1,626 matches
-
mp. Una din cele mai importante faze ale probelor de sprint o reprezintă menținerea vitezei acumulate. Cu cât această capacitate este mai bine dezvoltată cu atât rezultatele obținute pot fi mai valoroase. Este știut faptul că pe plan internațional, la atleții consacrați, se pune accent, în pregătirea lor specifică, pe dezvoltarea acestor faze din cadrul structurii unei curse de sprint și rezultatele sunt confirmate. Ne punem problema dacă metodica de antrenament aplicată la noi în țară, încă de la vârste fragede, ne poate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
pe dezvoltarea acestor faze din cadrul structurii unei curse de sprint și rezultatele sunt confirmate. Ne punem problema dacă metodica de antrenament aplicată la noi în țară, încă de la vârste fragede, ne poate conduce la obținerea unor rezultate notabile. Totuși prestația atleților români în probele de viteză, pe plan internațional până la momentul actual lasă încă de dorit. De aceea, prin aceste studii dorim să demonstrăm că, la copii și juniori, structura unei curse de sprint nu cuprinde faza de menținere a vitezei
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
10¬12 ani. După această vârstă, chiar dacă pot fi avute în vedere importante posibilități de evoluție, câștigurile vor rămâne totuși mai limitate. Se știe că frecvența gestuală este sensibilă la instalarea barierei de viteză. De aceea, este deosebit de important ca atletului să i se dea, în antrenament, posibilitatea să folosească tot registrul motric, pentru a întârzia la maximum instalarea acesteia. Pentru a preveni bariera de viteză, același M. Pradet, 1996, susține că trebuie să se respecte câteva principii: -să se alterneze
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
cu sarcini cuprinse între 30-50% din capacitatea individului ; -duratele de efort să fie scurte : de la 2s la 15s; -durata de refacere să fie cuprinsă între 1 min.30s și 5min; -refacerea să fie foarte activă; - cantitatea de lucru să permită atletului menținerea, la cel mai înalt nivel, a calității execuției motrice. Ea depinde în mare măsură de nivelul de dezvoltare a celorlalte calități și, în special, de forța rapidă și viteza de reacție, de nivelul de tehnică al exercițiului respectiv. Un
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
și control; realitatea este că nimic nu poate limita potențialul de îmbunătățire al vitezei.” Predispozițiile genetice vor influența orice capacitate umană; cea mai mare greșeală care se face în antrenamentul atletic este de a subestima potențialul care există pentru fiecare atlet. Dacă un atlet nu-și demonstrează evident abilitățile ca sprinter la o vârstă fragedă sau de la primul antrenament, nu este obligatoriu ca acesta să fie orientat către alte probe sau discipline. În timp, capacitatea de alergare cu viteză mare poate
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
este că nimic nu poate limita potențialul de îmbunătățire al vitezei.” Predispozițiile genetice vor influența orice capacitate umană; cea mai mare greșeală care se face în antrenamentul atletic este de a subestima potențialul care există pentru fiecare atlet. Dacă un atlet nu-și demonstrează evident abilitățile ca sprinter la o vârstă fragedă sau de la primul antrenament, nu este obligatoriu ca acesta să fie orientat către alte probe sau discipline. În timp, capacitatea de alergare cu viteză mare poate fi dezvoltată. „ Acesta
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
forță, viteză. După acest stadiu, dezvoltarea nivelului unei anumite calități nu pare să mai exercite efecte pozitive asupra celorlalte calități. Din figura de mai sus, observăm că viteza, ca și forța și îndemânarea în cele 3 stadii de pregătire ale atletului, se află față de rezistență pe o curbă ascendentă în stadiul 1, apoi crește și atinge vârful de dezvoltare spre sfârșitul stadiului 2, iar în stadiul 3 de pregătire, în timp ce rezistența se dezvoltă, viteza intră în perioada de regres. Ca aptitudine
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
să se exploreze și să se descopere alte limite ale potențialului uman. Complexul genetic individual își pune amprenta pe toată perioada performanței din viața unui sportiv. Din acest punct de vedere, capacitatea de viteză demonstrează impactul structurii genetice asupra unui atlet. În concepția lui J. North, 1992, mecanismul neurologic de control al mișcării este determinat de structura ierarhică a sistemelor motorii centrale. „Programul motor” își are locul în cortexul premotor, în aria motorie suplimentară și alte arii corticale asociate. Aceste arii
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
se manifestă din partea adulților, un ,,hiperprotecționism”, interzicându-li-se orice efort susceptibil pentru dezvoltarea fizică sau o „tehnicizare” excesiv de timpurie. Pentru a nu se ajunge la aceste aspecte negative în pregătirea copilului, potențialul de viteză trebuie valorificat prin a asigura atletului începător un nivel de instruire tehnică în paralel cu abordarea vitezei în probele de alergări, apoi în probele de sărituri și aruncări. Și, de asemenea, trebuie asigurată participarea copilului la pregătirea de forță, care este condiționată de vârstă și nivelul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
se repetă mai mult, cu atât riscul de a ajunge la o stagnare în dezvoltarea vitezei este mai mare, și asistăm astfel la instalarea unei bariere de viteză; - metodele de acționare analitică împotriva acestei bariere se vor utiliza îndeosebi cu atleții care au depășit pubertatea, iar în plan tehnic trebuie să se acționeze astfel încât, tehnica mișcării să nu fie alterată de variațiile rezistențelor. Studiile lui G. Dintiman, 1997, L. Seagrave, 1996, C. Vittori, 1990, susțin că la fel se petrece și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
valoarea ei reprezintă jumătate din valoarea adulților, iar la vârsta de 14 ani, energia lor este de 90% din valoarea adulților. În acest sens, Van Schenau, 1994, prezintă cantitatea de energie consumată în fiecare fază a alergării de sprint de atleții consacrați. În primele 4 -5” de alergare în proba de 100 mp, energia este susținută de o mare cantitate de fosfați cu un echivalent mecanic de 20W/Kg și chiar mai mult și apoi de 10W/Kg pentru a menține
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
ideea că diferențele de viteză maximă și distanța unde a fost atinsă se datorează modurilor diferite în care genurile (sexele) transformă energia în timpul sprintului. Consumul de energie al atletelor consacrate este de 492 J.Kg-1 și 475 J.Kg-1 la atleții de elită (90,5% este energie anaerobă și 9,5% energie aerobă la atlete și 92,5% energie anaerobă și 7,5% este energie aerobă pentru atleți). Declinul de viteză în cursele de sprint ale atletelor pe ultima parte a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
al atletelor consacrate este de 492 J.Kg-1 și 475 J.Kg-1 la atleții de elită (90,5% este energie anaerobă și 9,5% energie aerobă la atlete și 92,5% energie anaerobă și 7,5% este energie aerobă pentru atleți). Declinul de viteză în cursele de sprint ale atletelor pe ultima parte a cursei este explicat prin declinul în sursele de energie anaerobă. Metabolismul aerob joacă un rol semnificativ mai mare la sprintere decât la sprinteri, susține același autor. Astfel
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
imite pe cel al sprinterilor. Metabolismul aerob este mai important pentru atlete de-a lungul tuturor distanțelor de alergare. J. Ward - Smith și P. F. Radfort, 2000, au observat că atletele au folosit procente mai mari din rezerva aerobă decât atleții, în probele de sprint prelungit. Tot J.Ward - Smith și P.F. Radfort, 2000, și-au extins studiul și asupra puterii lactacide, demonstrând că puterea relativă anaerobă lactacidă, prin folosirea A.T.P.-ului endogen și C.P. la timpul de 2”1
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
timp și un răspuns al studiilor efectuate până atunci, privind această problemă a mișcării imaginate. Annett, 1995 și A. Paivio, 1991, au demonstrat că nu s-a găsit nici un efect aditiv al reperării verbale asupra imaginării vitezei mișcării. Dar un atlet trebuie să fie foarte atent ce-și imaginează, pentru că imaginile nepotrivite scopului alergării ar putea produce diminuări însemnate ale performanței, relevă J.J. Janssen și A.A. Sheikh, 1994. R. A. Schmidt, 1991, susține că dacă se ajunge la un automatism al
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de după cursă. 9. Refacerea și odihna - în timpul unui concurs, un sprinter are de alergat mai multe curse în timp de 2 zile. Obiectivul în această fază este readucerea rapidă a sistemului fiziologic la nivelul de bază și pregătirea efectivă a atletului pentru o nouă cursă. C.H. Delecluse, Van Coppenolle, H. Willems, E. Diels, M. Goris, Van Leemputte, M. Yuylsteke, 1995a, au împărțit proba de 100 m în trei faze majore. Prima fază furnizează accelerație mare pe primii 10 m, a doua
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
că sprintul este o probă cu mai multe faze. 3.1.Startul de jos și lansarea de la start După L. Seagrave, 1996, startul reprezintă o serie complicată de tehnici motrice, care, atunci când sunt executate corect, duc la producerea forței, permițând atleților să depășească inerția și să înceapă faza de accelerație. În mod obișnuit, ținând seama de o secundă, startul include timpul de reacție, aplicarea forței și primii doi pași de alergare. Toți acești factori au fost măsurați cu un goniometru electronic
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
blocuri” față de linia de plecare, unghiul genunchiului din blocul din față și proporția masei ce cade pe mâini. Viteza orizontală la pornire și timpul realizat pe primii 10 m sunt criteriile folosite pentru a demonstra efectul schimbărilor tehnice. Cei opt atleți juniori, testați de ei, au obținut rezultate mai bune când unghiul genunchiului a fost mai mare sau mai mic de 90°, distanța de la linia de start la primul bloc și la al doilea bloc s-a modificat, iar proporția masei
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
spate (rb). L. Mendoza și W.Schollhorn, 1992. Din tabelul de mai sus, rezultă că la 7 din cei 8 subiecți, distanțle de la linia de plecare la primul, respectiv la al doilea bloc s-a modificat. Rezultatele studiului arată că atleții 2; 3; 4; 5; 6, cărora li s-au modificat distanțele au obținut un rezultat mai bun pentru timpul de alergare pe parcursul primilor 10 m. Distanțele celor două blocuri au fost modificate între 7-10 cm și s-a observat că
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
modificate între 7-10 cm și s-a observat că juniorii testați au obținut rezultate mai bune când unghiul genunchiului de la primul bloc a fost mai mic sau mai mare de 900. Însă cel mai bun rezultat a fost obținut de atletul cu numărul 2, care a avut distanța de la linie la primul bloc, de 45 de cm, iar la al doilea bloc de 85de cm. Poziția pe locuri, de instalare-așezare în blocurile de start, se adoptă printr-o succesiune de mișcări
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
linie la primul bloc, de 45 de cm, iar la al doilea bloc de 85de cm. Poziția pe locuri, de instalare-așezare în blocurile de start, se adoptă printr-o succesiune de mișcări precise și fără precipitare, care trebuie să pună atletul într-o poziție cât mai comodă, relaxată și echilibrată. Este secvența de concentrare și de preparare pentru plecare. (foto Nr. 1 și 2) În această poziție, în care proiecția umerilor cade puțin după linia de start, atletul așteaptă, fără să
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
trebuie să pună atletul într-o poziție cât mai comodă, relaxată și echilibrată. Este secvența de concentrare și de preparare pentru plecare. (foto Nr. 1 și 2) În această poziție, în care proiecția umerilor cade puțin după linia de start, atletul așteaptă, fără să se miște, a doua comandă. Schot și Knutsen (1992, citați de M. Coh 1998) consideră că în poziția „pe locuri” centrul general de masă „se află la o înălțime aproximativă de 54,4 ± 4,8 cm la
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
în cea mai mare parte de planul proceselor nervoase, în mod direct de rapiditatea transmiterii impulsurilor motoare la diferite verigi și reactivitatea organului efector. Cursa propriu-zisă se cronometrează din momentul transmiterii semnalului de începere, moment ce este urmat de reacția atletului. Această reacție are loc într-un anumit interval, denumit „timp de reacție” ce variază între 0,10 la 0,18 secunde și constituie după E. Ozolin (1986), „timpul necesar transformării undelor sonore în impulsuri nervoase care activează fibrele musculare”. Studiile
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
are loc într-un anumit interval, denumit „timp de reacție” ce variază între 0,10 la 0,18 secunde și constituie după E. Ozolin (1986), „timpul necesar transformării undelor sonore în impulsuri nervoase care activează fibrele musculare”. Studiile efectuate pe atleți arată că timpul de reacție este diferit în funcție de : capacitatea de atenție, starea de antrenament, starea de oboseală, starea de sănătate, de vârstă, de sex etc. Conform studiilor întreprinse de același autor „timpul scurs dintre începutul aplicării presiunii asupra blocurilor și
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
până la 50-60 de m. Lansarea de la start, fază a probei de viteză se încheie în momentul în care trunchiul a terminat mișcarea de îndreptare și decalajul de așezare a tălpilor pe sol față de axa alergării este imperceptibil. Privind deplasarea corpului atletului în lansarea de la start, care pornește din startul de jos, V. Vardaxis și T.B. Hoshizaki, 1989, au punctat câteva aspecte importante: -într-o cursă de 100 mp, în faza inițială a punerii în mișcare, ținând seama de masa care trebuie deplasată
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]