723 matches
-
în vânt după noutățile astea și au continuat să cărăușească pe ruta Piața Iozefin - strada Ion Vasi cu țecherele și coșurile lor din nuiele. Doar femeile mai tinere, cum era mama, le purtau ca pe ceva de-a dreptul elegant, asortate cu pantofii. Uneori, făceau două-trei ture până în piața Lahovary, care se chema de fapt Bălcescu și care era mai aproape, doar ca să nu se încarce cu alte plase sau coșuri și să-și strice fazonul. Cărăușeala femeilor care nu voiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
cu „umeri“. Cetățence cu „umeri“. Eu mi-am scos „umerii“ de la hainele cu „umeri“. „Unde-s umerii?“, m-a întrebat mama. Am dat din umeri. Asortată, zicem, și ne apucă râsul. Pantofii cu geanta, cureaua, eșarfa și mănușile. Mama era „asortată“. Și mătușa Augustina. Profesoarele erau cele mai asortate. Bluzele din garofiță ale profei de mate cu cerceii săi. Mi-aduc aminte ce șoc am avut când am fost trimisă acasă de profa de română să-i duc ceva profei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
profa de mate, era foarte frumoasă și așa, neasortată. „Îi recunoști imediat pe cei din Est“, îmi spune M. la Berlin în 2002. „Cum?“ „Du-te în metrou. Să vezi cum sunt îmbrăcați.“ Mă duc în metrou și dau de „asortate“, de femeile alea îngrijite, cu haine cuminți. Dar mai văd ceva: citesc cărți bune. Ce mișto ar fi fost să fim băieți! Cu câteva tricouri și o pereche de blugi, cu o pereche de ghete și una de adidași, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
greu: în toamna lui 1990, era destul să impui la scară largă bentițele de elastic alb, să le ceri unor părinți debusolați achiziționarea în masă a bluzițelor de pânză cu dantele și volănașe (le vindeau moldovenii în piața de „ruși“), asortate la fuste negre, eventual plisate și musai până la genunchi și aveai deja o întreagă cohortă de pinguine asexuate și în creștere. Asta când nu eram în uniformă, iar pe sub uniformă, cinci luni din nouă, cu pantaloni (pentru că mă încăpățânam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
și eu în circuitul subteran al mărfurilor de lux: pastă de dinți, ciorapi fini, săpunuri, deodorante cu parfum de măr din Bulgaria și cam atât. Practicam trocul. Cum maică-mea nu mai avea nevoie de bijuterii pe care să le asorteze la două-trei capoate de finet la care se redusese mândrețea sa de garderobă, am început să-i tai șiragurile de mărgele și să le împrăștii boabă cu boabă pe la cunoștințe, în schimbul unor favoruri. De la Sanda împrumutam haine duminica, când ieșeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
în miniatură. Răgazul acesta mi-a dat ocazia să-mi examinez cum se cuvine tovarășul de drum, creatorul alcoolicei Carol și al soțului ei bețiv. Era un tip îndesat, iar mâinile sale mici alcătuiau un soi de cupă cărnoasă, perfect asortată cu adâncitura de flanelă din poala sa. Părul șaten închis se ridica pentru a forma două aripi ca de pasăre, ale căror vârfuri coborau spre urechile mici și rozalii. Avea fața ca un cașcaval brăzdat de-o furculiță, fața unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
papuci, cu marginile cămășii ieșite din pantaloni, ca urechile de elefant. Camera de primire era ocupată de o măsuță de cafea extravagantă, cu margini pătrățoase, dar având la mijloc un cerc de sticlă. Erau și fotolii cubice cu rotițe, evident asortate cu măsuța, îmbrăcate în huse oribile de vinilin caramel. Erau dispuse în chip ciudat, într-un colț al camerei, ca și cum ar fi fost izgonite de măsuța de cafea. La finalul unei pauze prea lungi, Margoulies spusese: — M-am gândit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
să fim preciși: abia acum, în 1981, se fac dintr-ăștia. Înainte nu se putea - nu exista tehnologia necesară. Doamne, puțoiul ăsta bătrân a fost cusut și încopciat într-un laborator de cosmetică. Licăririle știrbe ale protezei din gură se asortează cu strălucirea macabră a plastronului dantelat. Lentilele de contact îi fac ochii verzi și aprinși ca de tigru. Verificați tenul individului - parcă e văruit. Arată groaznic, are bujori în obrăjori. Freza lui „latino“ strălucește, picură vitaminele. Urechile de cauciuc îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
notă de trecere... * A doua zi, cu mult înainte de ora când urma să o întâlnească pe Olga, îmbrăcă cel mai bun costum, alese o cravată; probă pe a doua și pe a treia, părându-i-se că nici una nu se asortează cu costumul. În cele din urmă se hotărî la una pe care n-o purtase niciodată, deși i se păru, că nici aceasta nu spunea mare lucru, nu avea personalitate. Ce ar putea spune o cravată? gândi el, poate trece
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
tre burile sâcâitoare și mărunte din casă fără să se laude cu asta și fără să ceară recunoștință. Pentru că nu citesc reviste porno și nu navighează pe site-uri porno. Pentru că poartă tot soiul de zdrăngănele pe care și le asortează la îmbrăcăminte după reguli complicate și de neînțeles. Pentru că își desenează și-și pictează fețele cu atenția concentrată a unui artist inspirat. Pentru că au obsesia pentru subți rime-a lui Giacometti. Pentru că se trag din fetițe. Pentru că-și ojează unghiile
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
de sidef și de alamă aurită. Ecoul pașilor noștri pe ciment. Pe acoperișul de oțel răpăie ploaia. — Nu vă simțiți, cum să spun eu, copleșit de istorie? zice ea. Scoate cu unghiile ei roz un inel de chei din geanta asortată în alb și galben. — Vă dați seama că, orice-ați face în viață, nu va mai avea nici un sens peste o sută de ani? zice. Credeți că peste un secol o să-și mai aducă aminte cineva de soții Stuart? Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
jos, lângă piciorul mesei, și îl deschise pe cel de-al doilea. Ticu trebui astfel să-și ia în primire partea lui de daruri: un frumos costum de culoare albă, plus o pălărie, o cravată și o pereche de pantofi asortate cu costumul și mare și plăcută surpriză o trusă completă cu scule de frizerie, fabricată în Spania după licență italiană, cu familiarul profil al bărbierului din Sevilla imprimat pe capacul cutiei. Atins la coarda sensibilă și clintit momentan din scepticismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
coșul din mîini, remarcînd că mama ei nici măcar n-o Întrebase de ce venise acolo. Abia intraseră cînd Armelle de Kersaint Își făcu apariția În hol. Corpul ei uscățiv și plat, prea puțin pus În valoare de un pulover cu bluză asortată de culoare bej și de pantofi mocasini, chipul ei ascuțit, lipsit de orice urmă de machiaj, nu erau nicidecum atenuate de colierul de perle etalat peste o clasică eșarfă Hermès. O fixă pe Marie cu o privire rece și precisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
socoteala: puteam să fug înapoi, la garsoniera mea (cincisprezece minute), să-mi fac repede un duș (cinci minute), să mă îmbrac (cincisprezece, de vreme ce mă întâlneam cu Randall, iar asta însemna că aveam nevoie de patru minute în plus, ca să-mi asortez desuurile) și să mă îndrept către apartamentul lui (douăzeci de minute). Nu-l mai văzusem de câteva zile - lucrase la un contract de proporții, în Tokyo, și fusese dificil chiar și să vorbim la telefon. Din fericire, fusesem așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
petrecere de lansare de carte. Vivian câștigase lupta. Dar, în fond, nu așa se întâmpla întotdeauna? — Claire, a zis Lulu venind sfioasă lângă mine. Îmbrăcată într-o rochie scurtă și strâmtă din piele neagră și având pe cap un coif asortat de distribuitor de ziare, Lulu arăta ca o Britney Spears vlăguită. — Nu crezi că petrecerea asta e absolut genială? Lulu nu făcea niciodată conversație. știam că încerca să mă facă să înghit un hap. — E ceva, am murmurat eu. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
apară numele în ziare. Mi se înmuiară picioarele. — Mâine seară? — În regulă. Vino să mă iei pe la opt, ca un gentleman. Adresa mea este South Muirfield, numărul 482. — Știu unde stai. — Nu mă mir. Cum te cheamă? — Bucky Bleichert. — Se asortează cu dinții tăi, comentă Madeleine. — La ora opt, am spus și m-am grăbit să cobor din Packard cât mai eram în stare să-mi mișc picioarele. CAPITOLUL UNSPREZECE — Mergem diseară să vedem niște proiecții cu meciuri de box la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Îl acoperă pe mexican. Cred că și-o puneau regulat, iar acum îl apără de o acuzație de viol de minore. Aș pune pariu că tipu-i alb și că toată povestea cu mexicanul e o invenție care să se asorteze cu cioacele despre TJ, pe care înclin totuși să le cred, fiindcă locul ăla-i o cocină și majoritatea amatorilor de pornografie pe care i-am săltat când eram la patrulă de acolo își procurau materialele. Millard îmi făcu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ca Întotdeauna, spuse dra Hanbury. Ai contribuit cumva la rochii? — Da, le-am dus lui Savage și Purdue niște desene din epocă, să le dau idei. Și, ca de obicei, am aprobat materialele și culorile, să fiu sigură că se asortează cu decorul. Florence Alexander, care fusese ea Însăși actriță În tinerețe, se ocupa Îndeaproape de afacerile soțului ei. La Începutul carierei lui de director de trupă, Îl ajutase să facă economii la costurile de producție creînd rochiile actrițelor, ba chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ea Să-mi pun pe ele toate dorințele mele. Ne sorbeam cafeaua la mansardă într-o zi de vară. Zgomotul ceștii pe sticlă, ecoul său ne trezi. Ceașca din porțelan, cu trei vișine pe ea, frumos conturată cu roșu, se asorta cu galbenul lambriului de pe pereți. Și vorbirăm multe cu acel prilej, în legătură cu vremea, cu sufletele noastre. Astfel de plăceri sunt rare în viață, întrucât inșii liniștiți care să facă și să tacă sunt rari. Ne-am spus multe, și nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
izbească. Îmi apare un obiect, din aur. E atât de frumos, luminat cu o sclipire dulce de mister și abundență. Și eu mă pot bucura pe îndelete de el, tocmai pentru că e efemer. Știați că de fapt frumusețea vrea să asorteze lucrurile în viața personajului care o simte? Un lucru frumos e cel pe care nu-l termini de văzut. Dacă l-ai vedea, ar trebui să fie perfect, ori ce e perfecțiunea? Poate de aceea nu am terminat niciodată nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
în infinitate (și noi suntem niște idei, muritori, căci infinitul cuprinde în el toate opțiunile, iar noi suntem opțiuni), liniștea mă liniștește . Și n ici măcar nu îmi pasă dacă-mi stă bine cu ea (țineți minte preocuparea să ne asortăm, din punct de vedere estetic, găsindu-ne armonia ) cu simțul nostru conștient al ei, spre deosebire de animalele ce se adaptează strict biologic, și cu nevoia noastră patologică ne asortăm trupul și sufletul -de a ne găsi drumul, locul). Și în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
pasă dacă-mi stă bine cu ea (țineți minte preocuparea să ne asortăm, din punct de vedere estetic, găsindu-ne armonia ) cu simțul nostru conștient al ei, spre deosebire de animalele ce se adaptează strict biologic, și cu nevoia noastră patologică ne asortăm trupul și sufletul -de a ne găsi drumul, locul). Și în această îmbrățișare ce durează veșnic, îi transmit toată grija, iubirea, protecția mea, și el știe, și, în acest absurd, doar acest lucru îl susține, îl mângâie. Și pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
nopții, drăguțul!... La început bate el... dar nu se întîmplă nimic, fiindcă, cică-se, nu manifestasem destulă credință... (Sanchi, nu manifestasem, dar fermecătoarei îi venise sifon pe boarfele de paradă în care se îmbrăcase. Cică fusta a verde nu se asorta cu pistruii și cu părul ei roșu. S-a dus acasă și-a tirat rochia a roșie pe hoit și, deodată, 50 DANIEL BĂNULESCU străduiau să ne înfășoare, treptat, în pânza de păianjen a sporovăielilor lor... - Pe al cincilea monarhist
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și sânii prea scurși. O luai de la început, te zbăteai și îi veneai acasă cu sânii potriviți, o pereche de sâni atât de pefecți, cum nu mai exista în tot Bucureștiul, dar observai acum că mâinile nu i se mai asortau cu tot restul, trebuiau alte mâini, unele alburii, cu pielița ca petala și 12 centrimetri mai lungi, alergai după mâini, te întorceai cu ele după ce tîrguisei pe puțin alte patru perechi, dar se-ntîmpla, între timp, că aleasa inimii tale, ca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
calea ei precum valurile Mării Roșii. — Lasă-i să plece. Măcar au fost aici la ceremonie, a adăugat el ca o explicație tardivă. —Ei, fir-ar al dracului, bine c-ai dat cărțile pe față! Culoarea obrajilor lui Alison se asorta acum cu trandafirii cu care erau decorate coloanele din fața ei. — Așa vor sta lucrurile de-acum încolo? —Drăguță, întrebarea asta trebuia să i-o pui înainte să te măriți cu el. Alison a întors capul în direcția de unde i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]