1,163 matches
-
sforarii, probabil că ăsta l-ar fi scăzut în ochii țărăniștilor. Prin comparație, de sforarii avea nevoie un Ioan Mureșan sau alții de aceeasi statura. Iar în situația în care se află acum PNȚCD-ul tocmai sforăriile par să producă aversiune celor care vor ca acest partid să se întoarcă în parlament și să joace un rol important în politica României. De la nivelul său, un Andrei Marga poate adresa invitații de intrare în partid unor personalități de marcă, de care PNȚCD
Solutia Marga by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16459_a_17784]
-
Suspensul este asigurat de la primele două capitole care sintetizează, fiecare în parte, experiențe traumatizante suferite în clasele primare: faptele, circumstanțele și cam atât. De jenă că se scăpase pe ea, Alice, trimisă la schi de ambițiosul său tată (surd la aversiunea ei pentru sport), vrând să coboare muntele neștiută de nimeni, a căzut în zăpadă, fără să se mai poată ridica. Cum, când, în ce stare a fost găsită, de cine, cum au reacționat ai ei nu se spune. O vom
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
ce pune pe masa familiei din cauză că și-a respectat condiția de scriitor și de editor. E adevărat că pe vremea aceea era cunoscut și în calitate de purtător de cuvînt al Casei Regale, de unde poate că i s-or fi tras anumite aversiuni administrative. Dar chiar așa?!!! N-aș vrea să creadă cineva că mă agăț de proprietarii foștilor edituri de stat cerîndu-le să facă ceea ce statul însuși n-a putut sau n-a vrut cu fostele sale edituri. Nu știu în ce
Unde semnează scriitorul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16401_a_17726]
-
care își susține afirmația vorbind despre experimentul amuzant (dar revelator), relatat de către Zaltman (2007). „În cadrul unui experiment, oamenii trebuiau să aprecieze un miros despre care li se spune că provine de la niște brânză fermentată. Majoritatea au reacționat cu o oarecare aversiune, dar au spus că erau dispuși să guste brânza. Cercetătorii le-au spus participanților din alt grup care au apreciat același miros că provenea de la niște șosete transpirate. Așadar, cum era de așteptat, aceste persoane au fost scârbite de miros
Părinți de succes: Forța cuvintelor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/74121_a_75446]
-
măsurînd mai de sus situația, cum mai poate filosoful nostru ține cu seninătate ,cuvîntări în numele breslei pe care o renegase", cum mai poate oferi mai departe ,lecții de asimilare a mecanismelor gîndirii"? Plîngîndu-se de inutilitatea efortului de acest tip, proclamîndu-și aversiunea față de maeștrii gîndirii, cum își mai poate aroga, în bună conștiință, un rol reprezentativ? Există o severă incongruență între cele două ipostaze ale lui Gabriel Liiceanu, pe de o parte gînditorul care se erijează în reprezentant al unei noi generații
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
Mozart și Beethoven. Fără îndoială, rezervele pe care le avea față de muzica lui Wagner pot fi asociate rezervelor pe care scriitorul nostru le avea față de poezia simbolistă, care, așa cum se știe, l-a considerat pe compozitorul german un îndrumător estetic. Aversiunea față de muzica lui Wagner mergea până la a abandona spectacolul, așa cum s-a întâmplat la Scala din Milano, cât la scena din Rheingold, cu piticii fierari, și-a luat fiul, pe Matei, de mână și a părăsit sala nervos, făcând zgomot
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
După ce ține a ne încredința că, în prezent, „despre «cultura română» vorbesc mai mult (...) aproape numai în sensul unui proiect ideal, deoarece (...) ea practic aproape nu există în parametrii săi clasici", dă pe față încă o dată, în formulă memorabilă, întreaga aversiune ce i-o trezește bicisnica literatură. În obiectiv, nu altceva decît poezia. Se face o referință la un text arghezian ce i-ar confirma, pe moment, tendențiozitatea: „Într-un loc, T. Arghezi amintește și el într-un articol despre «Luna
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
urmează cursul implacabil, în binecunoscutul amestec de cruzime și candoare, de prostie și durere, de spaime și iluminări. Să luăm un exemplu recent din presă. Unul în care factorul emoțional și cel politic se îngemănează până la totala confuzie. E cunoscută aversiunea românului față de participarea la războaie, confruntări armate și expediții militare. Așa cum suntem creștini încă din zorii protoistoriei, suntem și pacifiști! Drept urmare, ni se pare firesc să beneficiem de pe urma dominației Vestului asupra planetei, dar ni se pare la fel de firesc să nu
Sunteți o persoană credulă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8348_a_9673]
-
pretinsele lui calități. Așa gîndește Bourdieu în Regulile artei, și așa gîndește și acum, în Schiță pentru o autoanaliză. Nu încape îndoială, Bourdieu e consecvent cu sine însuși. Mai mult, are politețea de a-și avertiza cititorul că, dată fiind aversiunea pe care o nutrește față de genul autobiografic, pe care îl consideră mascarada vanitoasă a celor care, sub cuvînt că-și descriu viață, nu fac decît să-și ridice singuri un piedestal al orgoliilor vane, dată fiind așadar repulsia față de autoidolatrie
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
de a-l stimula tocmai prin efortul pe care îl face ca să nu semene cu profesorii care, prin inerția lor, parazitează atmosfera facultăților. Într-un cuvînt, ceea ce a atîrnat hotărîtor în formarea lui Bourdieu nu au fost atît preferințele, cît aversiunile. De pildă, dacă a ajuns să facă sociologie, nu a fost în virtutea unei atracții pentru acest domeniu, cît mai degrabă grație unei respingeri: a fost împins spre sociologie de disprețul pe care îl avea față de filozofie. Bourdieu nu dă doi
O efigie impersonală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7422_a_8747]
-
pe Nicolae Breban e de natură să tulbure unele habitudini. În prim plan apare portretul unui ins malefic. Să demontezi o psihologie de răufăcător, înregistrând dinăuntru ce determină și ce justifică devierile de comportament - întreprinderea poate duce la atenuarea unei aversiuni normale față de abjecție. Scriitorul e prevenit: când explici și motivezi, chiar dacă nu scuzi, firește, natura repugnantă a unor fărădelegi, nu mai poți arunca în voie anatema. Din unghiul artei, rezultatul excelent obținut confirmă eficacitatea demersului. Mai rămân însă, poate, rezerve
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
pe bună dreptate speriat. Cum să rezolvi problema lor? Închisoarea sau școala de corecție îi făcea și mai răi: de ce să nu economisești banii publici și să-i supui la un curs ușor de condiționare, un fel de terapie prin aversiune care să-i facă să asocieze actul de violență cu disconfortul, senzația de greață sau chiar cu tendințele suicidare? Multe capete au aprobat această propunere (nu, la acea dată, nu era o propunere guvernamentală, ci una exprimată de teoreticieni individuali
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
una exprimată de teoreticieni individuali, dar influenți). Sunt capete care o aprobă și azi. În „The Frost Show”, mi se sugera că ar fi fost un lucru bun ca Adolf Hitler să fi fost forțat să se supună terapiei prin aversiune, astfel încât numai gândul la un nou puci sau pogrom să-l facă să-și vomite prăjiturile cu cremă. Hitler era, din păcate, o ființă omenească și, dacă am fi fost de acord cu condiționarea unei singure ființe omenești, ar fi
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
să aleagă această muzică doar ca o consolare sau imagine a ordinii divine. Faptul că, atunci când începe condiționarea lui, încă n-a făcut alegerea mai bună nu înseamnă că nici nu o va face vreodată. Dar, cu o terapie prin aversiune care îl asociază pe Beethoven cu o pedeapsă neașteptată este ca și cum ai jefui un om - în mod stupid, accidental - de dreptul lui de a se bucura de viziunea divină. Pentru că există un bine dincolo de binele etic pur și simplu, care
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
intitulată Portocala mecanică. Cei care au vizionat filmul au fost deranjați de faptul că Alex, în ciuda caracterului său abject, trezește simpatie. Pentru unii dintre ei, ca să-l privească cu ostilitate, a fost nevoie să-și administreze deliberat o terapie prin aversiune și să- și canalizeze indignarea îndreptățită spre înăbușirea milei. Problema este că, dacă avem de gând să iubim umanitatea, va trebui să-l iubim și pe Alex ca pe un membru reprezentativ al acesteia. Locul unde Alex și imaginea sa
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
ultimul om din clasă. Cum putem să facem ceva în țara asta cu circari d-ăștia de 2 lei. (...) Bodu e aerian acolo, prin Parlamentul European. Bodu nu e de luat în seamă", a declarat Gigi Becali. Potrivit finanțatorului Stelei, aversiunea lui Bodu față de el datează de pe vremea când europarlamentarul PDL era la ANAF: Ce a făcut el în viață? Nu e vina mea că el a jignit. I-am atenționat pe toți să nu jignească și să nu ironizee că
Becali ripostează: Bodu e aerian în PE. La școală era măscăriciul clasei () [Corola-journal/Journalistic/41662_a_42987]
-
luminat de el, ar trebui să facă același lucru pe care îl fac scorpionii cînd văd lumină și nu găsesc refugiu în întuneric: să-și înfigă coada otrăvită în propriul corp. Acel profesor nu era, probabil, la curent cu profunda aversiune pe care o resimțea Schopenaheur față de breasla profesorilor universitari. Aceasta era atît de mare, încît a spus că nu îi era teamă să ajungă hrană pentru viermi după moarte, dar îi era în schimb teamă ca opera sa spirituală să
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
frumos"; sau "sticlă turnată, din epoca victoriană - mai greu de găsit de o vreme - fără valoare, dar mai greu de găsit de la o vreme." Politicos până la pedanterie cu lucrurile rămase fără stăpân, evita să le critice sau să-și arate aversiunea, preferând fie regretul, fie speranța amânată pe termen îndelungat. Niște pahare Melba de prin anii 1920 (oribile, după părerea mea): "Acum zece ani, erau foarte la modă, acum nu și le mai dorește nimeni." Jardiniera clasică, în pătrățele alb cu
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
va explica și-i va recita câteva versuri din memorie. Apoi, el își va da ceasul cu două ore înainte; ea va fi tare mândră de escapada lor nocturnă. Era posibil să-l apuce iarăși. Ar fi tare nedrept. În ciuda aversiunii față de alcool pe care i-o inspirase dintotdeauna etilismul mamei lui, André își turnă un whisky și, cu prima-nghițitură luă un comprimat de Temesta. Dacă totul merge bine, cam într-o oră va fi groggy. Coborâ în birou ca să
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
-i mai reprezintă", a atacat Antonescu formațiunea condusă de Kelemen Hunor, într-o emisiune la Antena 3. "PDL-ul maghiar au ales definitiv să ămână și să meargă până la capăt cu acest regim. Ceea ce nu înseamnă însă vreun strop de aversiune sau incriminare a comunității maghiare sau a unor politicieni rezonabili și calificați care reprezintă această comunitate. Dar ceea ce se întâmplă astăzi cu UDMR-ul pentru noi este un pedelism jenant, care este o rușine pentru maghiarii din România", a adăugat
Antonescu: UDMR a devenit o ruşine pentru maghiarii din România () [Corola-journal/Journalistic/46724_a_48049]
-
aceasta e absurdă, numai că spiritul conservator nu admite asta, izgonind absurditatea. Refuzul lui Thomas Molnar de a capitula în fața evidențelor se hrănește din convingerea că realitatea e pojghița sub care pîlpîie un mister ascuns, de aici oroarea de relativism, aversiunea față de tehnică și neîncrederea în progres. Logica conservatorului e dihotomică: ori există un punct arhimedic în afara pojghiței, și atunci progresul e iluzie, relativismul e greșeală de perspectivă și tehnica e groparul spiritului -, ori reperul divin nu există, și atunci progresul
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
de caracter cu care, după încheierea campaniei din Moldova, s-a despărțit de vechiul anturaj conservator și, sub flamura „celei de-a treia căi”, s-a încolonat în „armata” politică a mareșalului Averescu. Despărțirea de conservatorism, împreună cu mai vechea sa aversiune față de liberali, îi facilitează misiunea la Chișinău, unde se prezintă ca un diplomat neutru, venit să încurajeze toate facțiunile și toate demersurile, atâta timp cât ele converg către interesul național. Nu favorizează pe nimeni și, mai ales, cu oroarea sa funciară de
Duiliu Zamfirescu necunoscut și cenzurat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4246_a_5571]
-
catedră? Răspunsul nu e greu de dat, ținînd seama că imaginea unui profesor se încheagă dintr-o infinitate de gesturi și atitudini, trecute prin filtrul de extremă finețe al sensibilității auditoriului, rareori capabil de a se lăsa înșelat. Simpatiile sau aversiunile unui amfiteatru nu vor fi niciodată gratuite. Timpul va putea eventual să le estompeze, dar nicidecum să le dezmintă. Oricît de mult m-aș întoarce cu gîndul, pînă în anii liceului sau chiar ai școlii primare, nu descopăr nici un caz
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
consemnarea fidelă a unei vieți simple și imprevizibile. "Vagi pictori, vagi poeți, vagi critici", oameni fără destine clare și fără un loc precis, compun o a treia lume, nici "bună", nici declasată de tot, dar energic respinsă de Arabela în numele "aversiunii burgheze față de tot ce nu era simplu și curat." Respinsă, de fapt, în numele unei etici aparte, aceeași care străbate rîndurile din Cumam devenit huligan: "nu vom plăti vreodată destul de scump dreptul de-a fi singuri, fără jumătăți de amintiri, fără
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
rămas siderat. Mai mult, singura calitate a artistului este intuiția (flerul esențelor divine), talentul fiind o însușire secundară, de artizan înzestrat cu oarecare virtuozitate. Talentul fără intuiție nu face doi bani, la fel ca frumusețea fără substratul ei volitiv. În ciuda aversiunii pe care i-o poartă lui Hegel, Schopenhauer îi împărtășește aici viziunea, căci frumosul este pentru amîndoi coaja sensibilă a ideii divine, cu deosebirea că adevăratul subiect cunoscător nu e nici filosoful și nici omul de știință, ci geniul artistic
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]