1,061 matches
-
A)simetriile subiect/obiect Deși pentru unele limbi a fost susținută ideea că nu există motive pentru a separa conceptual subiectul de obiect (vezi supra, 4.1.2.), cele două entități fiind simetrice în raport cu verbul, cele mai multe studii se opresc asupra asimetriilor dintre cele două concepte. Prima asimetrie este de natură terminologică: în timp ce subiect este un termen cu o vechime și o circulație de mii de ani, termenul obiect este mult mai recent, intrând în vocabularul gramaticii la începutul secolului al XIX
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
unele limbi a fost susținută ideea că nu există motive pentru a separa conceptual subiectul de obiect (vezi supra, 4.1.2.), cele două entități fiind simetrice în raport cu verbul, cele mai multe studii se opresc asupra asimetriilor dintre cele două concepte. Prima asimetrie este de natură terminologică: în timp ce subiect este un termen cu o vechime și o circulație de mii de ani, termenul obiect este mult mai recent, intrând în vocabularul gramaticii la începutul secolului al XIX-lea (Samain 1998: 42). Creissels (1995
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
construcții tranzitive sau intranzitive − subiectul e marcat numai în construcții tranzitive, iar subiectul construcțiilor intranzitive și obiectul construcțiilor tranzitive sunt nemarcate (georgiană, bască). Din punct de vedere sintactic, au fost remarcate (Haegeman 1994: 50, 71, Avram 2003: 140) mai multe asimetrii între subiect și obiect: ● alegerea obiectului poate afecta rolul tematic al subiectului, însă alegerea subiectului nu afectează rolul obiectului; ● rolul tematic este atribuit compozițional subiectului, fiind determinat de semantica verbului și de ceilalți constituenți din VP; ● verbul atribuie mai întâi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
AG etc.), ca și tipurile de analize propuse pentru clasa inacuzativelor. Alexiadou, Anagnostopoulou, Everaert (2004: 13) arată că odată cu introducerea teoriei scindării proiecției VP − VP-shell (Larson 198838) −, rolurile tematice nu mai sunt obligate să apară într-o poziție unică, iar asimetria subiect−obiect nu mai este exprimată ca o asimetrie specificator−complement. Dacă la începutul anilor '80 se considera că unicul argument al verbelor inacuzative este generat în D-Structură ca obiect, adică în interiorul proiecției VP, și deplasat într-o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
clasa inacuzativelor. Alexiadou, Anagnostopoulou, Everaert (2004: 13) arată că odată cu introducerea teoriei scindării proiecției VP − VP-shell (Larson 198838) −, rolurile tematice nu mai sunt obligate să apară într-o poziție unică, iar asimetria subiect−obiect nu mai este exprimată ca o asimetrie specificator−complement. Dacă la începutul anilor '80 se considera că unicul argument al verbelor inacuzative este generat în D-Structură ca obiect, adică în interiorul proiecției VP, și deplasat într-o poziție tematică, în IP, adică poziția în care este generat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deplasează în domeniul funcțional. Alexiadou, Anagnostopoulou, Everaert (2004: 14) subliniază, de asemenea, că în studiile cele mai recente s-a pierdut distincția dintre specificator și complement; diferența structurală dintre subiectul inergativelor și subiectul inacuzativelor a fost exprimată prin postularea unei asimetrii în privința categoriei semifuncționale v/Voice: subiectul inergativelor este introdus printr-un centru semifuncțional v, pe când argumentul inacuzativelor aparține verbului lexical. Acest tip de reprezentare redeschide calea prin care sintaxa reflectă în mod direct descompunerea lexicală. Chomsky (1995: 173 − cap. 3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ușa/fereastra s-a deschis' This book will open your mind ' Această carte îți va deschide mintea' *Your mind will open from this book ' Mintea ta se va deschide de la această carte'. Levin și Rappaport Hovav (1995: 86) susțin că asimetria legată de proprietățile selecționale este un indiciu pentru a decide care este varianta de bază: verbul de bază, adică cel tranzitiv, impune mai puține restricții decât cel derivat. Un alt argument vine din domeniul studiului deficiențelor de limbaj. Friedmann, Taranto
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se deplasează în poziția subiectului, Spec,I; acest subiect intern este argumentul afectat. În engleză, toate verbele ergative pot fi folosite în construcția medie, iar incoativele reprezintă folosirea intranzitivă a ergativelor. Hale și Keyser (1993: 84, 85) mai observă că asimetria în alternanța tranzitivă (între formele incoative și cele medii) este cerută de verbele ergative de localizare, incoativele fiind mai restricționate decât construcțiile medii. Hale și Keyser (1993: 87) adoptă principiul interpretării integrale (engl. Full Interpretation), arătând că Agentul cauzării este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
doilea exemplu de sub (b)). Cinque aplică teste sintactice care diferențiază, în limba italiană, verbele și adjectivele ergative de cele inergative (cliticizarea cu ne, extracția interogativă într-un subiect inversat și extracția clitică succesivă, legarea anaforică la (scurtă) distanță a subiectului, asimetria de comportament în propozițiile introduse prin come, selecția complementizatorilor care introduc un infinitiv), ajungând să distingă adjective ergative (certo 'sigur, cert', chiaro 'clar', evidente 'evident', imminente 'iminent', noto 'cunoscut', oscuro 'neclar, obscur', prevedibile 'previzibil', probabile 'probabil', sicuro 'sigur') de adjective
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
structurală a unui complement, ci pe cea a unui adjunct, fie prin recategorizarea verbelor (din inergative în inacuzative), fie, mai larg, prin sensibilizarea diacronică a limbii române la distincția inacuzativ/inergativ. 4.2. Hill și Roberge (2006: 10) constată că asimetria dintre cele trei clase de verbe se reflectă și în asimetria privind articularea/nearticularea nominalelor care ocupă poziția de complement direct (exemplele de mai jos aparțin autorilor citați). ● Tranzitivele (numai unele) acceptă atât nominalele articulate, cât și pe cele nearticulate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prin recategorizarea verbelor (din inergative în inacuzative), fie, mai larg, prin sensibilizarea diacronică a limbii române la distincția inacuzativ/inergativ. 4.2. Hill și Roberge (2006: 10) constată că asimetria dintre cele trei clase de verbe se reflectă și în asimetria privind articularea/nearticularea nominalelor care ocupă poziția de complement direct (exemplele de mai jos aparțin autorilor citați). ● Tranzitivele (numai unele) acceptă atât nominalele articulate, cât și pe cele nearticulate: Cumpără casă/casa/case/casele. ● Inergativele tranzitivizate nu acceptă articularea nominalului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
boală *Căldura alterează carne * Ion și-a buclat păr *Gospodina afumă cârnat Gospodina afumă cârnați *Ion aprinde lumină Ion aprinde lumini Cercetătorii au amestecat rase de pisici Ion alcoolizează vin. 4.3. Hill și Roberge (2006: 11) înregistrează și o asimetrie privind acceptarea complementului direct realizat propozițional (ca un CP): inergativele nu acceptă complementul direct propozițional (a), în timp ce tranzitivele (b) și ergativele tranzitivizate (c) îl acceptă. (a) *Vorbește că trebuie să mai plătim (b) Spune că trebuie să mai plătim (c
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
naționale Cu foarte puține excepții, comparațiile transnaționale folosesc medii naționale. Dar știm cu toții că, atunci când distanța pe curba lui Gauss între medie, mediană și mod este mare, media nu este o valoare statistică semnificativă. Într-o distribuție, media nu reflectă asimetria curbei. Cu alte cuvinte, asimetria curbei unei distribuții afectează în mod diferit media, mediana și modul. Asumpția de la care se pornește este că diversitatea internă a țărilor este mai puțin semnificativă decât diferențele dintre ele. Dar, în realitate, cele mai multe țări
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
comparațiile transnaționale folosesc medii naționale. Dar știm cu toții că, atunci când distanța pe curba lui Gauss între medie, mediană și mod este mare, media nu este o valoare statistică semnificativă. Într-o distribuție, media nu reflectă asimetria curbei. Cu alte cuvinte, asimetria curbei unei distribuții afectează în mod diferit media, mediana și modul. Asumpția de la care se pornește este că diversitatea internă a țărilor este mai puțin semnificativă decât diferențele dintre ele. Dar, în realitate, cele mai multe țări sunt caracterizate de o importantă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
un elipsoid care Închide această formă; dar ce-a fost larg - conform unei potențialități pe măsură - a rămas, dar restrâns conform necesităților, deci elipsoidul rezultă cam asimetric, turtit la un capăt și ascuțit la celălalt... Ce poate Însemna asta, o asimetrie, decât o manifestare geometrică a negentropiei, aspect care dublează amintita negentropie chimică Întruchipată de fapt În concentrarea calciului disipat entropic În mediu? De ce atâta negentropie investită În efemerul unui ou, doar o etapă Între două manifestări vizibile ale vieții - găina
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fac niciodată; cel mult strămoșul - unul din mai mulți - concurentului meu canin, lupul, care o face de-al binelea. Dacă apucă. Cum pot fi totuși recunoscut? După vârtejul de pe năsuc, din stânga... și după codița, oleacă strâmbă, tot spre stânga... O asimetrie deci, dar spune Cristi că ăsta e semn de evoluție. Ce, voi n’aveți tălpile inegale, iar trei sferturi sunteți dreptaci? Iar eu vă spun că orice pisică are elemente de asimetrie, fie numai și În comportament, precum nepoțelul meu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
după codița, oleacă strâmbă, tot spre stânga... O asimetrie deci, dar spune Cristi că ăsta e semn de evoluție. Ce, voi n’aveți tălpile inegale, iar trei sferturi sunteți dreptaci? Iar eu vă spun că orice pisică are elemente de asimetrie, fie numai și În comportament, precum nepoțelul meu care e stângaci... Cristi e convins că sunt cimotie cu dulăul. Cică am fi amândoi fisipede, adică am călca pe degete. S’o creadă el. Eu calc pe palmă, partea de la baza
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sunt imaginea mântuitorului... - Ți-ai găsit, tu și Evanghelia. Bașca că, dacă o citești mai atent ajungi să pui semnul identității Între el și dracu’: amândoi ispitesc... Dar citește și - Gata, că mai avem treabă. Dar meditează la ceva: Că asimetria, semn de progres deși adesea e ascunsă chiar la nivel biochimic, precum la bacteria de mai Înainte, sare În ochii dispuși s’o privească, și În alt plan, care sunt sigur că te măgulește. E vorba de casa tradițională românească
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Și cât de „mare“ n’ar fi, casa mare n’are cuptor, precum odaia. Dacă n’aș fi văzut cât de evoluați sunteți, nici nu mi-aș fi lăsat traista din băț pe la voi. Mai ales că mai e o „asimetrie“ Între voi și restul lumii: În mai toate limbile Europei sunt numit doar cu ceva ce vine de la latinul catus, adică isteț; dar pe românește sunt pisică, mâță, motan, ba chiar și cotoi; dar asta, chiar dacă seamănă cu catus, o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Factori care 14.1. Înălțimea parterului mai mare │ influențează decât a etajelor și/sau │ negativ comportarea configurația elementelor │ construcției structurale diferită de a etajelor│ la cutremure (parter flexibil) │ ────────────────────────────────────────┼─────────── 14.2. Formă în plan și/sau în elevație │ defavorabilă │ ────────────────────────────────────────┼─────────── 14.3. Asimetrie în distribuția │ maselor și rigidităților 14.4. Poziționarea în plan a │ elementelor structurale │ de la etaj diferită de cea de │ la parter (în consolă) │ ─────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────── 15. Alte categorii 15.1. Coroziune │ de defecte/ ────────────────────────────────────────┼─────────── evenimente 15.2. Condens │ constatate 15.3. Lemn putrezit
NORME METODOLOGICE*) din 14 octombrie 1999 de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994*) privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126031_a_127360]
-
Lucrarea menționată are și meritul de a părăsi registrul strict descriptiv, semnalînd și cauzele nonechivalențelor între rolurile de bărbat și femeie (parcurgînd îndeosebi abordarea sociobiologiei, dar și teoriile socializării, precum și cele ale "puterii contextului"), precum și consecințele sociale și psihologice ale asimetriilor de rol (îndeosebi discriminările generate de aceste grile de așteptare reciproce diferite). De referință prin amploarea sa la nivel mondial (s-au cules informații de la aproximativ 9.500 de subiecți) rămîne studiul lui Buss și al colaboratorilor săi (1990), efectuat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru femei și bărbați. Deși textele poartă amprenta personală a autorilor și a diversității opțiunilor teoretice ale acestora, cartea transmite o imagine unitară chiar și pentru simplul fapt că nu rămâne în zona denunțării dominației masculine și a inegalităților sau asimetriilor de gen din sfera vieții publice și private, ci invită la un exercițiu reflexiv, interogativ și critic la adresa modelelor culturale dominante, care încorsetează libertatea de alegere a traiectoriilor de viață feminină și masculină. Cartea nu oferă răspunsuri general valabile sau
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
feminism erau în măsură să suscite interesul specialiștilor în studii literale și culturale, dar în aceeași măsură citirea critică, dezvoltarea reflexivității, a autonomiei, pedagogia transformativă au impus. Categoria de gen a atras nu doar prin potențialul său critic în analiza asimetriilor sociale, economice și politice, dar și ca mijloc de a impune un mod specific occidental de democrație liberală, economia de piață, având statutul unui "symbolic marker" (Griffin, 2001; Ghodsee, 2004). Sublinierea necesității de a integra valorile reprezentaționale ale cunoașterii dar
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în viața familială și socială. Câmpul acestor diferențe este mare, dar nu toate au același impact și aceeași importanță. Oricum, ceea ce unește individualitatea masculină cu cea feminină, în specia umană, este mult mai important decât ceea ce le desparte. Dincolo de evidenta asimetrie genetică, hormonală sau somatică, diferențele cognitive și comportamentale dintre cele două sexe, din practicile și relațiile lor sociale, s-au conturat și sau accentuat în cadrul raportului lor ierarhic. Acesta este "regizorul" relațiilor de sex/gen și organizatorul tuturor reprezentărilor și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
s-au conturat și sau accentuat în cadrul raportului lor ierarhic. Acesta este "regizorul" relațiilor de sex/gen și organizatorul tuturor reprezentărilor și practicilor, al diferențierii comportamentelor de gen și al ierarhiei sociale 1. Acest raport ierarhic are la bază o "asimetrie simbolică", insinuată în universul simbolic comun celor două sexe, în care sexul masculin are o valoare generică, de normă de referință în raport cu specificitatea feminină. Este ca și cum unul dintre sexe ar fi norma, iar celălalt, excepția 2. Interesul pentru înțelegerea factorilor
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]