2,378 matches
-
și rămâne ceva din tine la fiecare. Plus că, cu fiecare zbor, ne risipeam discret parfumul la... ușile norilor pe care le scuturam de vise de fiecare dată. Pentru că... trăiam la maximum cum s-ar zice, în fiecare zi noi, aviatorii, cuceream câte un munte nou, orientați fiind de busola sfântă a Destinului. Și... trebuia să biruim mereu, nu aveam voie să ne oprim, să ne temem, să amânăm un exercițiu sau să rupem foi zilnice din calendarul Timpului fără să
PARTEA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345326_a_346655]
-
avionul a fost creat de om, pentru om și nu omul pentru avion ! De aceea, poate, partea aceea neîmblânzită dintr-o ființă omenească este vizibilă mai mult la un pilot! Am simțit ceața amurgului cum dezvelea din mine profesia de aviator, atunci, la absolvire. A fost o clipă de reverie ce mi-a fost dat să o trăiesc. Și-i simt încă proaspătă acea aromă de nimfă a cerului ce mi-a pecetluit creștetul atunci, cu o atingere fină, ca de
PARTEA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345326_a_346655]
-
manșă. Este acea certitudine pe care nu ți-o poate lua nimeni, o simți și gata. Este fiorul acela ce-ți răscolește inima și-ți dezvelește pasiunea, te simți pregătit și viața curge apoi pe făgașul normalității unui destin de aviator. Ești precum un căutător al aurului ceresc ! - Atunci când îți începeai ziua îți salutai, partenerul de lucru. Ți-ai simțit vreodată mâinile, în ceasul decolării, tremurând, umede de emoție când atingea bordul păsării de oțel ? - Bineînțeles că eram emoționat adesea în
PARTEA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345326_a_346655]
-
Dar... cobori, pentru că nu vrei să strici frumusețea cerului cu prezența ta și a aeronavei. Și... uiți mereu o fărâmă din tine acolo, sus și-ți spui în sinea ta că ai predat-o nemuririi. Referință Bibliografică: Interviu cu un aviator, Marian Covache - partea a V-a / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 809, Anul III, 19 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PARTEA A V-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345326_a_346655]
-
dedicată doamnei Ligya Diaconescu. Un moment de emoție a fost prilejuit de melodia „Vino la izvor” pe versuri de Mihai Eminescu, cântată de Gheorghe Cărbunescu. Scriitoarea Gina Agapie din Buzău și-a prezentat cartea sa „Timpul de zăpadă”, dedicată eroului aviator Marcel Poganu, editată de Primăria Buzău. De asemenea, Nicoleta Claudia Drăgan-Bucșă a vorbit despre volumul său de poezie „Petale de rouă...în dar”, publicată în 2014 la editura Pastel din Brașov. De o deosebită atenție s-a bucurat cuvântul poetei
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
un moment de maximă splendoare, pe cerul albastru ca o oglindă de cobalt, trei avioane de acrobație aviatică survolează de Ziua Regalității Palatul Elisabeta, într-un spectacol aviatic fascinant. De la bordul unui aparat de zbor, se transmite în difuzoare: „Majestate, aviatorii vă salută cu onoare și vă doresc multă sănătate!”. Cine poate simți mai adânc în suflet, splendoarea acestui moment, decât Majestatea Sa Regele, care a fost pilot și a săgetat bolta cerului de atâtea ori?! Pe cer, aviatorii clădesc cu
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
difuzoare: „Majestate, aviatorii vă salută cu onoare și vă doresc multă sănătate!”. Cine poate simți mai adânc în suflet, splendoarea acestui moment, decât Majestatea Sa Regele, care a fost pilot și a săgetat bolta cerului de atâtea ori?! Pe cer, aviatorii clădesc cu jetul aburilor o inimă mare! Este inima avioanelor, pe care Regele le-a îndrăgit ca pe bijuterii și fără de care anii toți ai Majestății Sale nu ar avea miezul temerității și pasiunii celei mai fascinante, dar e și
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Muzica pură este aceea ce trezește sentimentul datoriei față de sine, luându-se în considerare viața ca iubire perseverentă! Muzica pură contramandează orice e fără răspuns în universul nostru, înfățișând melomanului lumea văzută prin ochii unui aviator în fața căruia libertatea nu e gol, e drum, iar rostul de a trăi există infinit palpat de la mâinile lutarului increat ce-a înnobilat argila, modelând-o și spiritualizând-o, până azi...! Cu ce ne-am deosebi de pământ dacă prin
DIALOGURILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371720_a_373049]
-
ei” (2009), „Strategie pentru viitorul României” (2015), domunl general-maior Victor Strîmbeanu reușește să ne uimească cu noua sa carte, „Un război ciudat” apărută în anul 2016, atât prin originalitatea ideilor, cât și prin trăirea sentimentelor și emoțiilor prezentate. Prin aceasta, aviatorul Victor Strîmbeanu dezvoltă și actualizează celebrul înțeles al filosofiei războiului din perspectiva umanului, și mai puțin al războinicului, reamintindu-ne că adevărata filosofie a războiului este aceea de a-l convinge pe adversar să vină la negocieri. Volumul de față
RĂZBOIUL ŞI FILOSOFIA – ÎNTUNERIC ŞI LUMINĂ, ÎNTR-O NOUĂ CARTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379207_a_380536]
-
armată. Terenul de zbor a fost amenajat la Băneasa, în partea de Nord a Bucureștiului. La inițiativa generalului de aviație Ion Di Cesare, conform sentinței judecătorești nr. 2145 din 10 octombrie 1990, Liga Română Aeriană fondată în anul 1912 de către aviatorul român Principele George Valentin Bibescu, preia denumirea de Liga Aeriană Română. Președintele Ligii Aeriene Române a fost ales generalul de aviație Ion Di Cesare. Tot la inițiativa conducerii Ligii Aeriene Române, conform ordinului Ministrului Apărării nr. A 3552 din 8
TRADITIE SI CONTINUITATE IN AVIATIE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378677_a_380006]
-
A 3552 din 8 august 1994, Ziua Aviației și Apărării Aeriene se sărbătorește pe 20 iulie, în fiecare an, de sărbătoarea religioasă a Sfanțului Proroc Ilie. În prezent, presedintele Ligii Aeriene Române este domnul general de aviație Victor Strâmbeanu. Tuturor aviatorilor, membrilor Ligii Aeriene Române și tuturor celor care iubesc Aviația și Zborul un sincer LA MULȚI ANI! Vicepreședinte Liga Aeriană Română, Comandor (rz.) Ștefan Popa Referință Bibliografica: TRADIȚIE ȘI CONTINUITATE ÎN AVIAȚIE / Ștefan Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TRADITIE SI CONTINUITATE IN AVIATIE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378677_a_380006]
-
Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Părintele Amfilohie Brânză, duhovnicul Mănăstirii “Adormirea Maicii Domnului” de la Diaconești, jud. Bacău, este o voce puternică binecunoscută de majoritatea creștinilor ortodocși din țară și străinătate. Sunt mândru de aviatorul nostru, Ion Brânză, devenit Părintele Amfilohie, patriotul și apărătorul dreptei credințe! Părintele Amfilohie a sărit din cabina avionului militar MIG-21 în chilia călugărească de la Mănăstirea Sihăstria, în brațele marelui duhovnic Ilie Cleopa, primul duhovnic. Dacă spațiul fizic pare fi cam
DIN CABINA AVIONULUI ÎN CHILIA DE MONAH de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378683_a_380012]
-
picurat Dumnezeu printre oamenii de pe valea Râului Doamnei iubirea de carte.Lucru rar... Copiii munceau și învățau,....învățau și munceau... Așa se face că din satul acesta au plecat în lume oameni de nădejde. Învățători și profesori, colonei și juriști, aviatori și avocați. Dar cei mai mulți au fost profesori.... Satul cu Profesori. Acesta este Jupânești, Sătul cu Profesori! Cam din fiecare casă a plecat în lume un profesor, chiar și doi. -La tine au fost trei!!!! sare cu mândrie copilărescă Iulia,Vezi
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
însemnele regale. La Muzeul Național de Istorie din București, Ceaușescu este pictat ca suveran, alături de foștii regi". Copiii din școli, profesorii, întreprinderile sînt mobilizate. Diferitele grupuri sociale sînt chemate să participe cu mîndrie colectivă la sărbătorile Femeilor, Tineretului, Pionierilor, Minerilor, Aviatorilor, Ziariștilor... Istoricii, unii scriitori s-au angajat în mare măsură în înscenarea unei romanități ceaușiste. Anii 1977-1978 au fost bogați în lucrări asupra independenței și asupra comemorării momentului decembrie 1918. Textele publicate sînt lucrări colective rezultînd dintr-o planificare eficace
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Fiecare tovarăș avea nume conspirativ, pe care la unii nici comitetul de partid nu-l cunoștea. În același timp, conducerea profesională nu era un exemplu în menținerea conspirației și a vigilenței. Un exemplu grăitor de nevigilență este atunci, când un aviator care se găsea în cercetare și i se interzisese să mai zboare, tovarășii din conducere s-au suit în avion și au plecat la [stațiunea] Vasile Roaită. Ajunși acolo, aviatorul a zburat în Turcia. Diaconescu, care este vinovat de această
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
vigilenței. Un exemplu grăitor de nevigilență este atunci, când un aviator care se găsea în cercetare și i se interzisese să mai zboare, tovarășii din conducere s-au suit în avion și au plecat la [stațiunea] Vasile Roaită. Ajunși acolo, aviatorul a zburat în Turcia. Diaconescu, care este vinovat de această condamnabilă lipsă de vigilență, nu a fost tras la răspundere sau sancționat, deși aceasta putea să coste viața întregii conducerii a serviciului. Sau, Filipescu, care-și făcea din arestate metrese
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nivelului său de trai material și cultural, sunt condiționate de dezvoltarea și înflorirea neîntreruptă a patriei sale socialiste. Niciodată în istorie un popor nu a dat naștere atâtor eroi ca poporul sovietic în lupta de apărare a patriei socialiste. Exemplul aviatorului Meresiev, al infanteristului Matrosov, pilda măreață a „Tinerei Gărzi”, actele de vitejie ale eroicilor partizani sovietici sunt rezultatul educației comuniste pe care poporul sovietic a primit-o sub conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Formați de P.C.U.S. în spiritul luminoasei
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a publicat schițe care tratează, într-o manieră ușoară, glumeață, aspecte ale vieții citadine, mondene. Scrierile adunate în volumul Drumuri albastre (1937) alcătuiesc o evocare nostalgică a începuturilor aviației militare românești, într-o atmosferă ușor exaltată. Dar nonșalanța ostentativă a aviatorilor, bravada, distanța dintre gestul teribilist și efectul rizibil, reacțiile spectaculos ilare ale camarazilor plasează totul în zona umorului. Câteva schițe mai „terestre”, în care apar stereotipii și obtuzități militare, îl apropie de ironistul Gh. Brăescu. În Țambalul lui Chiran (1949
ARGESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
cu Mihu Dragomir). Repere bibliografice: Scarlat Struțeanu, „Cântecele tavernei” de Const. Argeșan, „Viitorul”, 1922, 4269; Paul I. Papadopol, Din trecutul „Universului literar”, UVR, 1927, 12; Paul I. Papadopol, Const. Argeșanu și Alexandru Bibescu, „Ferdinand Catolicul”, UVR, 1930, 19; Mihail Sadoveanu, Aviatorii, DMN, 1937, 10873; P. Gr. [Gr. T. Popa], Const. Argeșanu, „Drumuri albastre”, IIȘ, 1937, 8; Geo Dumitrescu, [Prefață] la Constantin Argeșanu, Rasskazî [Povestiri], București, 1961; Dicț. scriit. rom., I, 109-110. C.T.
ARGESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
ca bibliotecar, pentru ca după 1952 să ajungă muncitor într-o întreprindere din capitală. Și-a început activitatea literară cu proză la „Universul literar” (1938), iar editorial a debutat în 1942, cu romanul Babel Palace. După război (la care participase ca aviator), C. va semna rubrici permanente de recenzii și note în „Poporul” (1946-1947) și în „Femeia și căminul” (1947-1948), în care abordează cu precădere literatura de limbă engleză. După douăzeci de ani de pauză impusă, reîncepe să publice volume de proză
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
Buchete de povești, București, 1939; Mica Robinson, București, 1939; ed. Sibiu, 1992; Sandu și Sanda, cu desene de Pascal, București, 1939; Uitucilă, București, 1939; O mie și una de nopți povestite pentru tineret, cu desene de Pascal, București, 1940; Rilă-Epurilă aviator, cu desene de Pascal, București, 1940; Sărmanul Adrian, București, 1940; Buruiana fermecată, București, 1940; Copiii cu părul de aur. Scufița Roșie în Țara Zânelor, cu desene de G. Iliescu și Ioana, București, [1941]; Copilul nimănui, cu desene de G. Iliescu
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
Agricultural Revolution, scrie și el: „nici un Învățat nu se poate aștepta să poată da sfaturi agricultorilor despre cum să Își schimbe practicile până când nu ajunge să Înțeleagă suficient de bine lucrurile din perspectiva participantului. Nimeni nu Își imaginează că un aviator ar putea pilota avionul numai cu ce știe din manuale. De ce ne-am aștepta ca un agricultor «să lase frâieleș pe mâna unui consilier care, după toate probabilitățile, nu a mai condus niciodată o fermă «de-adevărateleaș?” (p. 157). Howard, An
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
poemele din Ceasul de rugăciune (1942). Nutrită de o compasiune creștinească autentică, de trăirile consumate în suferința generală, vibrația lirică se convertește de cele mai multe ori în rugăciune. Premonitorie pentru cel care avea să moară departe de țară este Rugăciune pentru aviatorii căzuți, poezie republicată de mai multe ori în revistele exilului românesc. Un roman, Ultima oră (1943) - fără ecouri în critică, prevestind însă prin titlu cea mai importantă carte a autorului, La Vingt-cinquième heure, iar prin dinamica situațiilor-limită și a numeroaselor
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
Paris (1948), unde, pentru moment, se integrează emigrației românești și activității desfășurate de intelectualii români aflați aici. Slujește ca preot la biserica românească. O revistă literară de la Paris, „Luceafărul”, îi republică, în primul ei număr, din noiembrie 1948, Rugăciune pentru aviatorii căzuți, iar în numărul următor apar câteva „poeme din exil”: Presimțirea morții, Dorul de țară, Primăvara în surghiun. În 1949 apare La Vingt-cinquième heure, cartea care, cu cele 600 000 de exemplare vândute în câteva săptămâni, i-a adus celebritatea
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
30, „ascunși” sub nume hazoase: Ionel și Gheatăruptă Bizanț (Ionel și Vintilă Brătianu), Mihai Siberu (Constantin Stere), Ilie Cămeșan sau Cămeșoi (Ion Mihalache), Tergiversu (Iulian Maniu), Vodă Berbec (Al. Vaida-Voevod). La fel, perechea centrală din Un strigăt în noapte, prințul aviator Comnen și soția sa, ar putea fi la sorginte figuri reale, iar un al treilea, Anghel Imperator, este o caricatură a lui Corneliu Zelea Codreanu. Obiect al pamfletului nu este doar acesta din urmă, „insurgentul”, teroristul cu voie de la poliție
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]