1,974 matches
-
poate fi aplicată inclusiv societăților comuniste, ale căror „nomenclaturi” - adică elite politico-administrative - nu dețineau în proprietate, dar dispuneau de un control la fel de absolut ca și cel al elitelor de proprietari asupra avuției naționale a societăților pe care le conduceau. Polarizarea avuției pare a fi o constantă a formelor de organizare socială, în ciuda tuturor schimbărilor politice, economice, tehnologice etc. și a tuturor revoluțiilor din istorie. În schimb, distribuția veniturilor în societate a fost masiv modificată pe măsură ce societățile își schimbau organizarea socială și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de 125 $ anual, deci de 12 ori mai mult. Pe scurt și în termeni foarte clari, societatea românească în tranziție a utilizat atât crizele economice, cât și, ulterior, creșterea economică pentru a polariza nu doar proprietatea - principalul rezultat al privatizării avuției naționale în trecerea la economia de piață -, ci și veniturile. Tranziția postcomunistă a României a fost orientată spre crearea noilor elite sociale ale noului capitalism și demarcarea lor de restul populației prin polarizarea deopotrivă a veniturilor și a proprietății. Chiar dacă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ani de carieră politică de după 1989 nu au putut să le justifice. Este lipsit de semnificație, pentru obiectivele lucrării de față, dacă președintele Băsescu a făcut avere în comunism sau după aceea. Ceea este Important este că explicația sa cu privire la avuția acumulată în comunism a fost credibilă și pentru el, și pentru întreaga populație a țării. Ei bine, acești bogătași ai comunismului nu au mai contat între bogații noii societății postcomuniste. Structura clasei superioare de venituri s-a preschimbat considerabil, deși
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societății. Doar două lucruri erau clare. În primul rând, faptul că deciziile cu privire la noile reguli ale redistribuției vor fi stabilite pe cale politică. În consecință, accesul la puterea politică era esențial pentru orice candidat la poziția de elită conducătoare și de avuție. Al doilea lucru clar era că o componentă a noului mecanism de redistribuire este piața. Includerea pieței în noul mecanism esențial al societății era o condiție impusă din exterior și adoptată în interior ca principiu fundamental al tranziției. Tocmai preeminența
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dezvoltate. Toate aceste sume, identificabile mai mult sau mai puțin din surse publice, nu reprezintă, însă, decât vârful aisbergului. Căci noua clasă de capitaliști români exportă capital în loc să-l importe. Pe de o parte, pentru a-și pune la adăpost avuția personală de pericolele pe care le implică potențialele acuzații de corupție și de împovărătorul și imprevizibilul sistem fiscal românesc, noii capitaliști români au preferat să-și exporte veniturile în paradisuri fiscale din lumea dezvoltată sau să le valorifice prin investiții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
strict politice - rangul nobiliar sau rangul administrativ - consacrate prin intermediul ierarhiei proprietăților și demnităților, s-a dezvoltat în paralel o economie distinctă, în care instituția redistribuitoare este piața, iar redistribuirea se face după criteriul, net diferit de cel instituit politic, al avuției exprimate în bani. Până la urmă, această economie de piață a subminat economia dominantă și a ajuns să-i ia locul, transformând cu această ocazie și vechea societate feudală în una capitalistă. Dar și în societatea capitalistă funcționează mai multe sisteme
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sute de mii sau chiar la milioane de dolari, în estimările oficiale. Mai relevante decât evaluările oficiale sunt însă legendele care circulau în epocă cu privire la bogăția unor asemenea participanți la piața „gri” a economiei comuniste, alimentate de semnele exterioare ale avuției. Casele erau cel mai evident și mai dificil de ascuns dintre acestea și, în România comunistă, a devenit celebru un sat din Oaș ai cărui locuitori erau legal beneficiari ai economiei de piață - zona nu era colectivizată - și ale căror
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care mai funcționau oficial pe piața liberă, dar și a categoriilor formal integrate în sistemul comunist, dar cele mai bănuite de corupție sau de contrabandă, de la medici și până la piloți sau marinari. Cert este că, în societatea comunistă, diferențele de avuție existau și erau semnificative. Problema principală a acestei elite de avere nu mai era, către sfârșitul comunismului, cum să câștige, ci ce anume să facă cu profitul, în condițiile în care era aproape imposibil să transformi averea în capital. În
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de exemplu, câte o locuință pentru fiecare membru al familiei, dar și această posibilitate de investire era limitată. Aurul, obiectele de artă și valuta au devenit principalele mijloace de tezaurizare, dar îl făceau pe proprietar vulnerabil. Ca urmare, elita de avuție a dus-o prost în comunism cel puțin din două motive. În primul rând pentru că nu avea ce face cu banii câștigați. În al doilea rând, din cauza statutului social inferior - statutele sociale se obțineau prin profesie sau prin locul ocupat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prioritate politic. În opinia publică, noii capitaliști români sunt identificați și explicați, simplist și revendicativ, drept „hoți”. Sondajele de opinie ilustrează copios realitatea că, în viziunea populară, noii îmbogățiți ai perioadei postcomuniste sunt mai ales beneficiarii ilegalităților comise, iar sursa avuției lor personale este devalizarea avuției naționale. În cel mai bun caz, ei sunt priviți ca fiind deosebit de „norocoși”, în calitate de câștigători ai loteriilor obișnuite sau ai loteriilor mai speciale reprezentate de variațiile politicilor de privatizare. Viziunea capitalistă tradițională, cea care atribuie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
noii capitaliști români sunt identificați și explicați, simplist și revendicativ, drept „hoți”. Sondajele de opinie ilustrează copios realitatea că, în viziunea populară, noii îmbogățiți ai perioadei postcomuniste sunt mai ales beneficiarii ilegalităților comise, iar sursa avuției lor personale este devalizarea avuției naționale. În cel mai bun caz, ei sunt priviți ca fiind deosebit de „norocoși”, în calitate de câștigători ai loteriilor obișnuite sau ai loteriilor mai speciale reprezentate de variațiile politicilor de privatizare. Viziunea capitalistă tradițională, cea care atribuie avuția - și capitalul - unor performanțe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lor personale este devalizarea avuției naționale. În cel mai bun caz, ei sunt priviți ca fiind deosebit de „norocoși”, în calitate de câștigători ai loteriilor obișnuite sau ai loteriilor mai speciale reprezentate de variațiile politicilor de privatizare. Viziunea capitalistă tradițională, cea care atribuie avuția - și capitalul - unor performanțe speciale în muncă și unor abilități individuale, de tipul disponibilității pentru asumarea de riscuri, pentru inovație și pentru inițiativă în economie și în societate, este atât de puțin răspândită în concepția cotidiană (cca. 5% dintre repondenții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fostul șef al serviciilor comuniste românești de spionaj, în 2005: O privatizare prost concepută a permis unui mic număr de prădători din interior, dintre care cei mai mulți sunt foștii mei subordonați din serviciul de spionaj comunist, să jefuiască cele mai valoroase avuții ale României. Această tâlhărie susținută guvernamental a produs un sistem economic de tip mafiot care a pătruns în toate colțurile țării și îi amenință stabilitatea (Pacepa, 2005). El este continuu confirmat atât de lumea academică, cât și de specialiștii instituționalizați
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a discuta abordarea ideologică a privatizării promovată prin intermediul intelectualilor, este util să evidențiem câteva trăsături ale sale care rezultă dintr-o abordare științifică. În primul rând, trebuie să îi recunoaștem caracterul esențial. Tehnic vorbind, ea constă dintr-o trecere a avuției naționale - proprietate publică - din proprietatea statului în proprietate privată. Ceea ce nu se poate face decât într-un singur caz: când li se recunoaște unor indivizi dreptul de a utiliza în interes propriu o parte din avuția națională, precum și dreptul de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dintr-o trecere a avuției naționale - proprietate publică - din proprietatea statului în proprietate privată. Ceea ce nu se poate face decât într-un singur caz: când li se recunoaște unor indivizi dreptul de a utiliza în interes propriu o parte din avuția națională, precum și dreptul de a nega altor indivizi dreptul de a face același lucru. Fiind vorba de un „drept”, avem de a face cu o opțiune politică majoră. Purtați de valul moral al condamnării comunismului, noi am ignorat în mare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
drept”, avem de a face cu o opțiune politică majoră. Purtați de valul moral al condamnării comunismului, noi am ignorat în mare măsură caracterul esențial al schimbării pe care acesta a produs-o prin naționalizare. Aceea de a fi proclamat avuția societății - măsurată în capacitatea de a utiliza resursele sociale pentru producție - drept un bun al întregii populații, gestionat de stat. Gestionarea privată a acestor bunuri nu modifică esențial relația dintre avuția publică și cetățeni, dar privatizarea o face! Problematica morală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
produs-o prin naționalizare. Aceea de a fi proclamat avuția societății - măsurată în capacitatea de a utiliza resursele sociale pentru producție - drept un bun al întregii populații, gestionat de stat. Gestionarea privată a acestor bunuri nu modifică esențial relația dintre avuția publică și cetățeni, dar privatizarea o face! Problematica morală care derivă de aici este poate interesantă, dar lipsită de pragmatism odată ce opțiunea politică pentru privatizare a avut loc. În schimb, o problematică politico-economică și socială care derivă din simpla inițiere
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu trăsăturile esențiale ale unei societăți capitaliste. Căci, invers decât afirma (și încă mai afirmă) ideologia dominantă promovată de intelectualitatea română, o societate capitalistă nu este câtuși de puțin o societate de proprietari - rezultatul imediat obținut prin privatizarea „socială” a avuției naționale -, ci, în mod esențial, este o societate de salariați. Capitalismul occidental a apărut și s-a dezvoltat nu prin împroprietărirea cetățenilor, ci exact invers, prin deposedarea lor de proprietate și prin proletarizarea lor. Chiar dacă actualii cetățeni ai societăților capitaliste
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nici o altă societate postcomunistă partidele politice din perioada interbelică nu au avut o ascensiune mai semnificativă - preluând guvernarea -, asemănătoare celei din România. Ca în toate țările foste comuniste, problema politico-economică centrală a postcomunismului românesc a reprezentat-o privatizarea, adică transferul avuției naționale în proprietate privată. În oricare dintre aceste societăți, el a avut patru componente majore: (1) retrocedarea, ca proces invers al naționalizării comuniste de după cel de al doilea război mondial; (2) împroprietărirea, prin transferul proprietății statului în favoarea noii clase de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
3) internaționalizarea, ca proces de transfer al capitalului național în proprietatea capitalului internațional; (4) etatizarea, ca o confirmare a statutului proprietății statului. Puse la un loc, cele patru componente alcătuiesc un „joc de sumă nulă”, ale cărui limite sunt limitele avuției naționale ale fiecărei țări. Ceea ce se aloc uneia dintre componente se pierde, automat, de către celelalte. Or, ceea ce a diferențiat istoria privatizării - și a integrării în lumea occidentală - a țărilor foste comuniste este tocmai raportul dintre aceste componente ale transferului de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o parte, dezvoltând producția de bunuri non-agricole pe baza altor relații de proprietate decât cele care întemeiază producția de hrană, iar pe de altă parte, prin intensificarea presiunii pentru recunoașterea politică a acestei baze - un nou sistem de distribuție a avuției și a resurselor -, adică presând pentru o reorganizare de proporții a distribuției puterii și statutelor sociale în societate. Trecerea la capitalismul postcomunist urmează însă o rețetă net diferită. De data aceasta, nu populația se ridică împotriva clasei politice, ci clasa
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Doar în primii doi ani de după revoluție, pe piața românească s-au vândut peste un milion de televizoare color, toate din import, cea mai mare parte prin intermediul unui mic număr de întreprinzători autohtoni ce funcționau ca reprezentanți ai firmelor producătoare. Avuțiile astfel formate au devenit capital, dar el nu a rămas să domine sectorul comerțului cu populația, ci a migrat către alte surse de capital și către alte piețe. Piața românească a desfacerii cu amănuntul a fost, până la urmă, preluată de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bogăției de muncă. Concepția cotidiană, construită pe evidențele experienței cotidiene, consacra o realitate - bogăția în postcomunism nu provine din rezultatele muncii, ci din redistribuirile efectuate pe orice altă cale. Cea mai importantă dintre ele era redistribuirea după criterii politice a avuției și veniturilor publice - dar cea mai mare parte a populației nu avea acces la această sursă de îmbogățire. A doua sursă importantă o reprezenta speculația, ilustrată, în lipsa oricărei experiențe modelate de o piață de capital, mai degrabă prin intermediul loteriei sau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românesc și au influențat masiv redistribuirile de capital și privatizarea în România. Cel puțin teoretic, ele funcționau cu bani privați - drepturile financiare ale milioanelor de acționari asupra economiei românești -, dar, dacă ținem cont de faptul că aceștia proveneau din redistribuirea avuției naționale, putem să-i considerăm (cel puțin parțial) ca fiind, de fapt, bani publici alocați populației, dar menținuți în gestiunea managerilor SIF-urilor. Indiferent de speculațiile asupra naturii banilor din SIF-uri, funcționarea lor a fost în mare măsură orientată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cel străin pentru preluarea controlului asupra economiei românești este firul roșu al întregii tranziții românești. Ea nu s-a purtat doar (și nu în principal) pe piața privată românească. Dimpotrivă, centrul ei de greutate a fost mereu constituit de redistribuirea avuției naționale prin intermediul privatizării, la care se adaugă accesul la redistribuirea veniturilor colectate de stat. Totuși, pe piața privată, pe care nu circulau fonduri aflate în gestiunea statului - piața bunurilor și serviciilor destinate populației și piața capitalurilor private românești -, capitalul străin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]