1,004 matches
-
mult mai nuanțat, În cazul cadrelor didactice care lucrează cu elevi cu deficiențe de auz: dificultăți de comunicare, limbaj mimico gestual, cerințe educative speciale, surditate, protezare. Analizând mai departe, comparativ, cele doua tabele, observăm că locul unui conținut deasemenea, predominant atitudinal afectiv : ajutor (14; 3,36) , Înțelegere (10; 3,10), suferință (8; 2,37) este luat de un conținut mult mai "tonic", informațional acțional: dificultăți de integrare socială (12; 3,08), demutizare (8; 3,00), om obișnuit/ ființă umană (6; 1
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de creație față de cea de intrare În ciclul școlar; * de control: posedă o capacitate ridicată concentrare și control flexibil al atenției, voinței, capacității de transfer a informației obținute din sfera artelor În sfera altor discipline sau activități școlare, realizează conexiuni; * atitudinale: manifestă atitudine pozitivă față de sarcină, stil de lucru sistematic, organizat, ritmic, blocajele psiho-aective reducându-se spectaculos, până la eliminarea lor, demonstrează motivație școlară crescută, spirit de competiție crescut semnificativ. Copiii cu deficiențe de auz au fost descriși de unii specialiști ca
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sugerează că, În condițiile economice și sociale actuale, o soluție posibilă de mărire a salariilor profesorilor din Învățământul preuniversitar ar fi mărirea normei didactice. care poate fi considerată optim pertinentă. Diferența față de mesajul receptat de primul profesor este evidentă: componenta atitudinală a mesajului nu mai este contra, ci pro locutor. Totul Începe În momentul În care se trece la accesarea ipotezelor contextuale. În primul caz, În nicio ipoteză nu se identifică o nuanță pro, În al doilea, niciuna contra președinte. Ipotezele
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dintr-o categorie dată intr-un interval de timp, viteza de construire a unui discurs coerent, capacitatea de a descrie cât mai cursiv o pictură sau un tablou, etc. Din categoria factorilor nonintelectuali sau de personalitate fac parte cei motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică intrucât ele se află intr-o continuă transformare, nu pot fi izolate și măsurate cantitativ. În fine, creativitatea este influențată și de factori sociali. Atitudinea societății față de
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
II .2. Factori care condiționează creativitatea p. 21 II .2.1. Factori psihologici II .2.1.1. Factori intelectivi A. Imaginația B. Gândirea C. Stilul perceptiv II .2.1.2. Aptitudini speciale II .2.1.3. Factori nonintelectuali A. Sistemul atitudinal B. Motivația C. Afectivitatea D. Temperamentul E. Caracterul II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea B. Sănătatea mentală / fizică II .2.3. Factori sociali A. Condiții educative în mediul școlar și familial B. Condiții socio-economice și culturale CAPITOLUL III p.
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Carmen Crețu”>„Creativitatea este ca o stare individuală sau de grup, cu dinamică specifică, ce difuzează și se integrează în fenomenul unitar mai larg, al excepționalității umane, în interdependență cu alte stări, saturate preponderent de factori cognitivi, motivaționali, afectivi și atitudinali. Această stare conduce la apariția unui produs nou și original, cu valoare în mediul comunității de referință, la un anumit moment. ” ( Carmen Crețu, 2005, p.9) În timp ce creativitatea este un produs al întregului sistem de personalitate, nu numai al nivelului
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
procese psihice care se împart în trei categorii: I. Factorii cognitivi și de procesare intelectuală: a) Imaginația b) Gândirea și factorul ei general inteligența c) Intuiția d) Memoria II. Aptitudini speciale III. Factori noncognitivi și nonaptitudinali - factori de permeabilitate; factori atitudinali; factori motivaționali; factori de caracter. a) Trăsături pozitive de personalitate / Trăsături negative de personalitate b) Alți factori de personalitate Factori biologici (vârsta, sexul) / Factori educaționali și de experiență a vieții (ordinea nașterii, evenimente biografice, studiile și înalta performanță creativă ) Ana
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate ) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d) Profesia e) Anturajul (Carmen Crețu, 2005, pp.50-51) Andrei Cosmovici, Luminița Iacob susțin ca necesară cooperarea multimplă, în cadrul procesului de creație, a
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
literatura de specialitate, considerăm că următorii factori care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3. Stilul perceptiv II. Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate ) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2. Condiții socio-economice și culturale II .2. Factori care condiționează creativitatea II
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
o corelație semnificativă a stilului perceptiv cu potențialul creativ ceea ce demonstrează pertinența utilizării lui în psihodiagnoza creativității. (Anca Munteanu, 1994, p.80) II .2.1.2. Aptitudinile - se structurează și funcționează la nivelul permeabilității ca un tot, formând anumite seturi atitudinale, raportate la valori. Aptitudinile speciale reprezintă însușirile psihice și fizice relativ stabile, care-i permit omului să efectueze cu succes anumite activități. Paul Popescu - Neveanu face distinție între aptitudini și capacități. Aptitudinile reprezintă însușirile potențiale ce urmează a fi puse
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
însușirile aptitudinii pedagogice, în principal, în trei tipuri de competențe: a) științifică; b) psihopedagogică; c) psihosocială. Situația educativă concretă este cea care poate fi tipul de competență este mai eficient. II .2.1.3. Factori nonintelectuali ( de personalitate ) A. Sistemul atitudinal Atitudinea, modalitate relativ constantă de raportare a individului sau grupului față de anumite laturi ale vieții sociale și față de propria persoană.. Allport (1981) denumea atitudinea „cheia înțelegerii edificiului personalității...”, cea mai adevărată sau complexă unitate de analiză și descriere a personalității
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
sociale și față de propria persoană.. Allport (1981) denumea atitudinea „cheia înțelegerii edificiului personalității...”, cea mai adevărată sau complexă unitate de analiză și descriere a personalității. Atitudinile creative se structurează și funcționează la nivelul personalității ca un tot, formând anumite seturi atitudinale, raportate la valori. Atitudinile creative, apreciate ca fiind factorul principal al creativității (H. Anderson, C. Rogers, A. Maslow). Sunt legate de personalitatea creativă și includ trăsături care predispun persoana să gândească creativ și să fie productivă din punct de vedere
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Collins, Teresa M. Amabile, 2005, p. 228). C. Afectivitatea este în raport cu întregul organism, fiind o reacție concomitent organică, psihică și comportamentală, o „vibrație a lumii” în întreaga ființă. Procesele afecticve reflectă relațiile între subiect și obiect sub formă de trăiri atitudinale. D. Temperamentul este dimensiunea dinamicoenergetică a personalității care se exprimă cel mai pregnant în conduită, fiind cea mai ușor constatabilă latură a personalității. Nu există vreun tip temperamental inapt pentru creație, dar în funcție de domeniul de afirmare, este posibil ca un
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
nr. 2). Se recomandă, de asemenea, practicarea unor perioade de suspendare a notării în cadrul orelor de clasă, datorită consecințelor nefaste ale competiției excesive asupra elanului creator. Profesorul trebuie să-și asume responsabilități și în formarea la elevi a unui fond atitudinal propice creativității (încredere în sine, indiferență în modul de a fi și de a gândi, asumarea unui risc rezonabil, uman, etc). Procesul instructiv-educativ reprezintă o activitate complexă, constituită dintr-o continuă împletire ale acțiunii de predare și acțiunii de învățare
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
rezultatele obținute la testarea inițială cu cea finală, constatăm: Fluența - creștere de la clasa a 3-a la clasa a 4-a; Flexibilitate - menținere în clasa a 3-a; Originalitate - menținere în prima clasă; Elaborare - menținere în prima clasă. Analizând nivelul atitudinal obținut a testarea inițială, se constată valori mici la concentrare, argumentarea ideilor și finalizare, în timp ce se observă valori ari la energie, la nonconformism și diversitatea intereselor. În urma aplicării finale a chestionarului de atitudini creative, am constatat o creștere a atitudinii
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
a 2-a; Originalitate - creștere din prima clasă în a 4-a (la proba de desene Semidiscul) - am considerat creșterea la originalitate ca un rezultat al preferinței pentru desen; Elaborare - creștere din prima clasă în a 3-a. Analizând nivelul atitudinal obținut la testarea inițială, am constatat că s-au înregistrat valori mici la nonconformism, încredere în forțele proprii, risc, energie și argumentarea ideilor. Valorile mari s-au înregistrat la concentrare și finalizare. La aplicarea finală a chestionarului de atitudini creative
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
pentru o integrare ușoară și rapidă în societate. Dezvoltarea cognitivă a elevilor nu este suficientă pentru a face față provocărilor societății actuale, fiind necesar ca școala să aibă în vedere dezvoltarea personalității tinerilor sub toate aspectele: cognitiv, afectiv, comportamental și atitudinal dar, și formarea unui sistem de valori care să le faciliteze adaptarea la solicitările sociale și psihologice ale vieții. Tulburările emoționale apărute din ce în ce mai des la elevi, comportamentele inadecvate, insuccesele școlare sunt indicatori care demonstrează faptul că școala trebuie să se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Autor al modelului bifactoral al creativității, P.P. Neveanu considera creativitatea interacțiunea optimă între vectorii creativi și operațiile generative. Segmentul aptitudinal se referă la mijloacele cognitiv-instrumentale ale creativității: fluiditate și flexibilitate, ingeniozitate, originalitate, elaborare, sensibilitate la probleme, profunzimea intelectului. În ceea ce privește segmentul atitudinal, potrivit autorului, aceasta se exprimă prin dimensiunile de personalitate: motivație cognitivă, curiozitate epistemică și structuri atitudinale: independență în gândire, nonconformism, deschidere perceptivă, toleranță față de ambiguitate, acceptarea conflictului, a tensiunii, rezistență la închiderea prematură a structurilor, asumarea riscului. Conceperea omului ca
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
operațiile generative. Segmentul aptitudinal se referă la mijloacele cognitiv-instrumentale ale creativității: fluiditate și flexibilitate, ingeniozitate, originalitate, elaborare, sensibilitate la probleme, profunzimea intelectului. În ceea ce privește segmentul atitudinal, potrivit autorului, aceasta se exprimă prin dimensiunile de personalitate: motivație cognitivă, curiozitate epistemică și structuri atitudinale: independență în gândire, nonconformism, deschidere perceptivă, toleranță față de ambiguitate, acceptarea conflictului, a tensiunii, rezistență la închiderea prematură a structurilor, asumarea riscului. Conceperea omului ca ființă biopsihosocială sau ca „om integral” are o însemnătate excepțională pentru problematica cunoașterii și modelării personalității
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
pentru viața unui individ; produsul, chiar dacă nu este nou pentru societate, să fie obținut pe o cale individuală de către subiect. Definirea creativității trebuie să cuprindă atât aspectul aptitudinal (capacitatea subiectului de a găsi soluții noi), cât și pe cel motivațional, atitudinal - valoric, afectiv, psihosocial. Concret, creativitatea cuprinde o multitudine de procese, stări, aptitudini care coparticipă în mod optim la realizarea unor produse noi și valoroase pentru individ sau societate (aptitudini, atitudini creative, trebuința, nevoia de autorealizare și autoexprimare valorică a propriei
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
care duc la realizarea, de către indivizi sau grupuri, a unui produs original și de valoare” (Al. Roșca, 1981, p. 17). II.2 Factorii creativității Creativitatea reprezintă o structură complexă de personalitate, cuprinzând diverse componente de ordin intelectual, afectiv, motivațional, voluntar, atitudinal și aptitudinal. În mod curent s-a subliniat că ea presupune o structură în care să interacționeze factorii: inventivitate, ingeniozitate, fluiditate și flexibilitate în gândire; capacitatea de a elabora soluții (imagini, idei) noi, originale; vigoare imaginativă, sensibilitate la probleme, spontaneitatea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
soluțiilor corespunzătoare (diverse și eficiente) la diferite probleme de tip divergent, ce trebuie formulate la diverse tipuri de activități școlare; - utilizarea unor procedee variate de activizare a capacităților și atitudinilor creatoare în plan verbal (comunicațional, expresiv), cognitiv (intelectual) și motivațional - atitudinal prin solicitări diverse și problematice de tipul: alcătuire de cuvinte, propoziții, enunțuri simple plecând de la anumite unități lingvistice; solicitări de a continua anumite începuturi de propoziție, fraze sau povestiri; găsirea a cât mai multe căi și soluții la diferite probleme
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
bine definite în interiorul echipei de campanie, plecând de la studenți care se ocupă cu monitorizarea presei (atât a celei reale, cât și a celei constituite în interiorul cursului) până la șefi de campanie și formatori de mesaje care să definească patternurile comportamentale și atitudinale ale candidatului. Candidatul trebuie să urmărească linia oficială a omologului său din realitate, asumându-și toate atitudinile acestuia (pozitive și negative). De-a lungul campaniei electorale sunt organizate diverse evenimente de către echipele implicate în joc: dezbateri, conferințe de presă, acțiuni
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
Intervenția educativă vizează „orice act uman prin intermediul căruia se realizează o anumită influență asupra unui individ, influență capabilă să determine o anumită reacție a acestuia, o anumită modificare a personalității sale. Aceste modificări pot afecta toate dimensiunile personalității: intelectivă, afectivă, atitudinală, comportamentală, acțională și ele constituie adevărate „mărci” ale oricărei acțiuni umane ce se dorește a fi categorisită drept formă de intervenție educativă”. Intervenția educativă presupune producerea unei relații de comunicare prin intermediul limbajului natural, al limbajului artificial sau al celui gestual
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
o autoritate deplină. El pune accentul pe dirijare și ordine rigidă, impunere severă și sancțiune, stimulează însușirea docilă a cunoștințelor și supunerea necondiționată. Predarea este privită ca o simplă transmitere și nu ca o stimulare a dezvoltării cognitive și emoțional - atitudinale a elevilor. Profesorii care controlează pregătirea elevilor de pe poziții rigide, autoritariste, arătându-se preocupați mai ales de propriul punct de vedere afirmat, pot provoca stări conflictuale în relația cu elevii. b) Blocaje datorate caracteristicilor mediului psiho-social. În timpul activităților desfășurate în
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]