1,788 matches
-
majoritatea cazurilor artera coronară dreaptă încrucișează crux cordis în apropierea căruia dă naștere la artera descendentă posterioară, artera nodală atrioventriculară și un ram terminal spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei coronare drepte vasculare pentru aortă și pulmonară; ramuri atriale și artera septului interatrial; artera grăsoasă dreaptă; ramuri atrioventriculare; artera marginii drepte a inimii; ramus interventricularis posterior care vascularizează și 1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a mortalității asociate una din cele mai
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și chiar dureri precordiale. Palpitațiile pot apare și la indivizi normali după eforturi fizice mari, emoții, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Cauzele cardiace cele mai frecvente care produc palpitații sunt aritmiile paroxistice de tipul extrasistoliilor, tahicardiilor ventriculare, fibrilației atriale, flutterului atrial. Palpitațiile pot dispare odată cu ingestia unui pahar cu apă rece, bolus alimentar voluminos, excitarea peretelui posterior al faringelui, compresiune pe globii oculari sau masajul sinusului carotidian. Cauzele extracardiace care produc palpitații sunt nevrozele, hipertiroidismul, anemiile, stările febrile, etc.
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dureri precordiale. Palpitațiile pot apare și la indivizi normali după eforturi fizice mari, emoții, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Cauzele cardiace cele mai frecvente care produc palpitații sunt aritmiile paroxistice de tipul extrasistoliilor, tahicardiilor ventriculare, fibrilației atriale, flutterului atrial. Palpitațiile pot dispare odată cu ingestia unui pahar cu apă rece, bolus alimentar voluminos, excitarea peretelui posterior al faringelui, compresiune pe globii oculari sau masajul sinusului carotidian. Cauzele extracardiace care produc palpitații sunt nevrozele, hipertiroidismul, anemiile, stările febrile, etc. * Lipotimia și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială, flutter atrial, TPSV, BAV. * Vertijul reprezintă o senzație cronică sau intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia mișcării sau senzația de rotație a obiectelor în raport cu persoana sau a persoanei în raport cu obiectele. Vertijul, o senzație subiectivă descrisă adesea prin cuvântul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială, flutter atrial, TPSV, BAV. * Vertijul reprezintă o senzație cronică sau intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia mișcării sau senzația de rotație a obiectelor în raport cu persoana sau a persoanei în raport cu obiectele. Vertijul, o senzație subiectivă descrisă adesea prin cuvântul „amețeală", poate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Criterii clinice: 2M sau 1M + 3m sau 5m Diagnosticul diferențial al endocarditei se face cu: alte boli febrile prelungite (tuberculoză, colagenoze, neoplazii), infecție intercurentă fără legătură cu cardiopatia, puseu de RAA la copil sau adolescent, endocardita lupică, boala tromboembolică, mixomul atrial. După protezarea valvulară, endocardita pe valvă protezată se diferențiază de: sindromul postcardiotomie, flebită, osteite, infecție cu CMV posttransfuzională. Tratament Principiile tratamentului endocarditei sunt: (1) Tratamentul cu antibiotic se alege conform sensibilității germenului izolat și se administrează intravenos, timp de 4-6
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Tratamentul cu antibiotic se alege conform sensibilității germenului izolat și se administrează intravenos, timp de 4-6 săptămâni. (2) Tratamentul patogenic are în vedere combaterea aritmiilor și a decompensării hemodinamice. Anticoagulantele, deși controversate, sunt indicate în: accidentele embolice ale membrelor, fibrilația atrială asociată stenozei mitrale, insuficiența coronariană severă, embolia pulmonară, coagularea intravasculară diseminată. Antiagregantele de tipul aspirinei scad riscul emboliilor, dar trebuie să fie administrate selectiv, cu grijă. (3) Tratamentul chirurgical este indicat de urgență în cazul endocarditei fungice, bacteriemiei persistente, indisponibilității
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
bolnavi, iodul în exces induce hipertiroidie (Iod Basedow): la bolnavii cu boală Graves-Basedow latentă, la cei cu guși nodulare sau chiar cu tiroide aparent normale. Alți factori reglatori: somatostatina, dopamina oestradiolul, VIP (vasointestinal peptid), NPY (neuropeptid Y), ANF (factor natriuretic atrial), noradrenalina, EGF (epidermal growth factor), IGF (insuline-like growth factor), TNF (tumour necrosis factor), citokinele. Efectele intracelulare ale hormonilor tiroidieni sunt complexe. T4 este deiodată în celulele receptoare ducând la formarea fie a T3 (cu ajutorul monodeiodinazei), fie a rT3 (cu ajutorul 5
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
simptomelor adrenergice ca subiecții mai tineri. Unele simptome se întâlnesc mai rar la vârstnici: oboseala, astenia musculară, nervozitatea, transpirația, intoleranța la căldură, diareea, creșterea apetitului, tahicardia, tremurăturile, reflexele osteotendinoase hiperactive. în schimb, prezintă mai des stări confuzive, scăderea apetitului, fibrilație atrială. Adesea, acești pacienți sunt greșit diagnosticați ca având cancer, boli gastrointestinale, demență, depresie, boli cardiace, în realitate ei fiind hipertiroidieni. Uneori hipertiroidismul este total asimptomatic, fiind descoperit doar prin explorări paraclinice (TSH foarte scăzut). Este vorba de hipertiroidism (tireotoxicoză) subclinic
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
explorări paraclinice (TSH foarte scăzut). Este vorba de hipertiroidism (tireotoxicoză) subclinic. Frecvența sa ar fi cam de 2% dintre bătrâni, întâlnindu-se mai frecvent la sexul feminin. Netratat, acesta poate progresa spre tireotoxicoză patentă sau poate determina complicații cardiace (extrasistole atriale, fibrilație atrială) sau osoase (scăderea semnificativă a densității minerale osoase). Tratamentul tireotoxicozei vârstnicilor se face după principiile generale deja menționate. Chiar și în cazul hipertiroidismului subclinic, se poate avea în vedere terapia cu ATS sau chiar cu I131. Bifosfonații pot
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
TSH foarte scăzut). Este vorba de hipertiroidism (tireotoxicoză) subclinic. Frecvența sa ar fi cam de 2% dintre bătrâni, întâlnindu-se mai frecvent la sexul feminin. Netratat, acesta poate progresa spre tireotoxicoză patentă sau poate determina complicații cardiace (extrasistole atriale, fibrilație atrială) sau osoase (scăderea semnificativă a densității minerale osoase). Tratamentul tireotoxicozei vârstnicilor se face după principiile generale deja menționate. Chiar și în cazul hipertiroidismului subclinic, se poate avea în vedere terapia cu ATS sau chiar cu I131. Bifosfonații pot fi utilizați
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
debut sub 30 de ani, durata medie a simptomelor înaintea diagnosticului fiind de 1 an; 50% din pacienți forma familială (sd. Carney), autosomal dominantă, care asociază pete pigmentare lentiginoase și nevi albaștri pe față, gât și trunchi, mixoame (cutanate, mamare, atriale), alte tumori benigne sau maligne; patogenie incertă. S-a sugerat o creștere a sensibilității receptorului ACTH. 4. Hiperplazia macronodulară bilaterală excepțională (<1%); patogenie neclară probabil dezvoltare de noduli autonomi la un pacient cu hiperplazie secundară hipersecreției de ACTH; tumori benigne
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
și acido-bazic 3. endocrină prin secreția de hormoni (renina, eritropoietină, vitamina D3 activă, prostaglandine), metabolizarea de hormoni (de ex. hormoni tiroidieni, steroizi, insulina, hormon paratiroidian etc) și modularea acțiunii unor hormoni (prostaglandine, endotelină, oxid nitric, adenozină, ADH, aldosteron, peptidul natriuretic atrial etc). Renina este substratul uneia din cele mai puternice substanțe vasoconstrictoare din organism angiotensina (Ag) II. La rândul său Ag II stimulează secreția de aldosteron și catecolamine, retenția de Na+, menține RFG prin acțiune asupra presiunii arteriolare. Eritropoietina este un
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cât și cateterul Swan-Ganz pot induce extrasistole ventriculare și ambele pot (rareori) perfora cordul, deși mecanismul propus pentru aceasta (erodarea lentă a peretelui cardiac) este mai probabil valabil pentru cateterele venoase centrale. Cateterul Swan-Ganz a fost asociat atât cu aritmii atriale, cât și ventriculare în special când balonașul trece prin cavitățile cardiace. Blocarea vârfului cateterului într-un ram al arterei pulmonare a fost incriminată pentru apariția infarctului pulmonar. Umflarea inadecvată a balonașului (umflarea într-o poziție deja blocată sau umflarea cu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
venos central. Incidența emboliilor pulmonare sau semnele de infecție nu par a fi legate de prezența acestor trombi parietali. Existența situațiilor în care cateterul s-a înnodat în jurul lui sau în jurul unor structuri cardiace, ca și prinderea cateterului în sutura atrială indică necesitatea monitorizării continue a presiunii în artera pulmonară. Complicații cardiace Aritmiile Tulburările de ritm și de conducere sunt responsabile pentru unele dintre cele mai frecvente și periculoase complicații. În etiologia lor au fost incriminate: traumatismul cauzat de actul chirurgical
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de ventricul stâng ele au un efect dezastruos asupra debitului cardiac și consumului miocardic de oxigen. Tahiaritmiile supraventriculare se întâlnesc la circa 40%-48% din bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Cea mai frecventă este fibrilația atrială care apărea de obicei în primele zile postoperator. Urmează în ordine tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au fost
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
circa 40%-48% din bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Cea mai frecventă este fibrilația atrială care apărea de obicei în primele zile postoperator. Urmează în ordine tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au fost incriminate inflamația pericardului și a mediastinului, distensia atrială și hipoxemia. Fibrilația atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
din bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Cea mai frecventă este fibrilația atrială care apărea de obicei în primele zile postoperator. Urmează în ordine tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au fost incriminate inflamația pericardului și a mediastinului, distensia atrială și hipoxemia. Fibrilația atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Cea mai frecventă este fibrilația atrială care apărea de obicei în primele zile postoperator. Urmează în ordine tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au fost incriminate inflamația pericardului și a mediastinului, distensia atrială și hipoxemia. Fibrilația atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian. Încă de la primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
postoperator. Urmează în ordine tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au fost incriminate inflamația pericardului și a mediastinului, distensia atrială și hipoxemia. Fibrilația atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian. Încă de la primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste 30 de ani (71) s-a constatat o incidență postoperatorie a aritmiilor supraventriculare
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au fost incriminate inflamația pericardului și a mediastinului, distensia atrială și hipoxemia. Fibrilația atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian. Încă de la primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste 30 de ani (71) s-a constatat o incidență postoperatorie a aritmiilor supraventriculare de tipul fibrilației atriale
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian. Încă de la primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste 30 de ani (71) s-a constatat o incidență postoperatorie a aritmiilor supraventriculare de tipul fibrilației atriale și a flutter-ului atrial de aproximativ 12%. Date mai recente situează incidența fibrilației atriale după revascularizarea chirurgicală a miocardului între 5% și 40% (72, 73, 74). De menționat că și după chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian. Încă de la primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste 30 de ani (71) s-a constatat o incidență postoperatorie a aritmiilor supraventriculare de tipul fibrilației atriale și a flutter-ului atrial de aproximativ 12%. Date mai recente situează incidența fibrilației atriale după revascularizarea chirurgicală a miocardului între 5% și 40% (72, 73, 74). De menționat că și după chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește în proporții similare procedeului clasic (19
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
primele serii de bolnavi operați în urmă cu peste 30 de ani (71) s-a constatat o incidență postoperatorie a aritmiilor supraventriculare de tipul fibrilației atriale și a flutter-ului atrial de aproximativ 12%. Date mai recente situează incidența fibrilației atriale după revascularizarea chirurgicală a miocardului între 5% și 40% (72, 73, 74). De menționat că și după chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește în proporții similare procedeului clasic (19%) (75). Fibrilația atrială poate apărea în orice moment după by-pass-ul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de tipul fibrilației atriale și a flutter-ului atrial de aproximativ 12%. Date mai recente situează incidența fibrilației atriale după revascularizarea chirurgicală a miocardului între 5% și 40% (72, 73, 74). De menționat că și după chirurgia coronariană miniinvazivă fibrilația atrială se întâlnește în proporții similare procedeului clasic (19%) (75). Fibrilația atrială poate apărea în orice moment după by-pass-ul aortocoronarian, dar de regulă se instalează după 2-4 zile de la intervenția chirurgicală (73, 74). Episoadele de fibrilație atrială au în general tendința
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]