-ncercat să aplaneze conflictul: --Fă, dragă, o excepție și articulează-i omului amarul! --Nu încalc dispozițiile, domnule director! s-a încăpățânat și blondina. Să completeze dosarul așa, altfel... --Acceptă, domnule, amarul nearticulat! săriră nervoși cei de la rând. Cât să mai așteptăm? Mărășteanu se dădu bătut și spuse moale: apăi, așa
S.R.L.AMARU-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352096_a_353425]
-
substitutul, inevitabil, își face apariția,soluția miraculoasă și tainică:aceasta moare pentru a face grâul să rodească în viitorul nesfârșit și binecuvântat.Precizia argumentelor din Fragmente din vremea persecuțiilor este infailibilă.Eseul seduce întâi de toate prin felul cum se articulează ipotezele și exemplele reale,și prin aspectul clar de construcție închegată, care luminează neașteptat istoria, dar și contemporaneitatea.Cartea este o sinteză exemplară de instrucție și talent, deopotrivă prilej de încântare și de iluminare culturală. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică
ALEXANDRU NEMOIANU-FRAGMENTE DIN VREMEA PERSECUŢIILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356457_a_357786]
-
degrabă deci să apucăm și noi o sarma - „dar cine e alesul, rămîne un mister”(n-am mai auzit-o de mult, pesemne o fi divorțat). De altfel, tot greu se lasă dezghiocată povestea și în privința tehnicii compoziției. Poemele se articulează îndeobște în chip imprevizibil, prin parataxă și prin enumerații volatile, construcțiile fiind nu arar derutante (cam în același fel ca surprizele pe care ți le rezervă, să zicem, hiperbatul) cîtă vreme proiectul lor de ansamblu rămîne, voit sau nu, obscur
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
un proces, deodată complex, necesar, eficient și benefic. În baza noii Legi a Cultelor relațiile dintre Stat și culte sunt, mai bine definite și cu rezultate practice multiple, favorabile societății românești actuale. Aceasta presupune însă un dialog sistematic și bine articulat între Stat și instituția Bisericii referitor la posibilitățile și domeniile de colaborare și cooperare Stat - Biserică. Din partea Bisericii este necesară “o reflexie teologică profundă privind legătura dintre etică și politică, dintre spiritual și social, dintre național și universal, dintre local
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ŞI STAT, ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354786_a_356115]
-
își exhibă ca o pecingine vanitatea și incultura, snobismul și lipsa de modestie, necinstea și răceala inimii. Putem spune că s-a ajuns acolo unde s-a dorit, de fapt, a se ajunge de foarte multă vreme cu pași bine articulați din punct de vedere propagandistic și manipulatoriu. Nici literatura nu putem spune că a scăpat de la impurificare în tot acest spațiu pornografic globalizant. Din contră. Intenția de comunicare este una complet închisă în paradigma actului pragmatic în sine, a cărui
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
amețelii și durerii ce o simțea la cap și picior, încercând să realizeze ce i se întâmplă. Totul a fost neașteptat și s‑a petrecut fulgerător. În acel moment, o voce bărbătească, apăsată, plină de răutate, aproape de urechea ei, a articulat câteva cuvinte de amenințare: - O vorbă dacă scoți, ești moartă, nenorocito! Paralizată de frică, a simțit doar cum i se smulge telefonul din mână și, parcă în același timp, portiera închizându‑se cu putere. Nici nu și‑a dat seama
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
te, mă, jos...Tămâia mă-tii! Să-ți dau eu bolindeți! Tudorel care știa ce bolindeți o să-i dea tat-su, a sărit imediat din sanie, dar pe partea opusă. A luat nuiaua și...tuleo! pe lângă Iancu, pregătit să-l articuleze. -Lasă-l în pace, Iancule! Eu ți-l aduc acasă nevătămat iar tu îl înjuri și vrei să-l bați? l-a repezit supărat domnul Ionescu. -Păi... dacă v-a făcut supărare, nu merită câteva scaltoace? Ce trebuia să vă pună
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
facă saltul decisiv, nuiaua de alun l-a lovit peste bot cu mișcările ei viguroase, retezându-i tot elanul. S-a ferit lupul spre dreapta, dar nuiaua iar l-a plesnit. A cotit-o spre stânga. Din nou l-a articulat cu vibrațiile ei nervoase. S-a cumințit lupușorul, pășind sfios după Tudorel la distanță de-o nuia. Deși...era obligat să meargă cam repejor pentru că băiatul, tot în salturi de bucurie și cântece o ținea : „Steaua sus răsare!...” Și tot
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > DARUL DE CRĂCIUN (2) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului A reușit să articuleze cu greu câteva cuvinte, mai mult pentru a-și face cunoscută prezența în încăpere: - Săru' mâna doamnă, eu nu vream ca să... știți, am să plec... - Bună dimineața, băiatule! Stai pe scaunul ăsta că o să cazi din picioare! Alina, pune repede
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
din Europa un spațiu al speranței într-o viață pașnică, liberă și demnă. Totodată, în calitatea mea de Secretar de Stat pentru Culte, voi vorbi aici în primul rând despre experiența românească, despre ce face ca în România să fie articulat pe valorile libertății de conștiință și religioase un model pozitiv de conviețuire interconfesională și interreligioasă și de implicare a cultelor în societate. Libertatea gândirii, de conștiință și credință religioasă sunt în primul rând libertăți individuale, personale, indiferent de statutul social
DISCURS, PREZENTAT ŞI SUSŢINUT, LA ACADEMIA DUHOVNICEASCĂ „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” DE LA MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA DE SUS, JUDEŢUL BRAŞOV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370681_a_372010]
-
puțin cunoscută. Se știe despre Angela Gheorghiu, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Nicolae Ceaușescu și Vlad Dracula.” ( Mariana Zavati Gardner) „ ...am întâlnit oameni extraordinari în oricare parte a lumii. Toată frumusețea este să înțelegem ce ne spun ei. și cum se articulează cuvintele lor pentru fiecare dintre noi.” (Mihaela Cristescu, Sydney, Australia) La întrebarea „există încă o șansă ca spiritul românesc să nu fie uitat peste Ocean?, răspunsul doamnei Melania Rusu Caragioiu este deosebit de favorabil, dând speranțe scriitorilor tineri, cititorilor de literatură
LIGYA DIACONESCU – DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC LA ÎNCEPUT DE SECOL XXI de VOICHIŢA TULCAN MACOVEI în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370735_a_372064]
-
tău m-a atins Amețeli și vârtejuri s-au întronat În căpșorul ce visa la tine Și la pielea ta Și-am continuat Cuvânt am vrut să scot pe gură Și șoaptă ta m-a atins M-am forțat să articulez din gură Deget pe buze m-a atins Aș fi continuat eu mult și bine Dacă de mână nu m-ai fi luat Și aș fi înaintat Până la pielea ta ... Citește mai mult Am închis ochii și-am întins mânaPielea
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]
-
am luat în piept și-am întins mânaPieptul tău m-a atinsAmețeli și vârtejuri s-au întronatîn căpșorul ce visa la tineși la pielea tași-am continuatCuvânt am vrut să scot pe gurăși șoaptă ta m-a atinsM-am forțat să articulez din gurăDeget pe buze m-a atinsAș fi continuat eu mult și bineDacă de mână nu m-ai fi luatși aș fi înaintatPână la pielea ta... XVIII. LUMINĂ, de Borchin Ovidiu , publicat în Ediția nr. 1073 din 08 decembrie 2013
BORCHIN OVIDIU [Corola-blog/BlogPost/367983_a_369312]