1,963 matches
-
alternare a tipurilor, după subiecți: individuale, de grup, frontale. • De alternare a tipurilor, după intervenția educatorului: dirijate, semidirijate, autodirijate, libere, combinate. • De alternare a tipurilor, după sarcină: de comunicare, de lectură, de calcul, de aplicare, de creație, de control, de autocontrol, de cercetare, de organizare. • De dezvoltare, prin problematizare. • De perfecționare, reconcepere a exercițiilor anterioare sau din alte surse. • De alternare a tipurilor, după etapa lecției: introductive, în învățare, chiar în predare, în consolidare, în aplicare, în transferul în alte condiții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în cunoaștere, ca diferențiere. • Valorificarea rolului metacogniției (Flavell, 1976), corelată cu progresul conștientizării a stilului învățării, cu metodologia de înțelegere și rezolvare a problemelor, în căutarea critică de semnificații ale experienței acumulate și a posibilităților proprii pentru noua construcție, în autocontrolul, autoevaluarea și autoreglarea cunoașterii, în a reflecta asupra propriei activități cognitive, în a descifra perspectivele afirmării, în a lua decizii raționale, în a-și diversifica alternativele procedurale. Soluții metodologice de facilitare, de optimizare a metacogniției în procesul construirii cunoașterii: prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
racordării educației la determinările date de dinamica dezvoltării societății, reținând câteva perechi de trăsături anatagonice, pentru paradigma societății industriale versus paradigma societății bazate pe cunoaștere: relații de adversitate-relații de cooperare, organizare birocratică-organizare în grup, leadership autocratic-leadership interactiv, control centralizat-autonomie și autocontrol, conformitate-diversitate, aplicare exactă-inițiativă, comunicare locală-comunicare globalizată, comportament strict precizat-integrarea sarcinilor, holism ș.a. Diversitatea modului de a anticipa, a concepe o activitate educativă, după criterii de eficiență și eficacitate, a reflectat mereu un mod de a gândi al educatorului, în baza
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
particularitățile de înțelegere, • prezentarea inițială a sarcinilor ca schemă generală, a instrumentelor, pentru motivare, • prevenirea obstacolelor dar valorificarea erorilor, ca probleme, • organizarea timpului pentru prelucrări, interacțiuni, negocieri, reflecții, • prevederea momentelor de evaluare calitativă, de progres, în context, • prevederea instrumentelor de autocontrol, afirmare a metacogniției, • prevederea situațiilor de colaborare, cooperare, • prevederea de sarcini, probleme de continuat extrașcolar, • prevederea de multiple perspective de concepere, ghidare, facilitare, îndrumare,moderare, • redactarea în formule flexibile a proiectului-produs, construct. Dar în timp, metoda s-a apropiat de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
raportarea la valori, prin reflectarea unei experiențe de interpretare și comunicare cu educatul, prin corelarea cu abordarea ei și ca o practică socială, unde se produc consensuri, scenarii, modele, scheme, atitudini, comportamente-norme, până la paradigme. Iar cultura acestei evaluări permite reflecția, autocontrolul, echilibrul, distanțarea, autochestionarea asupra procedurilor, formându-se astfel priza de conștiință a evaluatorului, pentru o evaluare bună sau rea. Ceea ce înseamnă că raționalitatea în evaluare nu este egală doar cu conceptualizarea ei, ci și cu celelalte elemente ale procesului, ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățarea sunt momente distincte. Mai ales evaluarea sumativă a întreținut mult timp separarea lor. Autoevaluare versus a fi evaluat • Evaluarea curentă, în timpul învățării se deose bește de evaluarea sumativă. Educatul participă, pe diferite criterii, la evaluarea achizițiilor sale, autonom, prin autocontrol, autocorectare, autoevaluare, prin angajarea lui în procese de reglare, de adaptare a mijloacelor de ameliorare. • Educatul nu evaluează propriile producții. Evaluarea cere implica rea totală a lui în prezentarea riguroasă a achizițiilor. Istoria evaluării în educație a surprins abordări tradiționaliste
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
categorii de competențe: • posedarea și utilizarea instrumentelor de interacțiune efectivă cu mediul tehnologic, social, cultural (limbaje, simboluri, texte, informații, tehnologii), • realizarea interacțiunii cu grupuri eterogene și deprinderi de asumare a responsabilității (empatie, colaborare, cooperare, negociere, luare de decizii în grup, autocontrol emoțional, înțelegerea diversității, rezolvare de conflicte), • de afirmare a autonomiei (exersarea responsabilității, păstrarea identității scopurilor, înțelegerea mediului, rezolvarea de proiecte, apărarea intereselor proprii, cunoașterea limitelor proprii și a consecințelor, respectarea normelor sociale). Aceste categorii se intersectează, se integrează, pe baza
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dinamic, adaptativ al acțiunilor, procedurilor, proceselor, instrumentelor, facilităților, îndrumărilor, punctelor de sprijin folosite de către educatorul-lider. Scopul este ca să-i motiveze pe educați, să le determine participarea, colaborarea, comunicarea, construirea înțelegerii în învățare, implicarea în decizii sau în evaluare și reglare, autocontrol, autodisciplinare, autoeducație, să-i ghideze, să-i direcționeze în realizarea obiectivelor, prin interactivitate. În acest sens, unii autori (apud Zlate, 2004) afirmă că în fapt leadershipul a fost înaintea managementului, pentru că a fost interesul pentru activitatea de conducere și pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Încercări de satisfacere a dorințelor egoiste pe alte căi decît cele permise de societate. c) Labilitatea afectivă reprezintă una din caracteristicile personalității elevilor delincvenți, ea manifestîndu-se prin: sugestionarea rapidă În raport cu impresiile de moment formate; reacții imprevizibile (datorate insuficientei dezvoltări a autocontrolului afectiv); lipsa unei autonomii afective (determinate de o slabă dezvoltare a emoțiilor și sentimentelor morale). Despre labilul afectiv, cunoscutul specialist În domeniul psihologiei judiciare Tiberiu Bogdan, spune că este un instabil emotiv, un element care În reacțiile sale trădează discontinuitate
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
sex masculin, proveniți din clasele sociale defavorizate și care trăiesc În marile orașe. Semnificația vandalismului școlar trimite, În majoritatea cazurilor, la o reacție de protest. Toți elevii care comit intenționat conduite vandale au ca numitor comun un nivel scăzut al autocontrolului, o stimă de sine slabă și o toleranță redusă la frustrare. Toxicomania poate fi definită ca o stare de intoxicație acută sau cronică, provocată de consumul repetat al unei substanțe psihoactive. Debutul toxicomaniei la unii copii și adolescenți este asociat
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Împlinirea obiectivelor educaționale comune. Este importantă optimizarea comunicării dintre profesor elev, profesor (diriginte) familie, Îndrumarea elevilor spre asistență psihopedagogică și medicală. Părinții trebuie atrași ca parteneri În prevenirea devierilor de comportament ale elevilor, prin dezvoltarea Încrederii În posibilitățile acestora, În autocontrolul pe care ei și-l pot manifesta, În trăsăturile pozitive ale propriilor copii. Se poate sugera părinților ca un adult responsabil să Îi controleze pe copii atunci când aceștia sunt la școală, sau să o facă ei Însiși, prin diferite metode
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
cu faptele reale din viață și familiarizarea cu o serie de obișnuințe privind activitățile de utilitate practică și de timp liber; 4) să dezvolte capacitățile necesare pentru rezolvarea independentă (în limitele permise de gradul de deficiență) a problemelor de viață, autocontrolul în situații dificile și practicarea metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală care să asigure eficiență în adaptarea și în integrarea școlară și socială; 1.2. Dificultăți speciale - deficiența mintală 1) Deficiența sau infirmitatea cuprinde orice pierdere, anomalie sau dereglarea unei
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
folosind un minim de mijloace materiale și de timp; principiul corelării interdisciplinare (literatura, muzica, coregrafia, cunoașterea mediului înconjurător) stimulându-se imaginația creatoare și transferul cunoștințelor; principiul libertății înțelese în scopul afirmării neîngrădite a capacității creatoare a elevilor; principiul controlului și autocontrolului privind dezvoltarea spiritului critic și autocritic, precum și a capacităților de a face aprecieri de valoare și de gust estetic. Orice demers instructiv-educativ trebuie proiectat pentru a răspunde obiectiv necesităților reale ale educabililor, pentru a determina dezvoltarea unei personalități armonioase, creatoare
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
apoi se execută și cu piciorul celălalt. Poziția corpului trebuie permanent corectată, astfel încât să nu apară devieri la nivelul umerilor, bazinului, coloanei vertebrale, îndeosebi lordozarea coloanei prin ducerea abdomenului proeminent înainte. Poziția picioarelor se corectează de asemeni și este important autocontrolul sever pentru păstrarea răsucirii picioarelor din articulația coxofemurală, fără angrenarea bazinului sau trunchiului în răsucire. Persoanele care n-au făcut deloc balet în copilărie sau adolescență nu au deschidere și răsucirea din articulația șoldului este dificilă, dar, executarea se va
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
alta prin participare directă. -activitățile sunt întodeauna mai dinamice(cei mari impun ritmul). -sursă informațiilor nu este doar învățătorul. -gradul de conștiinciozitate în rezolvarea sarcinilor este mult mai mare având în vedere că ele vor fi notate imediat. -capacitatea de autocontrol din partea elevului. -se poate educa mult mai bine atenția voluntară. -crește capacitatea de concentrare a elevului. -activitatea independența constituie un exercitiu prețios de dezvoltare a inițiativei, a priceperii, de a-și organiza muncă intelectuală. elevii Învăța unii de la alții (sursă
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
comportamentul copiilor mai ales prin intermediul regulilor: aceștia Învață conduita civilizată și totodată se realizează o fărâmă de socializare În cadrul grupei. Jocul didactic impune acționarea independentă pentru rezolvarea sarcinilor didactice, putere de autostăpânire, spirit disciplinat, respectarea partenerilor din joc, spirit critic, autocontrol, cultivarea relațiilor pozitive În colectiv și a modului cooperant de relaționare cu colegii. În jocul didactic colectiv, copii Învață să se ajute unii pe alții, să se bucure de succesele colegilor, să aprecieze și să recunoască nepărtinitor succesele altora. Există
ACTIVITĂȚI DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
-și în acest fel funcția de prognoză/ planificare/ programare; - proiectarea lecției, realizând aceeași funcție dar la nivelul unității diadactice: lecția. - spre deosebire de managerul școlar, el este cel ce pune în operă întreg proiectul elaborat, exercitând alături de implementare și funcțiile de control/ autocontrol, evaluare secvențială, conducerea operațională, formarea și dezvoltarea echipelor de învățare în clasă, motivarea, participarea, dezvoltarea personală, prevenirea și rezolvarea eventualelor conflicte între elevi sau cu 30 elevii, evaluarea sumativă de factură docimologică, evaluarea relațională, sistemică, statistică, prin obiective, toate cu
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
-și în acest fel funcția de prognoză/ planificare/ programare; - proiectarea lecției, realizând aceeași funcție dar la nivelul unității diadactice: lecția. - spre deosebire de managerul școlar, el este cel ce pune în operă întreg proiectul elaborat, exercitând alături de implementare și funcțiile de control/ autocontrol, evaluare secvențială, conducerea operațională, formarea și dezvoltarea echipelor de învățare în clasă, motivarea, participarea, dezvoltarea personală, prevenirea și rezolvarea eventualelor conflicte între elevi sau cu 30 elevii, evaluarea sumativă de factură docimologică, evaluarea relațională, sistemică, statistică, prin obiective, toate cu
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
ceea ce poate fi făcut în producerea unei lumi bune, dacă oamenii vor utiliza știința cu înțelepciune.“ Și adaugă: „Dacă o vor alege, știința poate să-i facă capabili pe nepoții noștri să trăiască o viață mai bună, oferindu-le cunoaștere, autocontrol și caractere care generează armonie, mai degrabă 346 GÂNDITORUL SINGURATIC decât conflict.“43 Puțini sunt cei din generația nepoților lui Russell care mai susțin astăzi un asemenea discurs. Convingerea nestrămutată a lui Russell a fost că rațiunea identifică valori cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și să ia În timp util măsuri ameliorative, etica profesională este incompatibilă cu improvizația și superficialitatea. Autoperfecționarea se impune și În acest caz: cunoașterea științifică a grupului poate da rezultate În procesul instructiv formativ dacă devine practică curentă, realizată sub autocontrol și nu "sub control".
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
elementelor aparatului neuromioartrokinetic etc.); îmbunătățirea forței musculare generale; reechilibrare neurovegetativă a organismului; stimularea tuturor organelor răspunzătoare de circulație, metabolism, excreție; combaterea edemelor și ̀ ntrețierea mobilității tuturor planurilor tegumetare, musculare și articulare; relaxarea musculară și psihică și formarea capacității de autocontrol a acestora; îmbunătățirea tonusului psihic. în ceea ce privește incontiențele urinare, datorate unor diverse cauze, printre care și hipotonia musculaturii sfincterelor, adresabilitatea directă este de competența serviciilor specializate, kinetoterapeutul putând acționa doar pentru realizarea obiectivelor enumerate mai sus, contribuind astfel la asigurarea suportului
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
la care se adaugă elemntele propriei fizionomii. Modificările vegetative oferă indicii relavante cu privire la intensitatea, amploarea, durata reacțiilor emoționale. Astfel putem observa ritmul respirator, pulsul, modificările de culoare ale feței, transpirația. Reacțiile vegetative sunt relevante mai ales pentru trăirile emoționale și autocontrolul individului. Conduita verbală include pe de o parte aspectele formale, de expresivitate proprii limbajului oral și pe de altă parte, aspectele de conținut, structură, proprii mesajului verbal. Aspectul formal vizează elementele de ordin fizic al verbalității, respectiv intensitatea, fluența, debitul
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
situații similare în activitatea independentă în afara școlii. Astfel prin participarea în cadrul lecției de educație fizică la jocurile de echipă, respectarea regulilor jocului, necesitatea finalizării activităților începute, s-a dezvoltat voința dar și perseverența, tenacitatea, curajul, hotărârea, trăsăturile pozitive de caracter (autocontrol, modestie, solidaritate, competitivitate, cinste) și spiritul fair-play (spirit de echipă, spirit de luptă, dorința de a învinge, respectarea adversarului, acceptarea înfângerii și respectarea învingătorului). Rezultatele experimentului pedagogic desfășurat în baza metodologiei propuse de noi permite să constatăm că tendința eficientizării
ANALIZA EFICIENȚEI FORMĂRII ATITUDINILOR ÎN CADRUL LECȚIILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ LA ELEVII DIN CICLUL LICEAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Teodora Mihaela Iconomescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_781]
-
care se desfășoară procesul; - rezultatele (produsul) sau procesul în sine etc. De ce evaluăm? - pentru îmbunătățirea performanțelor celor evaluați; - pentru îmbunătățirea performanțelor instrumentelor de evaluare; - pentru îmbunătățirea metodelor, mijloacelor și strategiilor de evaluare; - pentru realizarea de selecții; - pentru corectarea performanțelor; - pentru autocontrolul propriilor capacități de predare; - pentru identificarea deficiențelor sau disfuncționalităților la nivelul organizării unei unități școlare; - pentru optimizarea conținuturilor etc. Cui folosește evaluarea? - celor evaluați; - evaluatorului (profesor, instituție); - părinților; - factorilor de decizie școlară; - celor care fac un anumit tip de selecție
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
în procesul de formare. Introducerea unui management al calității constituie o acțiune complexă, cu proceduri și instrumente specifice de monitorizare. Procesul de învățământ ca atare se cere a fi parcelat (sarcini, obiective, responsabilizări exacte, delegări de competențe, pârghii de corecție, autocontrol etc.), astfel încât să permită obiectivări și măsurători adiacente, pentru a se putea pune etichete sau emite valorizări. Trebuie vegheat ca acest cadru de validare să nu supraîncarce sistemul, să nu-l birocratizeze, scurtcircuiteze, deturneze de la finalitatea lui specifică. Dublarea funcționării
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]