1,877 matches
-
permis să se îmbrace și i a aruncat pantalonii și bluza în camera de alături. Vremea se răcise brusc și se mohorâse față de ziua precedentă. Umezeala de afară pătrunsese în cameră, chiar dacă aceasta fusese permanent închisă. Când soarele trecuse spre asfințit, el s a trezit. A tras o lângă el și a început să o mângâie pe trup, pe picioare, pe sâni, fără să o brutalizeze. Era întâia oară când proceda într o manieră domestică. Dar, pentru că nu a reușit actul
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Eu am un anotimp numai al meu În care plouă , ninge și răsare Pe cerul nevăzut din Empireu Un cântec al iubirilor, ce moare În fiecare lacrimă .Și eu păstrez În asfințitul ploilor cuminte, Un galben infantil de titirez Pe care-l învârteam în necuvinte, Când vara era vară pe câmpii Și toamna mă primea cu reverență, În primăvară te-așteptam să vii Cu iarna sărutam a ta prezență. Eu am un
EU AM UN ANOTIMP NUMAI AL MEU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355689_a_357018]
-
pămînt, stavilă la răscruce de vînturi - De la marea cea mare pînă-n piscuri de vulturi - În calea năvălitorilor, de la sciți și traci Neînfricați - rîzînd în fața morții - și daci, S-alunge potop de urși flămînzi de la răsărit, Stoluri de pajuri bicefale de la asfințit, Secerători fără milă în holde, aleșii Lui Alah - cu semiluna-n iatagane - și leșii Și alte revărsări de cotropitori, puhoaie Pe meleagurile tale străvechi, Românie, Sosite aici în valuri-valuri, - din pustie - Nenumărate, de nici Domnul nu le mai știe... Crezîndu-se
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
iubirea rămâne să înfrumusețeze viața până la sfârșitul ei și să dea inspirație cât timp pe Pământ mai sunt poeți. Un volum de versuri ce se cade a fi citit pe îndelete, când stai la umbra uni copac înverzit, la un asfințit dintr-o primăvară spre vară bogată în flori. O carte ce cuprinde sentimente adunate într-o viață trăită curat, intens, cu dragoste de tot ce a creat Dumnezeu ca să bucure ochi, suflete, să-i facă pe oameni mai buni, mai
PE O PUNTE DE GÂNDURI, GINGAȘĂ TRECEA POEZIA… “PUNȚI ÎNTRE GÂNDURI” DE ELISABETA LUȘCAN [Corola-blog/BlogPost/346115_a_347444]
-
așteptat Somnul de veghe, visele cheamă Vrerile țipă, trupul tăcut Mâinile zboară, dorul, ce teamă! Azi suntem unul într-un sărut. EȘTI PÂINEA, ÎMI EȘTI VINUL Tăcerea ta mi-e strigat, un fulger fără glas Prin pielea ta, tămâia, sfințește asfințitul Mirata vin spre tine și mi te zbați în pas În ochii tăi că cerul privesc eu infinitul. La slujba nopții calde, când ne îmbrățișam Când umerii-mi săruți ai gust de lămâița Ne pierdem într-o șoaptă și tot
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
sfințească sacre iedere, când doinele se nasc din tânguios caval. Azi asfințitu-și face un culcuș în noi, cu roșu fir cosându-ne un dor pribeag; să rupem lanțurile gândurilor-ploi și să-nflorim cuminte pe un alt meleag! Referință Bibliografică: Ghemul asfințitului / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 890, Anul III, 08 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
GHEMUL ASFINŢITULUI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346213_a_347542]
-
nu-mi mai scot Din lutul cel trudit de suferință M-ai modelat cu grație și har Și-ai săvârșit superba mea ființă În ultimul minut din calendar Din soare ai luat ce-a mai rămas După plecarea lui la asfințit În Carul Mare ai făcut popas Cu steaua neuitării m-ai gătit În ochi mi-ai picurat un pic de cer Și-o lacrimă-ai luat-o dintr-un nor M-ai zămislit din resturi și mister Și totuși e
ÎN ULTIMUL MINUT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356127_a_357456]
-
ASFINȚIT Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului La marginea orizontului ți-am zărit sufletul. Stătea nedumerit la granița dintre lumi. Privea trist la viața pierdută în neant. În lumina caldă a asfințitului umbra gândului rătăcit așteaptă hotărârea ta. De ce parte a liniei te vei situa? Cordonul ombilical al sufletului este strâns legat de existența ta. De dragostea și lumea în care ai trăit vremuri amestecate. Spiritul, pragmatic, a intrat fără zăbavă pe
ASFINŢIT de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356154_a_357483]
-
dincolo. Te așteaptă. Te cheamă cu promisiunea că te va călăuzi în strălucirile curate ale orizonturilor divine. Ai intrat pe ușa Sufletelor Curate. “Nu pregeta! Acolo este locul tău! Nu te poți întoarce!” Ridici ochii înlăcrimați spre cerul roșiatic al asfințitului de soare. Al vieții tale. Zăgazurile sufletului s-au rupt. Au inundat eternitatea jertfei umane. Te-ai înfiorat în rafalele vântului ce spulberau nisipul clepsidrei...VIAȚA. Se scurgea rapid făra să aștepte. Dincolo de inimă se află triumful asupra morții- Zbor
ASFINŢIT de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356154_a_357483]
-
În urma ta s-a strecurat tiptil, neștiută de nimeni, arșita dorului de oameni. Enigmatică, a ramas ascunsă în inimile celor ce duc mai departe mesajul darurilor tale. Fluturii zâmbetului zboară hoinar în adierea dimineții solare. Camelia Constantin 2011 Referință Bibliografică: ASFINȚIT / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Camelia Constantin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ASFINŢIT de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356154_a_357483]
-
albă, două scaune, un videoproiector, ecran, laptop. Pe masă, tanti Marika (vecina), pregătise „meniul sănătos”: piept de pui (de casă), orez cu morcovi, legume fierte (de grădină), mere rase (eco), apă plată. “Ai scris, în povestirile tale, că e frumos asfințitul, la pustă, și răsăritul, la mare. Aș vrea să le vezi, la Oradea. Să-mi spui...până la Crăciun... ce te-ar împiedica să rămâi aici?” Dacă nu eram pe scaun, sigur aș fi căzut. Soarele se ascundea, rușinos, după blocuri
ETAJUL IX, ORADEA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356140_a_357469]
-
speța pein care unei abstracțiuni i se atribuie o vorbire ca în „Ființa” care plocamă:„Nu sunt decât o frază în marea simfonie”. Alteori intoducerea ex abrupto: „Ai biruit. O dungă-n miezul zilei- Și-o mare de cenușă-n asfințit”. Alteori, în fine, invocația „Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gândire” Parnasienii nu se exprimă așa niciodată.” (T. Vianu-op,cit...) „După melci”- arată tudor Vianu- se situează pe aceeași linie cu „Miorița”,cu ”Lunca de la Mircești” a lui Alecsandri
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
al cărui trunchi de culoare maronie se degajă o lumină pură și vie. Copacul separă și totodată unește două entități, două ipostaze, două moduri de a fi care par a se contopi, anulând sentimentul de tristețe și de frică în fața asfințitului și a întunericului. Lumina care triumfă ocupă cea mai mare parte din tablou. Omul, o mare fărâmă din marele Tot, se bucură sincer și modest de tot raiul pământesc concetrat într-un copac, ce se zbate între realitate și legendă
VERNISAJUL EXPOZIŢIEI “COPACUL” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370832_a_372161]
-
părul tău În inele Din care zăpadă nu voia să mai cadă Te iubeam că un vînt tăios, ca o cutremurare A munților cînd le cade cerul peste spinările lor de bouri Se îngrămădeau dincolo de orizont alte turme de nouri Asfințitul crapă într-n pîntec de mare Ce dulce, tulburătoare, a fost iubirea noastră A durat numai un zîmbet, o eternitate Un fulg de zăpadă din amintirile uitate Risipit că rază de soare-n fereastră. & Toride (de vară) 1 Am crezut
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
cum s-a prăbușit totul cum s-a estompat lumina și s-au amestecat culorile în această bulboană a timpului e prea mult de atunci, mă gândesc, și număr pe degete anii bufnițele din nuc berzele cocoțate în vârful cerului asfințiturile însângerate dac-aș putea să-mi storc sufletul ca pe-o batistă și să-mi culeg lacrimile înapoi tot n-ar fi destul ca să te adun la un loc într-o singură clipă aici în ținuturile acestea sufocate de liniște
EURIDICE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369997_a_371326]
-
nori, Se pleacă tăcut, maiestuos. Respiră natura iar versuri... Și vara e însăși poem. Copacii dau lumii surâsuri, Iar vântul al vieții îndemn. Oftează zefirul în taină, Privind spre îndrăgostiți... E-n aer romanță de vară, Cântată de-un superb asfințit. Baia Mare, 13 iunie 2016 Glasul Tău Glasul Tău e-acum pe ape... Pașii Tăi, Isuse drag, Calcă sfânt pe marea-mi vieții, Ce s-a liniștit degrab. Când făptura Ta divină, A spus: “Taci!” furtunilor, Zâmbetul de har inundă, Sufletul
VARA CA UN POEM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370024_a_371353]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ÎN AURIUL ASFINȚIT Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2038 din 30 iulie 2016 Toate Articolele Autorului În auriul asfințit al frunzei Băjenia începe să rodească Și toamna rece ca sărutul Iudei Va face aripile morții iar să crească. Voi aștepta din
ÎN AURIUL ASFINŢIT de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370045_a_371374]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > ÎN AURIUL ASFINȚIT Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2038 din 30 iulie 2016 Toate Articolele Autorului În auriul asfințit al frunzei Băjenia începe să rodească Și toamna rece ca sărutul Iudei Va face aripile morții iar să crească. Voi aștepta din nou, amar, ca vântul, c-un Recviem, să-i cearnă risipirea, în trupul său va suspina pământul și
ÎN AURIUL ASFINŢIT de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370045_a_371374]
-
va sângera iubirea. Voi sta la geamul sur, ca de cenușă, Iar ochii-mi plini de patimi vor fi uzi, Că nimenea nu mi-a bătut la ușă, O, glasul meu... pe care nu-l auzi. Referință Bibliografică: În auriul asfințit / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2038, Anul VI, 30 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎN AURIUL ASFINŢIT de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370045_a_371374]
-
poveste", „Oameni dragi", „Prietenii", „Omul bun", „Fără de voi", „Oameni și flori", „Eu te iubesc, femeie", „Femeia-muza tuturor timputilor", „Femeia-poezie", „Daca tu, femeie, n-ai fi existat", „În derivă", „Îmbătrânim, frumoasă doamnă", „Închisori cu ferestre spre cer", „Drum către apus", „În asfințit"... -Iubirea pentru părinți este evocată cu sentimente de prețuire și de recunoștință pentru cei din care i-au dăruit suflet în: „Mama-file de carte", „Unde ești, mamă", „Tatălui meu", „Mamele noastre-candele ce ard cu lacrimi", „Vând spinii sufletului meu", „Învingători
MARIA FILIPOIU DESPRE POEZIA ANGELINEI NĂDEJDE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370031_a_371360]
-
de o minune necesară în viața mea. Fără de care n-aș putea respira Și n-aș mai putea zbura Spre înălțimile harului la care mă duce Dragostea Ta. Mă năpădesc lacrimile de dor Când privesc cerul plin de culori Și asfințitul ce arde în flăcări Atâtea clipe de așteptări... Nu ... Nu Te-Ai îndepărtat... Dar nu-mi mai găsesc locul Parcă viața mi-e un mandat Căruia trebuie să-i mai suport mersul... Mi se face dor de Tine Deși îți
NETĂCEREA SUFLETULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370324_a_371653]
-
precizare a realității. nu umblu singură prin umbră niciodată am închis dragostea în tâmple să n-o pierd când întunericul mă ajunge o eliberez am cheia în buzunarul stâng iau lumina ochii spălați de noapte o ascund în liniștea fiecărui asfințit. ( ești cu mine ) Atrasă de execuție și compoziție, Ana Maria se dovedește a fi capabilă de crearea unor versuri impresionante parcă date de o forță dinamică. Originalitatea poeziei ei constă în complexul de sentimente pe care ni-l dăruiește spre
SCHIŢĂ DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370421_a_371750]
-
a străpuns, Rămâne-vei în veci o întrebare! DINCOLO DE NOI În cerul tău călătoresc cu fluturi, Eternitatea freamătă-n viori, O ramură de vise când îmi scuturi, Lumina prin vitralii o cobori. Perdeaua nopții rătăcind cuvântul, Ceasornicul e trup și asfințit; Mă cheamă-n zări argintuite vântul Ce-n toamna de cleștar m-a învelit. Când te ascunzi timid în veșnicie, Rămân cu bruma să mă-mpodobesc, Te scalzi cu raze în vremelnicie, Prin glasul mării nopțile-mi vorbesc. Cu nouri
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
raportate la iubire (La mijloc de cale,, Tremur, Călătorind prin viață, Dorința fetei, Ochi în ochi, Vise interzise și altele): „Hai, iubite, jos la râu,/ să mă vezi cu fusta-n brâu,/ să-mi vezi părul despletit/ peste sâni, în asfințit!” (Ochi în Ochi) și încurajează la iubire cititorul, dându-i sugestia, așa cum se desprinde din versurile citate anterior, dar și din altele, printre care: „Mă-ndrept, desculță, prin roua iubirii/ spre tine, pășesc pe margini de vis./ Mă rogi să
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
Acasa > Strofe > Atasament > IUBITO ! Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Te-am adunat cândva din praf de stele Din asfințit celest pe mal de ape Ți-am făurit din dor, pe țărm castele Când plânge cerul , să te am aproape. Peste grădini de rouă-nmiresmate Zidit-am chipul tău ca o icoană Cu tine niciodată nu-s departe Te simt
IUBITO ! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370533_a_371862]