924 matches
-
readucîndu-ne în nări și în suflet parfumul libertății și bucuria nesfîrșită în fața diversității vieții. Patrick Deville așează într-o lumină strălucitoare, binemeritată, viața celui mai non conformist și, probabil, celui mai dotat dintre elevii lui Pasteur, conchistador misionar, pacifist și ascet, despre care aflăm, în detaliu, cam tot ce se putea privitor la prodigioasa lui existență de optzeci de ani. Și totuși, ca și în cazul lui Rimbaud, ajunși la finalul cărții, simțim că ceva ne scapă. Sensul profund al acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
marxism a gândirii acestuia. Lectura textelor filo zofului german presupune, mai degrabă, sesizarea unei „alchimii“ (Löwy) interioare, care permite descrierea unor lumi plu rale, multidimensionale și tensionate, precum cea a orașului secolului al XIX-lea. În caracterizarea flaneurului ca fiind „ascetul lumii urbane“, la care voi reveni mai jos, secularizarea nu joacă nici un rol: nu este presupusă nici o corespondență între figuri sau personaje aflate la distanță istorică una de cealaltă. Modernitatea, la Benjamin, reprezintă o monadă isto rică, a cărei imanență
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
una de cealaltă. Modernitatea, la Benjamin, reprezintă o monadă isto rică, a cărei imanență se cere a fi descrisă ca atare. Flaneurul, prin felul în care privește vitrinele sau străbate străzile orașului, întreține o relație analogică cu modul în care ascetul deconstruiește identitatea lucrurilor pe care le-o dă utilizarea lor curentă. Cei doi și-ar putea vorbi, dacă istoria le-ar putea oferi un loc de întâlnire; așa ceva însă nu se întâmplă, de vreme ce istoria nu este - arată Benjamin - un continuum
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Această experiență este descrisă de Benjamin, aparent în tâmplător, în termeni teologici. Flaneurul este, de exemplu, sacerdotul locului (Priester des genius loci) care revelează prezența plebs deorum, a penaților. În alte locuri - amintite deja -, fla neurul este descris ca un „ascet“ al lumii urbane sau ca păstrător al memoriei sale. Analogii semnificative pot fi sesizate între gesturile sale și cele - s-ar putea spune - monastice, de asemenea între poziționarea sa politică și cea a profetului veterotestamentar. Există însă o moda litate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
figură centrală a istoriei, cu toate că, din punctul de vedere al percepției urbane cotidiene, el este doar un marginal. Fenomenologia flaneurului (dezvoltată de Benjamin în Charles Baudelaire. Ein Lyriker im Zeitalter des Hochkapitalismus sau Passagen Werk) îl arată pe acesta ca ascet al privirii, maestru al fizionomiei mulțimii și privitor nostalgic al orașului. Cele trei determinații descriu această modalitate a experienței urbane ca pe o recuperare a familiarității cu chipurile multiple ale metropolei, înscrise în urmele materiale ale străzilor sau clădirilor. Flaneurul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
reflectă o état d'âme simbolistă. "Ce-și spun aceste două femei cu umerii aceia goi și alunecoși, care va fi înțelesul acelor șoapte, a căror discuțiune e păzită de însăși piepturile lor două sânuri care ar face din orice ascet un nou sfânt Antoniu o spune de la început artistul prin acea discretă armonizare brumărie. (...) Aman-Jean e un artist care vorbește de-a dreptul sufletului"368. Nudurile lui Pallady cunosc două perioade delimitate net nu numai prin compoziție, dar și ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fumul de cânepă, mijloc cunoscut atât de sciți, cât și de traci (... În acest caz, kapnobataii ar fi dansatorii și vrăjitorii misieni și geți care Întrebuințau fumul de cânepă pentru a provoca transe extatice.” Există unele argumente conform cărora preoții asceți geto-misieni, kapnobatai erau „adepți ai doctrinei zamolxiene”, iar fumigația cu cânepă sau altă plantă psihotropă, era unul din mijloacele de provocare a extazului. La ospețe participau doar bărbați care făceau fumigații cu cânepă, dar această practică nu era menită să
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și cunoștințe magico-mantice, citire a semnelor cerești. Un alt ordin ascetic Îl constituie cel al „ktiștilor”, solitari pioși care se consacrau zeilor, trăind departe de femei, În peșteri, erau vegetarieni și „trăiau liberi de orice teamă”. După Flavius Josef, acești asceți și contemplativi se numeau „pleistoi” sau „polistai”. Se observă existența mai multor clase de „specialiști ai cerului”, cum Îi numește Mircea Eliade. Datorită importanței marelui preot, doctrinei imortalității și științei inițiatice, s-au făcut paralele Între casta preoților daci și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
totuși pe unele idei desprinse din Max Scheler, întrite cele ale lui A. Gehlen, gânditorul român accentueaz caracterul de opoziție la stimuli, pe care-l pune în lumin comportamentul uman. Omul este o ființ care spune nu, un Neinsagenkönner, un ascet al vieții, expresie folosit de Scheler. El, omul, are aceast facultate specific de a-și anula trebuințele vitale prin intelect, prin idei și reprezentri. Interesant și curios rmâne faptul c, deși Ralea încearc s relativizeze diferența dintre instinct și inteligenț
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
conștiinț, unde neliniștea stârnit de dou soluții posibile se rezolv prin renunțarea la confortul sufletesc prezent pentru o cale mai dificil, dar mai just. Dar, ce înseamn renunțarea la confortul sufletesc pentru asumarea unui sacrificiu, la rigoare, a unui comportament ascet? Ralea spune c, dac efectuez un act ce poate fi moral prin rezultatele sale numai ca s evit sau s scap de o durere, acest act nu are o valoare etic. Dar dac prsesc o situație satisfctoare pentru una pe
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
All Educațional, București, 2007, p. 1000). Julia Didier susține că "noțiunea de sfințenie este specific creștină, în măsura în care detașarea spirituală este legată de ideea de suferință fizică; există în sfințenie ceva dramatic care este absolut străin seninătății ascezei hinduse; la hinduși, ascet nu este acela care își surmontează viața fizică, ci acela care nu o simte; de aceea sfântul nu are nimic comun cu fachirul, de exemplu". (Julia Didier, op. cit., p. 297). 78 Julien Ries, op. cit., p. 203. 79 Ibidem, p. 193
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
cunună. La strigătul ei, am simțit iubire nefirescă. Am ieșit din lumea stearpă să mă avânt în ierarhia cerească, dar lui Euridice, etern îi duc dorul. De-atunci am îmbrăcat roba de in, supunându-mă marii cunoașteri a vieții de ascet. Am pătruns magia, am cercetat spațiul divin, am scotocit moartea ca să caut viața și am văzut corect. Am văzut hotarele luminilor, sufletele, sferele transparente infinite, eterul zeilor, cerul, templele sale înflăcărate. Preoții lui Isis și Osiris mi-au încredințat mistere
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
zi de sărbătoare Hermes-zeul mesager al Olimpului, se delecta ajunând copios în palatul regal al tatălui său Zeus, care era situat pe cea mai înaltă creastă a muntelui Olimp. -Hermes trăiește tot mai izolat în ultimul timp, de parcă ar fi ascet nu zeu-apostrofă Zeus. -Ar putea face călătorii pe pământ pentru a-și cunoaște supușii. Sau ar putea face o vizită bunicului său Atlas sau mamei sale Maia în Arcadia-îi răspunse soția sa Hera. -Nici vorbă, nici vorbă, mama ești tu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
imagini de demult, de o grație tenebroasă. Trage cu coada ochiului spre custode. Îi vede picioarele plinuțe și strâmbe până deasupra genunchilor cărnoși. Halatul saltă, la fiecare pas, până spre pulpele bronzate, bustul se tot clatină. Timidul nu e deloc ascet, micile bucurii ale coliviei îngăduie o scurtă evadare, râsul deșănțat al plăcerii, dar stă pierdut pe pagină, cu gândul aiurea. Refugiat între cărți, rămâne destule ore aplecat asupra coperților, răsfoiește pagini, volume, redescoperă litere și cuvinte : „Un om suferă și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mult dureros, Părea c-așteaptă-în aer pe umbra lui iubită S-o vadă, astfel ochiu-i țintea întunecos. 640 Magul pe-o piatră seacă din luntre se coboară. Pe-a valurilor fugă el drumu-apoi îi dă - Pe-o stînc-apoi se suie - pe-ascetul îl măsoară Cu ochiul. Ca geniul văsduhului el stă. Călugărul îl vede, arfa scapă din mână, 645 Pe buze-i trece-un zâmbet ascet, slăbit, amar, El stânca lui o lasă, la mag încet el vine Și mâna lui o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se coboară. Pe-a valurilor fugă el drumu-apoi îi dă - Pe-o stînc-apoi se suie - pe-ascetul îl măsoară Cu ochiul. Ca geniul văsduhului el stă. Călugărul îl vede, arfa scapă din mână, 645 Pe buze-i trece-un zâmbet ascet, slăbit, amar, El stânca lui o lasă, la mag încet el vine Și mâna lui o prinde - și-ntreabă cu glas rar: - "Ce-ai mai făcut părinte... iar ai venit la mine. Crezi tu c-o să mă mângâi pe mine
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tu, îi zice magu-atuncea, Să trăiești în ascese gândind la Dumnezeu, Bând apa mării amară în negrele spelunce - Ca să domini în tine ispita, geniul rău!... " 660 - "Ispită neagră dînsa?, un geniu rău, o, nu el Răspunse trist și dulce fantasticul ascet. De-ar veni ceriul însuși aceasta să mi-o spue, De-ar spune-o dânsa însăși - eu totuși nu o cred. Aș crede mult mai iute că vrea să mă înșele, 665 Că vrea să-mi cerce-amorul adânc însă fatal
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
care speră să supraviețuiască doar prin agresivitatea titlurilor. Nu toți scriitorii găsesc socluri libere. Cu timpul, naivitățile devin iluzii. Speranța că rațiunea ar putea salva omenirea rămâne o emoționantă utopie. Dacă vrei să te gândești la fructul oprit, fă-te ascet! Ne acomodăm cu vidul? Perfect. Înseamnă că am devenit cosmici. Nu alerga după elogii. Ele îți vor aduce în grabă cohorte de denigratori. Dimensiunea cosmică a marilor artiști nu poate fi deturnată de pigmei. Nu căuta obiectivitatea în preajma podiumului de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
vremurilor lui. Este foarte greu de condus un popor care are o singură grijă : cea a zilei de mâine. Marile bătălii între națiuni ar trebui să se desfășoare numai în laboratoare, fabrici, biblioteci, muzee. Nepusă în brazdă, inteligența generează apatie. Asceții consideră hedonismul o blasfemie. Pentru amărât și pentru valul de fum, direcția nu are nici o importanță. Patria poate fi raportul dintre aspirație și sacrificiu. Orice șansă poate deveni un tren pierdut.. Cârpesc unii absolutul marilor pasiuni cu indigeste revitalizări. Ne
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
post-mortem. Despre unii oameni nu știm dacă au venin în sânge ori invers. Lipsa de timp este avocatul suveran al comodității. În ultimul timp, frumoasa jună pozează unui romancier. Dacă vrei să te gândești numai la fructul oprit, fă - te ascet ! Față de greșelile mărunte, oamenii au fost întotdeauna foarte vigilenți. Principala boală a parveniților este amnezia. Gelozia nu este decât o schizofrenică declarație de dragoste. Bețivii scapă de bani. Dar și de singurătate. Fiecare își regizează propria - i năruire. Orice noră
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Amantul imbecil și transfugul troglodit nu uită să - și spurce matca. Ne învățăm cu minciuna precum plantele cu aerul poluat. Bizantin : un cuvânt înnobilat inițial în artă, apoi compromis în morală. Plăcerile nelimitate ne - ar transforma , în scurtă vreme, în asceți. Uneori, nu te iartă nici cei care te înțeleg. Lingușitorii pot face un dictator din cel mai blând conducător. Umilința metamorfozează coloana vertebrală într-o salcie plângătoare. Conjunctural, unii creatori de artă au îngurgitat fecale cu pumnul. Alții - cu lingurița
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
ispite. Cea mai multă energie o consumăm pentru regizarea aparențelor. S - ar putea scrie oricând un eseu despre rolul cârciumii în literatură. Cel mai rapid liant între oameni rămâne viciul. Și desfrânații și - au bătut joc de plăcere. Dar și asceții. Au existat întotdeauna scriitori mari, mediocri și cei care fac trotuarul literaturii. Mascota haitei este ciolanul. Secretul viciului : știe să - și aleagă ambalajul. La rădăcina adulterului nu stă calitatea, ci varietatea. Nu plăcerile ne epuizează, ci goana după ele. Plătește
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
al justiției. Este foarte greu de condus un popor care are o singură grijă: cea a zilei de mâine. Marile bătălii între națiuni ar trebui să se desfășoare numai în laboratoare, fabrici, biblioteci, muzee. Nepusă în brazdă, inteligența generează apatie. Asceții consideră hedonismul o blasfemie. Utopia rămâne un ingredient esențial în toate marile proiecte ale omenirii. Singurătatea poate fi olimpiană, ori cumplit de stresantă. Excesul de zel poate compromite și cea mai bună intenție. Fără perseverență, celelalte calități mor de inaniție
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
imposibil pentru sângele impur să îndeplinească în mod adecvat aceste funcții. Ca rezultat, apar malnutriția, scăderea rezistenței, toxemia devine o stare cronică, iar germenii își fac de cap invadându-vă țesuturile cele mai vulnerabile. Dacă nu duceți o viață de ascet, departe de civilizație și nu evitați orice nesăbuință culinară, sângele dumneavoastră și alte țesuturi vor acumula, cu siguranță, toxine și își vor pierde, treptat, vitalitatea funcțională. Dacă nu vă purificați organismul de aceste toxine în mod regulat, toxemia se agravează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
rândurile aristocrației, nici nu fac parte dintre oamenii instruiți și rafinați; ei ies adesea din popor și rămân fideli originii lor, chiar și atunci când schimbă mediul. Ei se fac remarcați prin frugalitatea și simplitatea lor, trăsături ce îi apropie de ascet și sfânt (cf. stareții ruși). Deoarece inspirația sa constă în a revela adevărurile ascunse, profetul mai poate fi considerat și om care "știe""16. Mahomed, Zoroastru, Ezechiel, Moise, Balaam, Ilie, Luca, Ioan, Matei etc. sunt doar câteva exemple dintre numeroșii
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]