727 matches
-
medice care au cucerit în 612 î.Hr. Ninive și au jefuit ultima capitală, Haran, în 608 î.Hr. Peste mai mult de jumătate de secol atât Asiria cât și Babilionul au devenit provincii persane. Deși, asirienii au distrus civilizația elamită, cultura asiriană a influențat la rândul său imperiile succesoare medic și persan, popoare indo-iraniene dominate de asirieni.
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]
-
608 î.Hr. Peste mai mult de jumătate de secol atât Asiria cât și Babilionul au devenit provincii persane. Deși, asirienii au distrus civilizația elamită, cultura asiriană a influențat la rândul său imperiile succesoare medic și persan, popoare indo-iraniene dominate de asirieni.
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]
-
nu numai că poate fi vizitat, ci și se poate intra și merge prin el. Tunelul, care duce de la râul Gihon la Scăldătoarea Siloamului, a fost proiectat să servească ca apeduct pentru a aproviziona Ierusalimul cu apă în timpul iminentului asediu asirian, condus de Senaherib. Lungimea tunelului este de 533 m și diferența de altitudine între cele două capete este de 30 cm, transportând apa de-a lungul întregii sale lungimi de la râu la bazin. În conformitate cu "inscripția de la Siloam" tunelul a fost
Tunelul lui Ezechia () [Corola-website/Science/320663_a_321992]
-
apă proaspătă, adică râul Gihon, care este situat afară din cetate. Acest fapt reprezenta o slăbiciune majoră din punct de vedere militar, în caz de asediu îndelungat cetatea rămânea fără apă proaspătă. Biblia spune că împăratul Ezechia, temându-se că asirienii vor asedia cetatea, a blocat izvorul de apă din afara cetății și l-a deviat print-un canal în Bazinul Siloam.. În 1899 a fost descoperit un tunel antic care, de asemenea, făcea legătura între râul Gihon și aria bazinului Siloam
Tunelul lui Ezechia () [Corola-website/Science/320663_a_321992]
-
(Šulmănu-ašarēdu - „zeul Shulman este proeminent”) a fost rege al Asiriei între 858 î.H.- 824 î.H. , fiul regelui asirian Assurnasirpal al II-lea. Problemele sale imediate erau în nordul Siriei, unde a reușit să învingă o coaliție de state. În timpul domniei sale a organizat 34 de campanii . La început, în Siria, l-a învins pe conducătorul Bit-Adini. În anul 857
Salmanasar al III-lea () [Corola-website/Science/321600_a_322929]
-
de state. În timpul domniei sale a organizat 34 de campanii . La început, în Siria, l-a învins pe conducătorul Bit-Adini. În anul 857 î.H., el reușește să câștige Munții Amanus și malul Mediteranei, unde îi va stabili mai târziu pe asirieni. În anul 853 î.H., Salmanasar a condus o expediție împotriva suveranului arameean al Damascului și aliaților acestuia, regele Ahab al Israelului și șeicul arab Ğundub. Bătălia avut loc în anul 853 î.H. la Qarqar. Salmanasar se mândrește apoi
Salmanasar al III-lea () [Corola-website/Science/321600_a_322929]
-
autostăpânirii și cumpătării asupra avariției și lăcomiei considerate demonice. Perioada istorică s-a situat undeva între anii 700-600 î.Hr. Tobit aparținea tribului evreesc Naftali și trăia în exil în Ninive, deoarece triburile israelinene de nord fuseseră deportate în perioada regelui asirian Sargon al II-lea. Tobit, un bun credincios, este supus prigoanei de către regele Senaherib pentru binefacerile aduse dușmanilor acestuia din urmă. Însă în scurt timp regele este asasinat de unul din fiii săi care îi succede, iar cu administrarea tezaurului
Cartea lui Tobit () [Corola-website/Science/321002_a_322331]
-
-a începe cu Nabonassar, a cărui conducere (din 748 î.Hr.), deschide Canonul lui Ptolemeu, o listă cu diferiți regi. În 729 î.Hr., Babilonul a fost cucerit de Imperiul Neo-Asirian condus de Tiglat-Pileser al III-lea și a rămas sub stăpânire asiriană timp de un secol, până în anii 620 î.Hr., când a avut loc o revolta condusă de regele Nabopolassar. În timpul secolelor de dominație asiriană, Babilonia s-a bucurat de un statut proeminent sau s-a revoltat la cel mai mic indiciu
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
a fost cucerit de Imperiul Neo-Asirian condus de Tiglat-Pileser al III-lea și a rămas sub stăpânire asiriană timp de un secol, până în anii 620 î.Hr., când a avut loc o revolta condusă de regele Nabopolassar. În timpul secolelor de dominație asiriană, Babilonia s-a bucurat de un statut proeminent sau s-a revoltat la cel mai mic indiciu că nu ar mai avea acest staut. Asirienii întotdeauna au reușit să restabilească loialitatea babilonienilor, ori prin acordarea mai multor privilegii, ori militar
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
î.Hr., când a avut loc o revolta condusă de regele Nabopolassar. În timpul secolelor de dominație asiriană, Babilonia s-a bucurat de un statut proeminent sau s-a revoltat la cel mai mic indiciu că nu ar mai avea acest staut. Asirienii întotdeauna au reușit să restabilească loialitatea babilonienilor, ori prin acordarea mai multor privilegii, ori militar. Totul s-a schimbat în 627 î.Hr. când a murit cel mai puternic conducător asirian, Ashurbanipal, și Babilonia s-a răzvrătit în anul următor sub
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
mai mic indiciu că nu ar mai avea acest staut. Asirienii întotdeauna au reușit să restabilească loialitatea babilonienilor, ori prin acordarea mai multor privilegii, ori militar. Totul s-a schimbat în 627 î.Hr. când a murit cel mai puternic conducător asirian, Ashurbanipal, și Babilonia s-a răzvrătit în anul următor sub conducerea lui Nabopolassar Caldeeanul. Cu ajutorul mezilor, capitala asirienilor, Ninive, a fost devastată în 612 î.Hr., iar conducerea imperiului a trecut din nou în mâinile Babiloniei. Nabopolassar a fost urmat la
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
ori prin acordarea mai multor privilegii, ori militar. Totul s-a schimbat în 627 î.Hr. când a murit cel mai puternic conducător asirian, Ashurbanipal, și Babilonia s-a răzvrătit în anul următor sub conducerea lui Nabopolassar Caldeeanul. Cu ajutorul mezilor, capitala asirienilor, Ninive, a fost devastată în 612 î.Hr., iar conducerea imperiului a trecut din nou în mâinile Babiloniei. Nabopolassar a fost urmat la domnie de fiul său Nabucodonosor al II-lea, sub domnia căruia Babilonul a devenit încă o dată centrul lumii
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
XII-lea î.Hr.. Cel mai mare succes al lui a fost recuperarea terenurilor babiloniene prin înfrângerea invadatorilor elamiți care preluaseră o parte mare din teritoriu. El i-a izgonit și a întărit frontierele sale, blocând Babilon în fața unui conflict cu asirienii.
Nabucodonosor I () [Corola-website/Science/317324_a_318653]
-
fiii regelui din relații cu femei politeiste sau concubine. Fapte similare sunt atribuite și nepotului lui Ahaz. Mânase (Cronici 2, 33:6) Cartea Isaia nu menționează nominal Gey Hinom ci „locul de ardere” Tofet ,în care a fost nimicita oastea asiriana, si despre care se vorbește și în versul final al cărții Isaia, care se referă la cei ce s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu.(Isaia 66:24) În timpul regelui Iosia (Yoshiahu) Ieremia a chemat la nimicirea altarelor din Tofet și
Gheenă () [Corola-website/Science/317308_a_318637]
-
istoriei turcilor otomani, dar prezintă și date referitoare la ramuri dinastice mai puțin importante ale turcilor, cu privire la care există puține surse disponibile. Lucrarea se ocupă și de alte regate care au existat pe teritoriul Imperiului Otoman, prezentând și istoria babilonienilor, asirienilor și seleucizilor, care nu fuseseră tratate până atunci istoriografia islamică. Ea prezintă și istoria unor populații care nu sunt de origine turcă, între care francii, armenii, indienii și chinezii. În tratatul său, Müneccimbașı urmează metoda utilizată în istoriografia islamică de
Ahmed Dede Müneccimbaşı () [Corola-website/Science/317375_a_318704]
-
î.Hr. când semiții amoriți s-au stabilit pe malul estic al râului Iordan, în timp ce canaaniții s-au așezat pe malul vestic al Iordanului. Printre invadatorii și coloniștii care au trecut prin Iordania se numără, în ordine cronologică, anatolienii, egiptenii, israeliții, asirienii, babilonienii, perșii, grecii, romanii, arabii musulmani, cruciații creștini, otomanii și britanicii. În timpul Primului război mondial, pentru a submina dominanța otomană din Orientul Apropiat și a prelua sub dominație britanică teritoriile extirpate din "trupul omului bolnav" (sintagmă care caracteriza Imperiul Otoman
Cisiordania () [Corola-website/Science/321780_a_323109]
-
Iuvașevna Davitașvili (sau Djuna) (în , în georgiană: ევგენია "ჯუნა" დავითაშვილი; n. 22 iulie 1949, Urmia, ținutul Krasnodar - d. 8 iunie 2015, Moscova) a fost o vindecătoare din Rusia, astrolog și președinte al Academiei Internaționale de Științe Alternative. Este de origine asiriană. Potrivit propriei declarații, are un număr de premii, certificate și brevete de reexaminare prezentate pe site-ul ei oficial. Pretindea că poate trata cancerul, vindeca diferite organe și prelungi viața dincolo de „limita” de 100 ani. Născută în 1949 în regiunea
Eugenia Davitașvili () [Corola-website/Science/321451_a_322780]
-
în cel duodecimal (care ulterior va fi utilizat pentru numerotarea orelor). De asemenea, prin 3000 î.Hr., sumerienii iau ca reper perioadele de repetiție a fluxurilor și refluxurilor. Aceștia introduc și calendarul lunar cam prin 2000 î.Hr. Începând cu 700 î.Hr., asirienii încep să utilizeze calendarul lunar. Definirea calendarului nu rezolvă în totalitate problema măsurării timpului. Primii care au împărțit ziua în unități mai mici au fost egiptenii. Având la bază rațiuni religioase, în jurul anului 2100 î.Hr. au împărțit noaptea în 12
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
de evreii antici Afek Lesharon,(Afek din Sharon) pentru a-l deosebi de alte orașe cu acelaș nume, aflate și ele la izvoarele unor rîuri, ca de pildă Afek Hatzfonit (Afek din nord). Afek este menționat și pe o tabliță asiriană din Ninive din vremea regelui Assarhaddon din secolul al VII-lea î.H. ca oraș de frontieră cu regiunea Samaria. Denumirea Afek vine, pe câte se pare, de la cuvântul ebraic „afik” („אפיק”) care înseamnă „albie”, „pârîu”, „vad”. În epoca elenistică
Tel Afek (Antipatris) () [Corola-website/Science/328920_a_330249]
-
cele mai bogate în evenimente, fiind populata din cele mai vechii timpuri și aflându-se chiar în centrul marilor civilizații ale lumii. Astfel începând cu mileniul al II-lea î.e.n. Siria a fost ocupată pe rând de sumerieni, akkadiani, hitiți, asirieni, babilonieni, canaaniți, sirieni și fenicieni și s-a aflat în zona de interes a așa numitelor „popoare ale mării”. Apoi în 550 î.e.n. este cucerită de persani, cărora le urmează Alexandru cel Mare în 333 î.e.n., iar mai apoi romanii
Istoria Siriei () [Corola-website/Science/328971_a_330300]
-
mărșăluit spre nord în Siria, ca să recupereze Amurru în onoarea tatălui său,faraonul Seti I. Amurru și orașul Kadesh era un teritoriu-tampon dintre Egipt și Imperiul Hitit.Asa cum și Regatul Mittani era un stat-tampon dintre Imperiul Hitit și Imperiul Asirian la aceea vreme. Plecând din capitală să, Pi-Ramses (la est de Delta Nilului), pentru a recuceri cetatea siriană Kadesh, Ramses al II-lea și-a condus armata de cca. 20.000 de infanteriști și 2.500 care de luptă, în
Bătălia de la Kadesh () [Corola-website/Science/325923_a_327252]
-
fondatoare intrate în legendă, au fost Saul (Shaul), David și Solomon (Shlomó), s-a despărțit între Regatul Iuda și Regatul Israel. O alianță între Ahab al Israelului și Ben Hadad al II-lea al Damascului a reușit să respingă invazia asiriană, prin victoria în Bătălia de la Qarqar (854). Oricum, Regatul Israel a fost în final distrus de regele asirian Tiglatpalasar al III-lea, în jurul anului 750. Regatul filistean a fost de asemenea distrus. Asirienii au trimis cei mai mulți din israeliții din regatul
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
și Regatul Israel. O alianță între Ahab al Israelului și Ben Hadad al II-lea al Damascului a reușit să respingă invazia asiriană, prin victoria în Bătălia de la Qarqar (854). Oricum, Regatul Israel a fost în final distrus de regele asirian Tiglatpalasar al III-lea, în jurul anului 750. Regatul filistean a fost de asemenea distrus. Asirienii au trimis cei mai mulți din israeliții din regatul din nord în exil, astfel creându-se bazele legendelor în jurul soartei enigmatice a „triburilor pierdute ale lui Israel
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
al Damascului a reușit să respingă invazia asiriană, prin victoria în Bătălia de la Qarqar (854). Oricum, Regatul Israel a fost în final distrus de regele asirian Tiglatpalasar al III-lea, în jurul anului 750. Regatul filistean a fost de asemenea distrus. Asirienii au trimis cei mai mulți din israeliții din regatul din nord în exil, astfel creându-se bazele legendelor în jurul soartei enigmatice a „triburilor pierdute ale lui Israel”. Samaritenii spun că ei sunt descendenții supravietuițorilor triburilor pierdute, deși li se crede că ar
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
nord în exil, astfel creându-se bazele legendelor în jurul soartei enigmatice a „triburilor pierdute ale lui Israel”. Samaritenii spun că ei sunt descendenții supravietuițorilor triburilor pierdute, deși li se crede că ar fi fost în mare parte urmași ai coloniștilor asirieni. O revoltă israelită (724-722) a fost învinsă după asediul și capturarea Samariei de către Sargon al II-lea. Regele asirian Sennacherib a încercat, dar a nu a reușit să cucerească Iudeea. Surse asiriene pretind că el i-a pedepsit pe iudei
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]