1,866 matches
-
au scăpat pe malul celălalt, iar fluviul nu mai putea fi trecut pe gheață. În acest moment, se pun două Întrebări. Prima: cum a fost posibil ca două mii de oameni să ajungă pe teritoriul Moldovei, acum trei nopți, să stea ascunși În jurul conacului de la Brănești, și să lovească fără nici o opreliște! A doua: care sunt consecințele acestei pierderi și cum le putem anula cât mai repede. Vreau răspunsuri de la spătarul Albu și de la logofătul Cânde. - Ceea ce știm până acum, spuse spătarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
în Transilvania cu spaimă și îngijire și a introdus o dușmănie și oțărâre nenaturală între cele două rase, ar fi încetat demult dacă în Pesta nu s-ar da ascultare știrilor neroade iscate din când în când despre introducerea pe ascuns de arme din Țara Românească în Transilvania și despre pretinse încercări a unor agenți români de-a isca o insurecțiune pentru scuturarea jugului maghiar. Guvernul maghiar însă dă o serioasă atenție zgomotului van al unor intriganți obscuri, cari în țara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
teoria etnologică relevată de noi se cunoaște de acolo că, în puțin timp, a devenit populară. Mai mult, în banchetul dat d-lui de Rosny, doi oratori au făcut aluzie la teoria noastră, deși poate ilustrul sinolog n-a cunoscut ascunsul înțeles al logosului lor. Fățiș neputînd-o combate nimeni, de vreme ce înainte de toate e adevărată, s-a pus ba să zică că sunt idei învechite, ca și când realitatea ar fi o idee, ba Ionel Ciocîrdel de la " Telegraful" s-a pus să facă discuțiuni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putere în stat care să se opuie acestei politici de precupețire de hotare. Frinee politice fără convingeri, fără tărie morală, se sulemenesc prin gazete și-și fac sprâncene, ca să le crează lumea tinere și virtuoase, pe când în realitate și pe ascuns sunt înțelese demult cu adversarii naturali ai acestei țări ca să-i puie capăt în toate cele. Astfel se sulemenește "Pseudo - Romînul" în toate zilele în cestiunea dunăreană, pe când lucrurile sunt puse la cale de-un an și mai bine, pe când
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
demult în cartea fericirilor. E drept că între patrioți înșiși este oarecare zavistie de focul unor asemenea posturi bine plătite, e drept asemenea că unirea concertată de mai nainte se poate compromite {EminescuOpXI 250} prin ambițiile nutrite și vânate într-ascuns de tagma patrioticească, dar în sfârșit multe de-astea s-au mai întîmplat la casa marelui partid fără ca să se strice tovărășia. Vorbe rele câtă frunză și iarbă, dar patriotul adevărat n-asudă de vorbă. Ei, vorba lui Grigorie Alexandrescu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împrumut de vro sută cincizeci de milioane poate. Zicem "poate" nu pentru că patrioții n-ar voi din toată inima să ceară de la Camere și două sute de milioane, dar pentru că atunci cade masca de pe guvernul care n-a contractat (decît într-ascuns) nouă împrumuturi, care n-a pus (decît pieziș) dări nouă. Să nu fie acesta resortul care agitează în mod febril inteligențele patriotice? Știm de la deputați, de la membri în comisia bugetară, de la oameni de-ai partidului că nimeni nu are o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
actele sau faptele au nenorocita natură de-a se petrece într-un timp oarecare. Acel timp trecut, nu mai rămâne din acel act sau fapt decât mărturisirea și proba după indicii. Am cita martori oculari, dar pot să fie reacționari ascunși, deci părtinitori. Pe cine să cităm? Oare dacă l-am cita de d. Candiano însuși ca martor, dacă am lua vorbele sale proprii, nici astea nu ar fi crezute? Credem că despre d. Candiano îndeosebi d-sa însuși e în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
chiar în timpul și la locul cel mai potrivit. Ca din întâmplare, în 1923, în mâna lui Paulescu se aflau toate cărțile necâștigătoare, în timp ce în mâinile canadienilor s-au aflat toate cărțile câștigătoare. Unele dintre acestea scoase la timp, dar pe ascuns, din mânecă.” Ca profesor, Paulescu a fost temut, respectat și de mulți studenți, iubit. După 1925, când toate tentativele sale de a restabili adevărul privind descoperirea insulinei au eșuat, cutezătoarele idealuri care au întreținut prodigioasa lui activitate de cercetare, s-
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
de ebonită cu gâtul sticlei cu tot. Sticla ne poate exploda în mână în orice moment. Patronul însă preferă să arunce sticla de vin astfel mutilată decât să o lase neîncopciată. Îi este frică să nu bem noi, angajații, pe ascuns ( mai mult de jumătate sunt musulmani, în treacăt fie spus). Chiar și cafeaua trebuie să ne-o plătim, suprema jignire ce poate fi adusă unui chelner care prepară zeci, poate sute de cafele pe zi. Nu putem înșela prin autoservire
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dat pe mâna străjilor, și, deși nu mâncase, s-a ridicat de la masă și „îi strânge de îndată pe toți Optimații, Sutașii și Comandanții călărimii, le povestește primejdia ce-i amenința dinspre dușman (și) le poruncește să ia armele pe ascuns, rânduiește străji în cetate pe toate căile și la toate porțile, (iar) la intrările pieții așează cohortele pretoriene. Dinaintea gazdei sale el rânduiește două sute de veterani, și aceștia cu arme grele, ca să primească iureșul dușmanilor dinspre cele două ulițe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
momentul în care Ștefan a pornit spre Dunăre în întâmpinarea turcilor, „Printre ai săi nu lipsiră cârtelile, căci îl urmau în luptă de doua luni, în vreme ce tătarii robeau femeile și copii; iar când prinse de veste că unii pleacă pe ascuns, având temere că de-or pleca așa din luptă, n-ar mai putea în urmă a-i avea cu sine, ținând sfat cu boierii săi, le dădu slobozire ca la vreo cincisprezece zile, dar așa că erau ținuți a se întoarce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ariviști, neserioși. Destul de numeroși! Bosul între boși era Ștefan Panaiotache. Un omuleț iute ca ardeiul roșu și sprinten ca prâsnelul. Avea apucături de fanariot. Înfățișarea și culoarea îi erau tuciurii. Și intimii mai realiști chiar dintre activiști îl porecliseră, în ascuns, "omul negru"! Terminase Academia "Ștefan Gheorghiu". El țesea și ținea în mână toate ițele propagandei, învățământului și culturii. Conștientizându-și și onorându-și calitatea și înălțimea funcției sale, el se cățărase pe post de conferențiar, fără nici un fel de concurs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cutare comentator a ignorat sau nu a exploatat suficient; cu alte cuvinte, mereu este de descoperit ceva esențial, datorită metodei folosite și ochiului sagace al celui care cercetează straturile de profunzime ale unei opere ce mai are destule lucruri de "ascuns" și de "arătat". Pentru a putea ajunge la esența bacovianismului, Theodor Codreanu explică de ce "eticheta simbolistă" a împiedicat pentru mult timp o receptare corectă a autorului băcăuan, după un excurs necesar în critica interbelică. Găsește totuși loc și timp să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
abundent, delicios, conține 1249 (o mie două sute patruzeci și nouă!) de note și trimiteri. Multe dintre acestea sunt microstudii în cadrul monografiei despre Bacovia. Chiar în primele pagini ale volumului, Theodor Codreanu își anunță obiectivul exegezei sale: să-l găsească pe ascunsul Bacovia, care și-a, pus o mască a Cenușăresei: "Bacovia a fost întruchiparea ideală, în variantă masculină și literară, a mitului Cenușăresei". Cititorul, alături de autor, pornește în căutarea ascunsului Bacovia. Numai că Th. Codreanu, călăuzindu-și cititorul spre complexul Bacovia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Theodor Codreanu își anunță obiectivul exegezei sale: să-l găsească pe ascunsul Bacovia, care și-a, pus o mască a Cenușăresei: "Bacovia a fost întruchiparea ideală, în variantă masculină și literară, a mitului Cenușăresei". Cititorul, alături de autor, pornește în căutarea ascunsului Bacovia. Numai că Th. Codreanu, călăuzindu-și cititorul spre complexul Bacovia și bacovianism (peste nouă mări și nouă țări), îi descoperă multe alte lucruri, mai mult sau mai puțin cunoscute; "relația aberantă" a lui Rimbaud cu Verlaine, "idiosincrasia" lui Ion
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Tradiții consacrate (majuscula trimite la o arheitate, nu la un calificativ de excepție) în continuarea gândirii "arheului" lui Eminescu, "arhetipului" lui Eliade, "logicii lui Hermes" și "devenirii întru ființă" a lui Noica, "lumenului" Părintelui Stăniloae, "nivelurilor de realitate" cu "terțul ascuns" al lui Ștefan Lupașcu și a sintezei transdisciplinare a lui Basarab Nicolescu. Problema cheie care a declanșat marea sofistică în jurul postmodernității este transcendența". În jurul transcendenței se dau și bătăliile "incorectului" polemist cu "minoritarii minții". Numai raportarea la absolut poate să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
importantă a acestui volum ține de analizele comparative prin care Barbu este raportat atât la literatura română, unde își găsește afini în Eminescu, Blaga și Mateiu Caragiale, dar și în cea universală (Dante, Shakespeare sau Rimbaud). Pornind de la teoria terțului ascuns, dezvoltată în complementaritatea celei a terțului inclus, Theodor Codreanu ajunge la concluzia că " Misterul, deslușit în dogma ermetismului canonic, devine ținta supremă a cunoașterii poetice barbiene." (p. 225) Puși față în față, Blaga și Barbu dezvăluie două modele înrudite, reprezentând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în spitale și în special în birouri, au posibilitatea să culeagă informațiuni prețioase, fie dela răniți, fie dela personalul medical sau chiar din scripte, oricât de strict ar fi supravegheați. - În același timp, evreii ar avea posibilitatea să ducă în ascuns, o acțiune de propagandă dăunătoare, prin diverse și iscusite mijloace, atât în interiorul spitalelor - printre răniți -, cât și în exterior, prin informațiunile eronate care le-ar difuza ca din sursă autorizată. Față de cele arătate mai sus, rugăm pe Domnul MAREȘAL a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
dar pentru a ne aminti sentimente naturale, trebuie început prin a ne crea percepția lor. Comentariul lui Jean Starobinski: „Dușmanul naturalului nu e deci ipocrizia, nici jocul,, este percepția care știe să se facă necesară. Nu ne eliberăm decât în ascuns. Asta vrea să spună că suntem condamnați la joc și că nici o candoare nu e niciodată posibilă. Ipocrizia deliberată nu ar fi, în definitiv, decât dezvoltarea accentuată a ceea ce conține implicit conștiința de sine”. În De l’Amour, Stendhal scria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
găsească pe oameni căutând cerul mai degrabă decât scotocind prin gunoaiele și banalitățile lumii. M-am trezit brusc, aveam impresia că fusese chiar în cameră, în patul meu mare plin de cărți, așezat modest pe margine și privindu-mă ca ascuns în ceață. La marea sărbătoare de sfârșit de an a Academiei suedeze - poetul Kjell Espmark a citit un poem despre Nichita. Era vorba de o scrisoare sosită cu întârziere, când Nichita era deja mort. Un fel de mesager din netimp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
erau luate gogoșile, se impunea o curățenie generală în școli, grădinițe și în primărie. Toate se văruiau, deoarece mirosul era cumplit și persistent. Începusem să-mi cunosc sarcinile și mă străduiam să le îndeplinesc cât mai bine. ANIMALELE SACRIFICATE PE ASCUNS Făceam naveta. Casa nu mai era casă. Nu mai aveam timp să stau la rânduri și arareori găseam să cumpăr câte ceva de prin sate. Țăranii le dădeau alimente copiilor lor, iar dacă cineva tăia un vițel și vindea carnea, se
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
30 Pe drumul spre necunoscut ............................................... . 35 Capitolul II. De la oraș la sat .............................................. 40 Instalarea în funcție ............................................... ............ 40 Dispoziție de la P.C.R. ............................................... ....... 45 Clipe de coșmar ............................................... ................. 46 Începeam să mă obișnuiesc ............................................... 48 Plan pentru creșterea viermilor de mătase.......................... 49 Animalele sacrificate pe ascuns ......................................... 51 Nu știai niciodată când apare șeful .................................... 52 Prima iarnă ............................................... ........................ 54 Bucuria sărbătorilor ............................................... ........... 58 Treburi de fiecare zi ............................................... ........... 60 Instruirea periodică ............................................... ............ 61 Nu ai voie să porți cruciuliță la gât! ................................... 63 Elicopterul și campania de recoltare a păioaselor............... 65 Grâu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
culise de teatru, precum cortinele Îndărătul cărora saltimbancii Își pregătesc farsele, pentru o tragedie ce fusese scrisă altundeva. Toți actorii veniseră din afară. Și probabil că urmau să mai sosească și alții. Iar dacă totul trebuia să se petreacă pe ascuns, nu era oare tocmai aceasta cortina care masca secretul? Cuvintele tânărului Colonna continuau să Îi răsune În minte. „Când vom fi toți”, spusese el. Și unde s-ar fi putut Întâlni mai bine cei ce erau așteptați decât Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pergamente prăfoase. - Iată-l! Ochii Îmi sunt obosiți, Însă memoria mea e Încă neatinsă. Știam că trebuiau să fie aici. Le Întinse filele sub ochi. - O copie făcută de mine Însumi, pe când am fost coleg de breaslă cu Bigarelli. Pe ascuns, adăugă el cu un fior, de parcă s-ar fi temut că vechiul maestru se mai putea Încă răzbuna. Dante se aplecă peste desene. Așadar, ceea ce avea sub ochi era proiectul capodoperei lui Frederic, lucrarea despre care povesteau pelerinii Întorși de peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cum întind muștarul cu plescăit, cum taie prăjitura, cojesc ouăle și curăță castraveții. Dar asta nu însemna că Einhorn nu era egoist; nasul său, veșnic în căutare de acțiune, adulmeca, adulmeca totul, uneori auster, iar alteori chiar fără maniere, pe ascuns, cu un ochi pe jumătate deschis pentru cei care-l observau dar de neoprit, indiferent de numărul acestora. Nu cred că aș fi avut cea mai mică pretenție să mă consider un fel de moștenitor al Comisarului dacă nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]