664 matches
-
ceva misterios continuă să scape analizei. Nu e exagerat să vedem În particulele enigmatice despre care e vorba un element pe cât de desuet, pe atât de obscur: talentul. Dar nu talentul În stare pură, ci tensiunea filtrată de dorința de autocunoaștere sau, după caz, de autoexpunere. El reordonează, după legi la fel de impenetrabile, fragmentele ce păreau să se disperseze permanent sau, În orice caz, să rămână simple segmente amorfe dintr-o improbabilă serie de lumi paralele. Or, talentul unifică miraculos particulele și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
comprimă și reduce, mințind prin omisiune (și prin promisiune, prin jurământul implicit de a spune totul), când Își propune să reduplicheze și să divagheze. Așadar, nici o regulă, nici o limită 11, decât cele neluate În considerare: timpul, presiunea morală, gradul de autocunoaștere. Autorul de jurnale 12 se confruntă cu marea obstrucție a timpului. Ca și viața, jurnalul e o promisiune neonorată. O structură deschisă, cu un Început clar, Însă fără sfârșit previzibil. Un gen funerar, ale cărui ultime cuvinte sunt primele fraze
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
idealizat. Trei bariere Cunoașterea de sine se vede pusă În dificultate de câteva piedici clar determinate. Cea dintâi, confuzia dintre subiect și obiect. Ea suprimă distanța minimă necesară 25, fără de care nu e posibilă privirea. Adică analiza, autoscrutarea. Voința de autocunoaștere singură nu e suficientă nici ea. Simplele declarații ale celui care se analizează 26 nu ajung. Dimpotrivă, operația pare a fi supusă unei doze de fatalism: nu ești analizat sau nu te analizezi doar prin simplul act de voință, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
cauzale și temporale. Care nu acceptă decât Începutul de drum, Începutul de lume. De altfel, jurnalul intim Își are orgoliile sale. Orgolii de parvenire. Odată cu ivirea În lume, el aspiră la un statut cert. Dorința de lămurire, de mărturisire, de autocunoaștere l-a premers, dorința de clarificare estetică Îl Împinge pe căi imprevizibile. Prin faptul că spune, Într-un limbaj propriu, o istorisire, jurnalul intim acoperă un spațiu Încă nelocuit al imaginarului. Altfel spus, transcrie obsesia necesității, a dorinței. A spune
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
viață în funcție de posibilitățile de vorbire, nivelul de aspirație realizându-se prin raportarea la o anumită imagine despre sine, imagine mulată pe acest handicap. Motivația lor a fost mai întotdeauna conștientă, atât în ceea ce privește caracterul efortului pentru studiu, cât și procesul de autocunoaștere și autoeducare. Trebuie să precizăm că majoritatea aveau o situație școlară bună, mulțumitoare și foarte bună. Sensibilitatea pentru frumos (muzică, armonie, lectură, declamații, desen, activități tehnice și sportive) este foarte diversă și originală. Ei au o înflăcărare sinceră și adâncă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Dumnezeu "n-ar fi putut fi niciodată cu deplină laudă lăudat, acesta fiind primul și singurul motiv pentru care El a început să creeze" [Hans Denck, 1526, cf. Kolakowski, 1993:31]. Să fie această creație liberă sau izvorîtă din necesitatea autocunoașterii exterioare a lui Dumnezeu? Răspunsul îl formulează părintele Galeriu [1991], care consideră că "pogorîrea" lui Dumnezeu în creație fiind liber consimțită, iar nu din necesitate făcută reprezintă "darul și jertfa" pe care Dumnezeu îl face lumii, în ansamblu ei. Același
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vedere pare greu de abordat, această activitate oferă copiilor posibilitatea de a-și forma personalitatea, de a găsi căile adecvate de evitare și prevenire a conflictelor care apar sau în care sunt implicați. Se dezvoltă astfel capacitățile de cunoaștere și autocunoaștere, stăpânește mediul din care face parte, este stimulat potențialul creativ și este diminuat comportamentul individualist și negativ al copilului. În urma studiilor efectuate, s-a constatat că 78% din subiecți opinează că mediul școlar și cel familial prezintă conflicte din toate
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
viețile lor. Teoriile psihodinamice și existențialiste argumentează că această căutare a semnificației traumei este un proces sănătos, care îi poate conduce pe oameni la descoperirea unui sens al stăpânirii asupra traumei și la a integra această experiență în procesul de autocunoaștere. S-a arătat că oamenii care sunt în stare să "dea un sens" traumei lor sunt mai puțin predispuși la PTSD sau la alte probleme emoționale cronice și pot depăși mai ușor aceste traume, decât oamenii care nu pot găsi
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
par cea mai bună ilustrare a acestui complex de gînduri și emoții contradictorii, de rațiuni și acțiuni de un subiectivism extrem. Cert e că un celălalt livresc ne trimite întotdeauna, prin refracție, o imagine a noastră. Acest exercițiu solitar al autocunoașterii, accederea la unitatea pe care ne-o interzicem în cotidian, sau de care am uitat că suntem capabili este, poate, cel mai remarcabil efect al lecturii romanești. O întîlnire cu sine. Iar asta este, cu adevărat, o never ending story
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vedere pare greu de abordat, această activitate oferă copiilor posibilitatea de a-și forma personalitatea, de a găsi căile adecvate de evitare și prevenire a conflictelor care apar sau în care sunt implicați. Se dezvoltă astfel capacitățile de cunoaștere și autocunoaștere, stăpânește mediul din care face parte, este stimulat potențialul creativ și este diminuat comportamentul individualist și negativ al copilului. În urma studiilor efectuate, s-a constatat că 78% din subiecți opinează că mediul școlar și cel familial prezintă conflicte din toate
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
cunoștință de cauză". Pentru Lipovetsky, aceste caracteristici ale consumului și ale subiectului consumator sunt specifice stadiului al treilea, al hiperconsumului, iar dispariția stadiului oglinzii pare a aduce în scenă un "cogito hiperconsumativ", care, în lipsa proiectelor colective și a apetenței pentru autocunoaștere pe alte căi decât cele ale reflectărilor care-i vin din exterior, pare a-și manifesta puterea în calcule și strategii aplicate bunurilor și consumului. La conturarea lipsei de transcendență contribuie și o noțiune des utilizată în prima parte a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
preferă ebook-uri, cărți și pachete de învățare interactive, care să poată fi consultate la domiciliu), cât și în conținutul ofertelor celor mai solicitate (s-a dezvoltat o întreagă industrie a fitness-ului și a ofertelor de îngrijire corporală și de autocunoaștere, de terapii complementare; vezi Field, 2000). Acest fenomen distonează cu concepția tradițională a educației adulților ca iluminare, ca participare, mișcare socială și implicare comunitară (bisericile se golesc, întâlnirile sindicale se răresc și se micșorează, mișcările feministe sau cele ecologiste sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
scale Lickert), însă autoevaluările „deschise”, de genul autocaracterizărilor narative, rămân, în continuare, destul de dificile chiar și pentru ei. Autoevaluarea are o serie de veleități cert favorizante pentru educabilii adulți, printre care: - elaborarea treptată a unor tehnici autoevaluative corecte, realiste; - favorizarea autocunoașterii, identificarea propriului stil de învățare, de reflecție și de gândire, sesizarea promptă a blocajelor cognitive sau atitudinale și eliminarea lor; - sporirea încrederii în evaluare în general, acceptarea ei în mod firesc, crearea unei „culturi a evaluării” la purtător; - creșterea/sporirea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
presupunerea conform căreia perfecționarea și educația continuă sunt excluse, dacă nu sunt percepute ca atare; - presupunerea conform căreia cadrele didactice (în calitate de resurse umane în instituțiile de educație a adulților) își închipuie că se află deja în vârful cunoașterii și al autocunoașterii, că au ajuns să se autorealizeze și că nu mai au nevoie de alte activități în acest sens. În continuare, vom prezenta câteva forme/modalități de stimulare a angajaților în vederea implicării acestora în activități destinate pregătirii profesionale continue. Vom începe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ci și de natură calitativă, în planul experienței acumulate, pe baza pregătirii profesionale și a aptitudinilor manifestate la locul de muncă. Dezvoltarea carierei semnifică toate aspectele vieții umane aflate în devenire și cu o dinamică specifică în diferite planuri, precum: autocunoașterea și formarea deprinderilor de relaționare interpersonală, educația și formarea profesională inițială și continuă, asumarea de roluri în viață și modul de integrare, trăire și planificare a diferitelor evenimente ale vieții (Gysbers, 2001). 6.2.2. Servicii și beneficiari ai consilierii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sa profesională. În consilierea carierei adulților, metodele utilizate vor contribui la clarificarea parcursului profesional și la integrarea activă a individului pe piața muncii. În funcție de caracteristicile de vârstă și psihologice ale individului cu care se lucrează, vor fi îmbinate metode de autocunoaștere, de dezvoltare a unor abilități de comunicare/relaționare cu cele de informare și cunoaștere a oportunităților de pe piața muncii, pentru a lărgi câmpul alternativ pe baza căruia individul să poată lua o decizie (Cârlea, 2003). Aceeași autoare încearcă o clasificare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
multe citerii: 1) În funcție de fazele procesului de consiliere (desfășurate în timp, pe mai multe ședințe): a) metode de obținere a informațiilor despre client (interviul structurat, chestionare, teste de performanță, teste psihologice); b) metode de explorare a universului personal: - metode de autocunoaștere (lucrul în microgrupuri, metafora, hărțile personale, exercițiul), - metode pentru dezvoltarea unor abilități de comunicare sau relaționare (exercițiul, jocul de rol, simulările), - metode pentru clarificarea valorilor și luarea unei decizii (problematizarea, controversa creativă, alegerea forțată, exercițiul), - metode de marketing personal (întocmirea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
preferă ebook-uri, cărți și pachete de învățare interactive, care să poată fi consultate la domiciliu), cât și în conținutul ofertelor celor mai solicitate (s-a dezvoltat o întreagă industrie a fitness-ului și a ofertelor de îngrijire corporală și de autocunoaștere, de terapii complementare; vezi Field, 2000). Acest fenomen distonează cu concepția tradițională a educației adulților ca iluminare, ca participare, mișcare socială și implicare comunitară (bisericile se golesc, întâlnirile sindicale se răresc și se micșorează, mișcările feministe sau cele ecologiste sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
scale Lickert), însă autoevaluările „deschise”, de genul autocaracterizărilor narative, rămân, în continuare, destul de dificile chiar și pentru ei. Autoevaluarea are o serie de veleități cert favorizante pentru educabilii adulți, printre care: - elaborarea treptată a unor tehnici autoevaluative corecte, realiste; - favorizarea autocunoașterii, identificarea propriului stil de învățare, de reflecție și de gândire, sesizarea promptă a blocajelor cognitive sau atitudinale și eliminarea lor; - sporirea încrederii în evaluare în general, acceptarea ei în mod firesc, crearea unei „culturi a evaluării” la purtător; - creșterea/sporirea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
presupunerea conform căreia perfecționarea și educația continuă sunt excluse, dacă nu sunt percepute ca atare; - presupunerea conform căreia cadrele didactice (în calitate de resurse umane în instituțiile de educație a adulților) își închipuie că se află deja în vârful cunoașterii și al autocunoașterii, că au ajuns să se autorealizeze și că nu mai au nevoie de alte activități în acest sens. În continuare, vom prezenta câteva forme/modalități de stimulare a angajaților în vederea implicării acestora în activități destinate pregătirii profesionale continue. Vom începe
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ci și de natură calitativă, în planul experienței acumulate, pe baza pregătirii profesionale și a aptitudinilor manifestate la locul de muncă. Dezvoltarea carierei semnifică toate aspectele vieții umane aflate în devenire și cu o dinamică specifică în diferite planuri, precum: autocunoașterea și formarea deprinderilor de relaționare interpersonală, educația și formarea profesională inițială și continuă, asumarea de roluri în viață și modul de integrare, trăire și planificare a diferitelor evenimente ale vieții (Gysbers, 2001). 6.2.2. Servicii și beneficiari ai consilierii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sa profesională. În consilierea carierei adulților, metodele utilizate vor contribui la clarificarea parcursului profesional și la integrarea activă a individului pe piața muncii. În funcție de caracteristicile de vârstă și psihologice ale individului cu care se lucrează, vor fi îmbinate metode de autocunoaștere, de dezvoltare a unor abilități de comunicare/relaționare cu cele de informare și cunoaștere a oportunităților de pe piața muncii, pentru a lărgi câmpul alternativ pe baza căruia individul să poată lua o decizie (Cârlea, 2003). Aceeași autoare încearcă o clasificare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
multe citerii: 1) În funcție de fazele procesului de consiliere (desfășurate în timp, pe mai multe ședințe): a) metode de obținere a informațiilor despre client (interviul structurat, chestionare, teste de performanță, teste psihologice); b) metode de explorare a universului personal: - metode de autocunoaștere (lucrul în microgrupuri, metafora, hărțile personale, exercițiul), - metode pentru dezvoltarea unor abilități de comunicare sau relaționare (exercițiul, jocul de rol, simulările), - metode pentru clarificarea valorilor și luarea unei decizii (problematizarea, controversa creativă, alegerea forțată, exercițiul), - metode de marketing personal (întocmirea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
chiar admite c] ar exista diferite dharme în diferite epoci, fapt sugestiv pentru relativitatea eticii (Manu, 1975, I., pp. 81-86). Manu stabilește zece virtuți, si anume mulțumirea, iertarea, st]pânirea de sine, lipsa furiei, neînsușirea, puritatea, controlul senzualit]ții, înțelepciunea, autocunoașterea și adev]rul. Din nou, acestea sunt elemente obișnuite în etică indian]. Scrierile epice și Gita Popularele scrieri epice R³m³yana și Mah³bh³rata exploreaz] prin intermediul anecdotelor și povestirilor emoționante luptele, paradoxurile și dificult]țile care survin în respectarea dharmei, idee aflat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cerului prin căldura soarelui, prin divinitatea tainică a lumii.Acolo unde există sufletul, există speranță și vis, foc ceresc și rațiune. Unde există suflet, există viață veșnică.Cu suflet curat și bun, omul poate ajunge orișiunde. Sufletul-miracol nedefinit, mijloc de autocunoaștere, este lumea verde de dincolo de persoana noastră. Sufletul-melopee a vieții, cântec de vioară este taina cea mai ascunsă a omului. Eu îmi imaginez sufletul ca o floare colorată în diferite culori, în funcție de starea de spirit a fiecăruia. Sufletul este ca
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]