867 matches
-
lucrării Power and Interdependence, la zece ani de la publicare, ei au privit teoretizările realiste și cele liberale ca fiind nu opuse, ci complementare: Atât realismul, cât și liberalismul își au rădăcinile într-o viziune utilitaristă asupra lumii sunt consistente cu asumpția că, în mare, comportamentul statului poate fi interpretat ca o activitate rațională sau cel puțin inteligentă. De aceea, realismul și liberalismul nu sunt două paradigme incomensurabile. Recunoscând că în trecut omiseseră a se poziționa explicit în spațiul liberal ceea ce a
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
pe configurația tuturor actorilor din sistem face ca importanța controlului asupra agendei să scadă atunci când stabilitatea politicilor este mare și să fie mare atunci când actorul ocupă o poziție centrală în raport cu ceilalți. George Tsebelis introduce în această parte a analizei o asumpție suplimentară, legată de plasarea punctelor ce definesc opțiuni de politici. El afirmă că în cazul în care un astfel de punct și setul său câștigător se află în interiorul setului câștigător al unui alt punct, problema pusă de capacitatea actorului cu
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
județului în funcție de numărul absolut de voturi obținut în alegeri; poziția fiecărui candidat în această ierarhie a fost inclusă în analiză; - un termen de interacțiune între poziția obținută în colegiu și poziția obținută în clasamentul intrapartinic; includerea acestui termen pornește de la asumpția că șansele unui candidat sunt influențate în mod diferit de poziția în colegiu în funcție de poziția pe care o ocupă candidatul în clasamentul intrapartinic. Cu alte cuvinte, cu cât candidatul este mai sus în clasamentul intrapartinic, cu atât se va accentua
Competiţia intra şi inter-partinică în alegerile parlamentare din 2008 şi 2012 din România. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1568]
-
o ipoteză extrem de plauzibilă, consecințele lui fiind situate dincolo de înțelegerea umană. Din acest punct de vedere, oricare cercetător era, practic, condamnat să postuleze drept inevitabile acele caracteristici ale mediului pe care le observa în fiecare clipă: competitiv, anarhic, extrem de periculos. Asumpțiile generale și logica realistă păreau pur și simplu singurele care treceau proba verificării empirice, de unde și enorma influență a acestui curent în perspectiva tradițională asupra securității prezentată în acest capitol. Gândirea relațiilor internaționale în termenii conflictului armat a devenit în
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
dihotomiile de mai sus și căruia, prin urmare, îi lipsește unitatea proprie unui nou curent de gândire. În același context, adepții radicali ai fiecăreia dintre pozițiile menționate critică teoria constructivistă tocmai pentru că este diferită, în anumite aspecte, de convingerile și asumpțiile lor elementare. Din acest punct de vedere, într-un mod radical, constructivismul poate fi atacat ca neaparținând nici uneia dintre abordările clar conturate în Relațiile Internaționale și contestat ca atare din cauza eclectismului său. Pentru un adept al premiselor și viziunii constructiviste
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
2006). Această cultură a evoluat într-un din cele mai puternice forțe care modelează individul și societatea. Schimbarea atitudinii față de bani este catalizatorul din spatele evoluției noului cult al consumatorului. Când studiază atitudinea față de bani, cercetătorii din domeniul social pleacă de la asumpția economică tradițională că procesul de luare a deciziilor este unul rațional și uniform, însă atitudinea oamenilor față de bani este imprevizibilă. Sensul și importanța banilor sunt la fel de variate ca și personalitatea indiviziilor. Banii pot fi priviți ca fiind buni sau răi
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
vedere moral actorii politici pe baza a ceea ce teoria morală ideală susține că ei ar fi trebuit să facă"50. Realismul, sau cel puțin realismul pe care îl apără Geuss, este, în schimb, "un tip de filosofie politică bazat pe asumpții opuse celor ale viziunii "mai întâi etica", și în special pe asumpția că "filosofia politică trebuie să înceapă nu de la modul în care oamenii ar trebui în mod ideal (sau în mod rațional) să acționeze, de la ce ar trebui ei
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
că ei ar fi trebuit să facă"50. Realismul, sau cel puțin realismul pe care îl apără Geuss, este, în schimb, "un tip de filosofie politică bazat pe asumpții opuse celor ale viziunii "mai întâi etica", și în special pe asumpția că "filosofia politică trebuie să înceapă nu de la modul în care oamenii ar trebui în mod ideal (sau în mod rațional) să acționeze, de la ce ar trebui ei să-și dorească și să prețuiască sau de la ce fel de oameni
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
care instituțiile sociale, economice sau politice operează în realitate într-o societate la un moment anume și de la ceea ce îi împinge pe oameni să acționeze în diferite circumstanțe"51. De asemenea, susține Geuss, realismul său este centrat și pe următoarele asumpții/teze: 1) "Politica este în primă instanță despre acțiune și contextul acțiunii, nu despre simple opinii sau propoziții"52; 2) "Politica este localizată istoric"53; și 3) "Politica are mai multe în comun cu exercitarea unui meșteșug sau a unei
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
se bazează, de fapt, pe una sau mai multe valori morale"2. În apărarea realismului, Robert Jubb și Enzo Rossi 3 au obiectat că acest argument al lui Erman și Möller este invalidat de faptul că are la bază două asumpții/premise eronate: 1) asumpția/premisa că libertatea și egalitatea sunt (exclusiv) valori morale; și 2) asumpția/premisa că nu există nicio distincție între politică și simpla dominație. Pe de o parte, libertatea sau egalitatea pot fi concepute și investigate și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pe una sau mai multe valori morale"2. În apărarea realismului, Robert Jubb și Enzo Rossi 3 au obiectat că acest argument al lui Erman și Möller este invalidat de faptul că are la bază două asumpții/premise eronate: 1) asumpția/premisa că libertatea și egalitatea sunt (exclusiv) valori morale; și 2) asumpția/premisa că nu există nicio distincție între politică și simpla dominație. Pe de o parte, libertatea sau egalitatea pot fi concepute și investigate și ca valori politice, nu
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Jubb și Enzo Rossi 3 au obiectat că acest argument al lui Erman și Möller este invalidat de faptul că are la bază două asumpții/premise eronate: 1) asumpția/premisa că libertatea și egalitatea sunt (exclusiv) valori morale; și 2) asumpția/premisa că nu există nicio distincție între politică și simpla dominație. Pe de o parte, libertatea sau egalitatea pot fi concepute și investigate și ca valori politice, nu doar ca valori morale. Iar realiștii, insistă Jubb și Rossi, invocă aceste
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fapt, niciun fundament moral, nicio premisă egalitariană "ultimă" justificată sau acceptată pe temeiuri morale. Lucrurile nu sunt, însă, desigur, atât de clare pe cât sugerează Jubb și Rossi. Logic vorbind, argumentul lui Erman și Möller nu se bazează, de fapt, pe asumpția că libertatea și egalitatea sunt (exclusiv) valori morale, ci pe asumpția că valorile politice nu ne pot fi de niciun folos în întemeierea condițiilor egalitariene precizate de concepțiile realiste ale legitimității (i.e., pe asumpția că doar libertatea și egalitatea morală
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pe temeiuri morale. Lucrurile nu sunt, însă, desigur, atât de clare pe cât sugerează Jubb și Rossi. Logic vorbind, argumentul lui Erman și Möller nu se bazează, de fapt, pe asumpția că libertatea și egalitatea sunt (exclusiv) valori morale, ci pe asumpția că valorile politice nu ne pot fi de niciun folos în întemeierea condițiilor egalitariene precizate de concepțiile realiste ale legitimității (i.e., pe asumpția că doar libertatea și egalitatea morală sunt apte să întemeieze aceste condiții). De asemenea, argumentul lui Erman
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu se bazează, de fapt, pe asumpția că libertatea și egalitatea sunt (exclusiv) valori morale, ci pe asumpția că valorile politice nu ne pot fi de niciun folos în întemeierea condițiilor egalitariene precizate de concepțiile realiste ale legitimității (i.e., pe asumpția că doar libertatea și egalitatea morală sunt apte să întemeieze aceste condiții). De asemenea, argumentul lui Erman și Möller nu depinde nici de asumpția că nu există nicio distincție între politică și simpla dominație, ci, din nou, de asumpția că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fi de niciun folos în întemeierea condițiilor egalitariene precizate de concepțiile realiste ale legitimității (i.e., pe asumpția că doar libertatea și egalitatea morală sunt apte să întemeieze aceste condiții). De asemenea, argumentul lui Erman și Möller nu depinde nici de asumpția că nu există nicio distincție între politică și simpla dominație, ci, din nou, de asumpția că această distincție nu îi poate ajuta pe realiști să întemeieze condițiile egalitariene ale concepțiilor legitimității pe care le susțin. În afară de aceasta, ce anume îi
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pe asumpția că doar libertatea și egalitatea morală sunt apte să întemeieze aceste condiții). De asemenea, argumentul lui Erman și Möller nu depinde nici de asumpția că nu există nicio distincție între politică și simpla dominație, ci, din nou, de asumpția că această distincție nu îi poate ajuta pe realiști să întemeieze condițiile egalitariene ale concepțiilor legitimității pe care le susțin. În afară de aceasta, ce anume îi face atât de siguri pe Jubb și Rossi în privința faptului că distincția între politică și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Însă aceasta nu înseamnă, în opinia lor, că trebuie să ne bazăm, în ultimă instanță, pe valorile morale pentru a justifica distincția între ordinile politice legitime și ordinile politice nelegitime. O astfel de concluzie ar fi validă doar în baza asumpției că toate valorile care guvernează sau trebuie să guverneze interacțiunile umane sunt valori morale. Această asumpție este, însă, așa cum insistă și realiștii, o asumpție falsă 28. Cunoașteți deja concluzia la care m-a condus examinarea acestei dezbateri. În opinia mea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
valorile morale pentru a justifica distincția între ordinile politice legitime și ordinile politice nelegitime. O astfel de concluzie ar fi validă doar în baza asumpției că toate valorile care guvernează sau trebuie să guverneze interacțiunile umane sunt valori morale. Această asumpție este, însă, așa cum insistă și realiștii, o asumpție falsă 28. Cunoașteți deja concluzia la care m-a condus examinarea acestei dezbateri. În opinia mea, nu este niciun dubiu că Jubb și Rossi sunt cei care au pierdut, chiar dacă, desigur, ei
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politice legitime și ordinile politice nelegitime. O astfel de concluzie ar fi validă doar în baza asumpției că toate valorile care guvernează sau trebuie să guverneze interacțiunile umane sunt valori morale. Această asumpție este, însă, așa cum insistă și realiștii, o asumpție falsă 28. Cunoașteți deja concluzia la care m-a condus examinarea acestei dezbateri. În opinia mea, nu este niciun dubiu că Jubb și Rossi sunt cei care au pierdut, chiar dacă, desigur, ei nu par să fie deloc conștienți de acest
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
i.e., una impregnată de valori și principii morale). Mai mult, în opinia mea, realiștii s-au putut simți încrezători în legitimitatea și fezabilitatea proiectului alungării moralismului metodologic din filosofia politică nu numai pentru că s-au bazat și se bazează pe asumpții sau premise greșite în evaluarea șanselor argumentării de tip instrumental în rezolvarea problemelor de întemeiere pe care le întâmpină filosofii politici, ci și pentru că s-au sprijinit și se sprijină pe această formă deghizată (și neîntemeiată) de moralism, pentru că, în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
între dreptate, libertate sau egalitate și celelalte valori sociale a căror realizare trebuie să se afle - în cadrul oricărei teorii politice care aspiră la plauzibilitate - printre "obiectivele fundamentale ale politicii", în vreme ce al doilea și al treilea argument sunt demolate de falsitatea asumpției că toate principiile morale, inclusiv principiul libertății și egalității umane fundamentale, constituie sau pot constitui subiectul unui dezacord rezonabil generalizat și de caracterul problematic al premisei că filosofia politică poate să devină autonomă față de recursul la principii, valori și intuiții
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu cred că argumentul lui Hurka este unul de succes. Hurka presupune ab initio că realiștii își doresc o întemeiere morală a ideii că, în cutare sau cutare societate, "are sens" ca indivizii să posede cutare sau cutare drepturi. Această asumpție este însă nelegitimă. Realiștii insistă, de fapt, pentru întemeierea unor astfel de afirmații cu privire la drepturile membrilor unei societăți particulare pe baze pur instrumentale. Ca atare, ei nu sunt neapărat obligați să recurgă la principii morale universale pentru a întemeia aceste
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
în acest context sunt însă următoarele: au oare realiștii, în baza unei simple diferențe metodologice în fundamentarea teoriilor lor, mult mai multe șanse decât moraliștii de a avea un impact "aici și acum" asupra politicienilor? Nu este oare aceasta o asumpție sau expectație nerealistă? Să ne reamintim de teoria "selectoratului" dezvoltată de Bruce Bueno de Mesquita și colaboratorii săi (Bruce Bueno de Mesquita, Alastair Smith, Randolph M. Siverson și James D. Morrow, The Logic of Political Survival (MIT Press, Cambridge, 2003
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
minți strălucite? Este cert că problema raportului dintre psihic și creier nu se mărginește doar la a demonstra existența unor legături între funcțiile psihice și anumite structuri neuronale ale creierului, ci este ea mult mai complexă și anume aceea de asumpție a integrării și relaționării universale. Un adevărat respect al specialiștilor pentru competența celorlalți, face ca orice opoziție între știință și religie să devină caducă. Piedica acestei revoluții a persoanei în duhchiar dacă oamenii sunt mai aproape ca oricând de Transcendent
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]