1,337 matches
-
România literară”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Steaua”, „Contrafort”, „Contrapunct” ș.a. P. debutează în revista școlară suceveană „Sinteze”, iar editorial cu volumul de versuri Viața fără sentimente (1982), unde „acumulează observații nonsubiective în naturi moarte de-a binelea” (Marian Popa). O stilistică austeră înrămează aici o afectivitate minimă sau absentă. Răceala conceptualului apare în același timp ca efect retoric și cauză producătoare; dar în ambele cazuri ea este o semiprezență, în sensul în care este integrată mai curând ca sugestie decât ca factor
PRICOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
memorialistica de călătorie, printre „punctele cardinale în desfășurarea unei întârziate literaturi preromantice” ce au contribuit esențial „la crearea atmosferei poetice în care își făcea ucenicia, influențat de poezia lui Bolintineanu, Mihai Eminescu”. Dacă în studiile de ideologie talentul literar al austerului cercetător era revelat de punerea în scenă a ideilor, aici el se manifestă în lapidaritatea și plasticitatea caracterizărilor. Celelalte studii ale culegerii au în vedere aspecte particulare din opera lui Cezar Bolliac („primul teoretician al romantismului în cultura română”),Vasile
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
din amintiri, cu vaga impresie că timpul începe să îl apese, dar, programatic, își temperează efuziunile, reușind să evite sentimentalismul. Cu ciclul Corăbii romane, poetul „sosește” mai degrabă simbolist decât romantic. Dacă până acum contururile se profilau discret, în nuanțe austere de alb și negru, aici poeziile aduc o varietate cromatică neașteptată. Necunoscutele scrisori de dragoste ale preadevotatului slujitor Alexandru (1971) e un lung poem de dragoste, alcătuit din diverse fragmente, fiecare purtând un titlu. Cele patru mari cicluri, Dimineața, Amiaza
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
definiție. Discursul liric interogativ este susținut de lanțul tensional „între ființa rostitoare și lucruri, între verb și lumea obiectelor, între poet și cuvintele moștenite” (Ion Pop). Fiind un virtuoz al imaginii, M. realizează o conjugare între planurile notației concentrate și austere asupra lumii elementare și nivelurile reflexive referitoare la creație. El aspiră să cuprindă în cuvânt o experiență dublă, efort generator de melancolie, mărturisit într-un text care vorbește despre condiția poetului: „mi-am întocmit un dosar în care povesteam visele
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
pierdut ireversibil sevele, lumina, care mai rar, dar cu accent notabil, ies la iveală, pe chipul ei, spălat de ,,fard”. Umil în aparență, „darul”/ „tâlcul” își revelează prețul: pierderea și privirea sceptică adaugă, paradoxal, în profunzime, conferind textului, reflecției, ținută austeră, ca într-un amplu ciclu din ultima antologie publicată: „Epictet și Marc Aureliu - lumina ce-o poartă/ octombrie, împăcatul” (Chiparosul de mâine). Discernământul stă în consimțire, în acceptarea a ceea ce te răsplătește și „alege” („ înaintez,/ și-n tăcerea de ambră
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
Iorga era viforos sau șăgalnic, acela al lui V. Pârvan era muzical și solemn. Când, după câteva clipe de așteptare, studenții priveau spre ușa ce se deschidea, apărea în fața lor Brand. Pastorul Brand al lui Ibsen, cu haina neagră încheiată auster până sus, călcând pe un ghețar. Însă văzut de aproape, pastorul n-avea în ochii săi pătrunzători durități nordice, iar tristeța încruntată într-o ironie gravă îi dădea înfățișarea unui actor tragic. G. CĂLINESCU SCRIERI: M. Aurelius Varus Caesar și
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
atacă subiecte mai subtile, cum ar fi singurătatea și politețea. Filosofia de existență este tot țărănească. Idealul uman pe care îl preconizează este „mandarinul rural”, „prințul-moșnean”, om vital, gospodar cu copii mulți și femeie credincioasă și harnică, nu cu totul auster în familie, din moment ce moralistul îi îngăduie mandarinului de a se bucura, cât poate, de ibovnice atrăgătoare și istețe. Când produce asemenea sfaturi, moralistul nu își ascunde o simpatică trufie: „Eu mă înalț tot mai drept, tot mai sus spre văzduhul
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
marele istoric pentru că, după ce îi găsise o sursă documentară în bibliotecile din Germania, nu i-a mulțumit cum s-ar fi cuvenit. Venind vorba de studiile sale berlineze, P. descrie, cu talent, o masă „luculică”, animată de vinuri românești, cu austerul Pârvan și cu asistentul său, tânărul istoric Ion Nestor, fostul semnatar al Manifestului Crinului alb, mai puțin auster. Scenă epică memorabilă. Moralistul are ce scrie și ce bârfi. Etica pe care o recomandă se sprijină, în continuare, pe valorile țărănești
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
s-ar fi cuvenit. Venind vorba de studiile sale berlineze, P. descrie, cu talent, o masă „luculică”, animată de vinuri românești, cu austerul Pârvan și cu asistentul său, tânărul istoric Ion Nestor, fostul semnatar al Manifestului Crinului alb, mai puțin auster. Scenă epică memorabilă. Moralistul are ce scrie și ce bârfi. Etica pe care o recomandă se sprijină, în continuare, pe valorile țărănești. În centrul ei se află „omenia și cumințenia”. În Memoriile mandarinului valah și, mai înainte, în Pomul vieții
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
pentru a se sfârși în amplitudinea oarecum mediocră a construcției de tentativă sau, în orice caz, de tangență proustiană Rădăcini (I-II, 1938) ori poate în manuscrisul, o vreme rătăcit, al romanului Străina. Tranziția de la literatura confesivă a debutului la austerul edificiu romanesc este impresionantă din mai multe puncte de vedere, dar nu anulează unitatea de esență a creației scriitoarei și nu instituie o falie de netrecut între etapa nuvelisticii și cea a marilor romane de familie. Lirismul introspecției se estompează
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
a unui discurs întocmit în respectul deplin al regulilor elocinței clasice, deși este încărcat de toate neliniștile sufletului modern și acuză o subiectivitate violentă și pătimașă, recunoscută de altfel. [...] Jurnalist de mare vocație, pasionat, mobil, inventiv, Octavian Paler are înfățișarea austeră și anacronică a unui consul roman în acțiune, ce trăiește urmând cu o fidelitate absolută cugetările lui Marcus Aurelius. MIRCEA IORGULESCU SCRIERI: Umbra cuvintelor. Definiții lirice, București, 1970; Drumuri prin memorie. Egipt, Grecia, București, 1972; Drumuri prin memorie. Italia, București
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
literară de peste Ocean. Rezultatul direct al acestor eforturi îl constituie volumul Scriitori americani contemporani (1997), unde sunt reunite eseuri despre Norman Mailer, Kurt Vonnegut, William Styron, John Updike, Joseph Heller, Erika Jong, Joan Didion, Toni Morrison, Joyce Carol Oates, Paul Auster, Maya Angelou, Arthur Miller, Edward Albee și Tony Kushner, mulți dintre ei fiind pentru prima dată prezentați la noi. Aproape concomitent publică Scriitori români la New York, carte în care intră „interviuri, fragmente de operă, semnalările criticii” despre nouă scriitori care
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
amănunțită a diferitelor societăți. Antropologia și-a rafinat rapid mijloacele de descriere a societăților „așa cum erau ele”. Ipotezele asupra istoriei lor, cât și asupra unor presupuse stadii comune au fost respinse ca pură speculație. Antropologul s-a abținut în mod auster de la orice tentație de a face paralele, comparații, de a stabili tipuri generale. Orientarea strcturalist-funcționalistă a fost opusă evoluționismului. Structuralism-funcționalismul pornea de la ideea că orice cultură reprezintă un sistem în care fiecare element are o funcție actuală. El poate fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
abia concepute, ce personaj/ pitoresc pentru suburbia intimă a poemului, hai să/ începem narația: prin pasaje arhitecți melancolici/ și meșteri măsoară distanțele de la expresie/ până la sens, sunetul pasului lor măsurat abia exprimă/ o umanitate singuratică, filtrate de lumină/ mereu mai auster, fețele lor, un grup de satisfacții/ urcând nivelele, se edifică, în urmă/ o realitate tot mai pregnantă înghite ecourile/ și conversația, solitudinea trupurilor/ acum perfect acordată cu bolțile// și Naratorul în dugheana fiecărui cuvânt/ își oblojește cum poate arsurile/ și
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
pe scurt, tot ceea ce distinge adunarea liturgică de îmbulzeala superstițioasă ori mulțimea credincioșilor de o promiscuă aglomerație. Există ceva foarte prețios în noi, care trebuie recâștigat, mi se pare, prin experiența mistagogiei liturgice. Am putea tânji după un vis mai auster, chiar dacă nu poate fi transpus caligrafic. Memorialul lui Pascal nu a fost în primul rând o reușită literară. În ceasul revelației, geniul de la Port-Royal a reținut „Numele cel mai presus de orice nume”, imaginea duhovnicului și arzătoarea dorință de mărturisire
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
iezuitului vin să confirme profunda familiaritate a învățăturii sale cu Sfânta Scriptură și tradiția bisericească. Tonalitatea sigură și îndrăzneață a versurilor exprimă o experiență duhovnicească pe cât de bogată, pe atât de rară: profund intim și cald în registrul afectiv, perfect auster și solar în plan intelectual, poemul „îngerului silezian” nu păcătuiește prin artificialitate. Emancipat de religiozitatea pietistă, mustește de o sobră (deci euharistică) ebrietate. O mistică a luminii ce ne reamintește de Sf. Simeon Noul Teolog se împletește prin câteva sonore
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Texas, discutat și de Etzioni), ci de suave ecovillages, postistorice „sate” hippie (cele care și-au autosupraviețuit, covertindu-se de la exces - overthetopia, cum își numește Andrei Codrescu propria sa experiență de acest gen - la forme mutante de ezoterism ecologist New Age), austere colonii hutterite ori sate Amish pline de harnici lucrători manuali al căror cronometru s-a oprit în pragul primei revoluții industriale, comitate întregi convertite la temperanță (așa-numitele dry counties), ori în fine statul mormonilor (Utah), apropierea geografică de comunitățile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care era marca liberalismului în momentele sale cele mai bune, bătălia nu e pierdută. Revigorarea intelectuală a liberalismului este deja în curs în multe părți ale lumii. Se va petrece ea la timp8? Asemenea pledoarii patetice nu „rimează” cu profilul auster al lui Hayek, contrazicând și clișeul doctrinarului liberal autentic, un ins mai curând cerebral decât emoțional, calculat, puțin mizantrop, încrezător în regularitatea implacabilă a mecanismelor pieței și în jocul ineluctabil al intereselor individuale, privind cu suspiciune orice încercare de a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
convergentă cu alta, din Crp, observația că „legea morală umilește inevitabil pe fiecare om, când acesta compară cu ea tendința sensibilă a naturii lui”9. Pornind de la asemenea premise, se poate aprecia că filosoful din Königsberg a propus o concepție austeră, chiar eroică asupra vieții bune. Este îndeobște recunoscut că această concepție este una austeră. Voi încerca să arăt în ce sens poate fi ea calificată drept eroică. Trăsăturile distinctive ale idealului de viață a lui Kant vor fi bine puse
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
când acesta compară cu ea tendința sensibilă a naturii lui”9. Pornind de la asemenea premise, se poate aprecia că filosoful din Königsberg a propus o concepție austeră, chiar eroică asupra vieții bune. Este îndeobște recunoscut că această concepție este una austeră. Voi încerca să arăt în ce sens poate fi ea calificată drept eroică. Trăsăturile distinctive ale idealului de viață a lui Kant vor fi bine puse în evidență pe fundalul contrastant pe care îl reprezintă, pe de o parte acea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sugestie a faptului că fidelitatea e o problemă de opțiune - este de părere unul dintre exegeții admirativi ai lui Chandler (Marling, 1986, p. 119). Chiar dacă acestei cohorte îi este opusă figura sobră, plină de demnitate a Adriennei Fromsett (brunetă, îmbrăcată auster și refuzând parfumul scump - atribut al feminității - oferit de Kingsley), ele dau culoarea și tot ele stabilesc regulile de desfășurare a primejdiosului joc al existenței ce sfârșește „în ură sălbatică, în impuls ucigaș și moarte”. Una din răsturnările de viziune
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
a fost confirmată de mai multe observații. Pe când era directoare la Liceul Fénelon, Gentzbittel (1991) a identificat un tip de elev care incarnează acest profil al adolescentului. Cel pe care ea îl numește „călugărul” este un băiat înalt și slab, auster, a cărui îmbrăcăminte este de o sobrietate tristă și care pare că vrea să le comunice tuturor profesiunea sa de credință: „Sunt un ascet”. Ce se ascunde sub această aparență severă? Având în vedere faptul că liceul avea doar elevi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
apoi, cât de ispititor este fructul oprit! Și mai este o voce care se ridică pentru a readuce sublimarea la un nivel mai puțin entuziasmant: aceea a Annei Freud (în Sandler, 1985/1989). A cunoscut ea oare în timpul vieții sale austere vreun exces în ceea ce privește sublimarea? Autoarea admite că sublimarea este de obicei foarte plăcută, dar nicidecum comparabilă cu cealaltă plăcere. Pulsiunea sublimată este privată de o parte a recompensei sale, ea oferind doar o satisfacție moderată, deplasată și redusă. Istorictc "Istoric
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dovedește expresia unei conștiințe morale și politice, din ce în ce mai inconcesivă cu anormalitatea și nefirescul. Din notația abruptă și sacadată, mizând pe reluarea obsedantă a unor sintagme, și din comentariul sec, de o ironie severă împinsă la sarcasm, ca și din luxurianța austeră a versurilor vitaliste, ea și-a creat un mod de a scrie recognoscibil în oricare dintre poeme. Cu fiecare carte, poeta și-a adâncit adevărata vocație, obținând treptat sufragiile celor mai autorizați și exigenți critici. În A. se poate recunoaște
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
dicționare și cărți de istorie, geografie, etnografie a popoarelor asiatice. Fondul oriental al bibliotecii sale se ridica la nivelul celor ale vremii. Să ne reîntoarcem la Alma Mater din Aiud, căci contribuția ei este importantă în realizarea temerarului proiect. O educație austeră, cu implicații în formarea de caractere, o atmosferă specifică tuturor colegiilor reformate, cu profesori care iau în serios rolul de formatori, ne face să înțelegem mai bine reușita pregătirii orientalistului Körösi Csoma, a acelui om de cultură având să-și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]