1,813 matches
-
val al literaturii senzaționalului” este previzibil, cum se remarcă în textul intitulat Acreditarea valorilor. De asemenea, este subliniată importanța diferențierii între disidența unui scriitor și rezistența operei lui, mai ales când „disidența este manevrată ca argument valoric, tulburând grav tabloul axiologic”, iar „politizarea face ravagii și alungă, polarizând spiritele, discuțiile senine în literatură”. Concluzia este exprimată concis: „rezistența unei cărți [...] înseamnă doar rezistență literară” (Disidență și rezistență, 7/1991). Tot pentru primatul creației durabile pledează și editorialul Revanșa logosului: în situația
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
interesul peste timp; odată cu revizuirile, apoi cu ideea modernizării literaturii, teze interferente în fond, se afirma ultimul mare critic de directivă, un reper de excepție. „Lovinescu nu se revizuiește”, preciza el respingând incriminările despre inconsecvențe imaginare, cu urmări de ordin axiologic. Redactând Istoria literaturii române contemporane (I-VI, 1926-1929), scopul declarat expressis verbis era de „a stabili sub o formă determinată, în orice caz actuală, noua tablă a valorilor noastre literare”, acestea urmând a fi considerate prin prisma altei concepții decât
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
insistă și asupra contribuțiilor școlii românești de lingvistică și poetică matematică, formată de Solomon Marcus, recunoscută și apreciată pe plan mondial. În volumul Receptarea poetică (1980) perspectiva lingvistică, bazată pe teoria lui Roman Jakobson despre funcțiile limbii, acceptă și perspectiva axiologică. Punctul de vedere original constă în a considera că nu numai funcția de autovizare a mesajului este responsabilă de poeticitatea lui, așa cum consideră lingvistul american, ci și toate celelalte funcții ale limbii (referențială, expresivă, metalingvistică etc.) se modifică, generând poeticitate
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
și toate celelalte funcții ale limbii (referențială, expresivă, metalingvistică etc.) se modifică, generând poeticitate. Trecând la receptare, sunt urmărite efectele pe care diferitele modificări ale funcțiilor limbii le produc asupra lectorului: senzorial-perceptive, imaginative, participativ-afective sau de surpriză, tensiune etc. Perspectiva axiologică se sprijină pe paradoxul kantian al judecății de gust: „judecata de gust este universală fără raportare la concept”. Sunt prezentate diferitele soluții date paradoxului kantian al judecății de gust - apriorică, subiectivistă, naturalistă, logicistă, sociologică - ca tot atâtea interpretări ale facultății
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
30 1.5.4. Demersurile școlii americane de asistență socială 32 1.5.5. Cercetările postbelice 32 Capitolul 2 Strategii metodologice în studierea familiei 2.1. Particularități ale aplicării chestionarului 35 2.2. Metode și tehnici de investigare a orientărilor axiologice și atitudinilor din familie 38 2.2.1. Metode directe 39 2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologice 41 2.2.3. Metode indirecte 42 2.2.4. Aportul și limitele metodelor indirecte 46 2
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiei 2.1. Particularități ale aplicării chestionarului 35 2.2. Metode și tehnici de investigare a orientărilor axiologice și atitudinilor din familie 38 2.2.1. Metode directe 39 2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologice 41 2.2.3. Metode indirecte 42 2.2.4. Aportul și limitele metodelor indirecte 46 2.3. Analiza documentelor de familie 47 2.4. Intervievarea membrilor grupului familial și a grupului ca entitate specifică 50 2.5. Strategii optimale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și societatea în lumea contemporană 8.1. Condiționări reciproce societate-familie 209 8.2. Controlul social prin familie 211 8.3. Raportul părinți-copii sub semnul socialului 215 8.3.1. Șansele școlare și sociale 215 8.3.2. Continuitate și divergență axiologică 217 8.3.3. Copii adulți, părinți în vârstă. Schimburile intergeneraționale 219 8.3.4. Sistemul parental în contemporaneitate 225 8.4. Diversitatea familiei în societatea contemporană. Tematizarea „valorilor familiale” 227 Capitolul 9 Repere teoretice ale asistenței și terapiei familiale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cuplurilor conjugale, de ceea ce se numește planificarea familială (planningul familial); chiar și în societățile în care o mare parte a creșterii și educării copiilor este preluată de alte instituții, familia rămâne, probabil, instanța socializatoare și educațională (inclusiv în transmiterea structurilor axiologice) cu ponderea cea mai mare, societatea neputând fi, așadar, indiferentă la cum vor arăta și ce vor face viitorii ei membri (să ne gândim doar la opțiunile școlare și profesionale și lafenomenul delincvențional); tot mai mult se vorbește astăzi nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
optimizarea deciziilor de căsătorie și a vieții de familie în general. Desigur, ar fi naiv să credem că atare cunoștințe asigură automat o mai bună reușită în mariaj. Alți parametri - trăsături de personalitate, cum ar fi inteligența, aptitudinile empatice, orientarea axiologică a individului, precum și caracteristici situaționale, de mediu social, inclusiv ceea ce numim noroc - sunt mult mai importanți. Dar evident că la o valoare egală sau apropiată a celorlalți parametri (principiul ceteris paribus), nivelul înalt de sensibilitate și cultura maritală și familială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
2.1. Particularități ale aplicării chestionaruluitc "2.1. ParticularitĂȚi ale aplicării chestionarului" Întrucât familia reprezintă gruparea socială cu cea mai mare încărcătură afectivă și în care relațiile dintre membri sunt în strictă dependență, începând de la cele economice și până la cele axiologice, studierea concretă a familiei are o serie de particularități. Să ne gândim numai la faptul că aplicarea unor instrumente de cercetare (chestionare, fișe, inventare, teste) are loc de obicei în locuința membrilor familiei. O primă problemă practică este deci să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
întrebări de genul respectiv, aportul colectiv este bine venit, răspunsurile având o mare acuratețe (cu deosebire când se referă la trecut). Se poate utiliza, de aceea, și trimiterea chestionarelor prin poștă. 2.2. Metode și tehnici de investigare a orientărilor axiologice și atitudinilor din familietc "2.2. Metode și tehnici de investigare a orientărilor axiologice și atitudinilor din familie" Studierea cu metode și tehnici riguros elaborate a valorilor și atitudinilor are multiple semnificații pentru mariaj și familie. Să luăm în considerare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu deosebire când se referă la trecut). Se poate utiliza, de aceea, și trimiterea chestionarelor prin poștă. 2.2. Metode și tehnici de investigare a orientărilor axiologice și atitudinilor din familietc "2.2. Metode și tehnici de investigare a orientărilor axiologice și atitudinilor din familie" Studierea cu metode și tehnici riguros elaborate a valorilor și atitudinilor are multiple semnificații pentru mariaj și familie. Să luăm în considerare doar câteva: „potrivirea” dintre partenerii ce se angajează în căsnicie este în mare măsură
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
valorilor și atitudinilor are multiple semnificații pentru mariaj și familie. Să luăm în considerare doar câteva: „potrivirea” dintre partenerii ce se angajează în căsnicie este în mare măsură o problemă de concordanță sau complementaritate a scărilor individuale de valori (orientare axiologică proprie); înțelegerea sau tensiunile dintre soți în derularea vieții obișnuite de familie, ca și cu ocazia unor evenimente se petrec pe un fundal axiologic și atitudinal relativ stabil; conflictul dintre generații (generation gap), resimțit atât de acut și în familie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este în mare măsură o problemă de concordanță sau complementaritate a scărilor individuale de valori (orientare axiologică proprie); înțelegerea sau tensiunile dintre soți în derularea vieții obișnuite de familie, ca și cu ocazia unor evenimente se petrec pe un fundal axiologic și atitudinal relativ stabil; conflictul dintre generații (generation gap), resimțit atât de acut și în familie, este cu precădere un dezacord valorico-atitudinal; concepția generală despre lume și viață a părinților (cea despre educație în mod special) este un factor cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau orientări ale personalității. O pondere mare o au în listă itemii aparent neutri din punctul de vedere al trăsăturilor caracterial-morale (itemi ca „portocale”, „câine”, „întuneric” etc.), la care răspunsurile date pot fi însă fructificate de către specialist în sensul opțiunilor axiologice ale subiectului tocmai pentru că se înlătură efectele de dezirabilitate, clișeu și conformism. Inventarul de valențe este un procedeu complex, ce se situează la intersecția dintre metodele directe și cele indirecte, cumulând avantaje, dar și neajunsuri ale celor două tipuri de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cumulând avantaje, dar și neajunsuri ale celor două tipuri de metode. El este foarte laborios (lista are peste 200 de itemi) și se pune întrebarea în ce măsură relevanța rezultatelor obținute justifică efortul investit. Întrebarea este legitimă mai ales pentru studierea orientării axiologice, înțeleasă ca un sistem de principii generale despre dezirabil care să fie subiacent caleidoscopului detaliat al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social, introducându-se însă în interpretarea axiologică a răspunsurilor variabile necontrolate. De asemenea, prin notarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Întrebarea este legitimă mai ales pentru studierea orientării axiologice, înțeleasă ca un sistem de principii generale despre dezirabil care să fie subiacent caleidoscopului detaliat al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social, introducându-se însă în interpretarea axiologică a răspunsurilor variabile necontrolate. De asemenea, prin notarea fiecărei valențe în parte, comparația lor ierarhică se face doar indirect (nu se asigură, practic, tranzitivitatea). Un procedeu specific studierii valorilor este și cel inițiat de Ch. Morris (1956), denumit „drumurile de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de elaborare decât tehnicile obișnuite în investigarea valorilor îl are „Testul pentru valorile personale” elaborat de Ph. Vernon și G. Allport (1931), care este, de fapt, mai mult decât un simplu procedeu, întrucât angajează o anumită teorie referitoare la orientarea axiologică a personalității. Având ca fundament concepția lui G. Allport despre personalitate ca realitate unică, prin acest test se măsoară predominanța uneia față de alta a celor șase valori (teoreticul, economicul, esteticul, socialul, politicul și religiosul) la unul și același individ. Nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
valorilor. De asemenea, dacă deosebim interesele de valori, testul le vizează mai mult pe primele. Este de subliniat însă că acest test a fost utilizat cu oarecare succes în consultingul marital și premarital în SUA și că ideea de profil axiologic, în care valorile apar ponderat, poate fi aplicată în continuare. 2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologicetc "2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologice" Dacă acceptăm ideea - așa cum am arătat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
SUA și că ideea de profil axiologic, în care valorile apar ponderat, poate fi aplicată în continuare. 2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologicetc "2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologice" Dacă acceptăm ideea - așa cum am arătat la început - că orientarea axiologică reprezintă componenta subiectivă latentă a personalității, dar și dezirabilul, este ușor de sesizat aportul metodelor directe. Într-un anumit fel, ele sunt cele mai propice pentru a plonja, cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ponderat, poate fi aplicată în continuare. 2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologicetc "2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologice" Dacă acceptăm ideea - așa cum am arătat la început - că orientarea axiologică reprezintă componenta subiectivă latentă a personalității, dar și dezirabilul, este ușor de sesizat aportul metodelor directe. Într-un anumit fel, ele sunt cele mai propice pentru a plonja, cu mai puține medieri, în interiorul conștiinței, al intenționalului. În materie de ce crede
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
recomandă însă intercalarea printre cuvintele care ne interesează și a unora neutre. Relevanța rezultatelor depinde, bineînțeles, și de adjectivele pe care le alegem. De remarcat că există posibilitatea unei variante și mai indirecte în utilizarea diferențiatorului semantic pentru cercetarea orientării axiologice, și anume: valorile sub formă de adjective bipolare sunt luate drept cadru de referință, iar cuvintele evaluate reprezintă nume de persoane semnificative, de personaje literare îndrăgite etc. Se presupune că profilurile obținute în acest fel schițează ceva din portretele axiologice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
axiologice, și anume: valorile sub formă de adjective bipolare sunt luate drept cadru de referință, iar cuvintele evaluate reprezintă nume de persoane semnificative, de personaje literare îndrăgite etc. Se presupune că profilurile obținute în acest fel schițează ceva din portretele axiologice ale subiecților înșiși. Tehnicii preconizate de Osgood i se reproșează unele neajunsuri generale ale scărilor de interval în cercetarea fenomenelor psihosociale (intervale neegale, „refugiul” în punctul 0), precum și plasarea conceptelor cu predilecție în jumătatea pozitivă a scării. De asemenea, se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tind indivizii, ar însemna ca subiecții să numească familii concrete din ambianța lor pe care le consideră reușite și apoi cercetătorul să vadă ce caracteristici au respectivele familii. Observația poate fi și ea inclusă printre metodele de studiere a orientării axiologice, având în vedere faptul că noi deducem valorile și atitudinile din manifestările de conduită ale subiectului, neprovocate special pentru cercetare. Contează, desigur, dacă subiectul știe sau nu că este în atenția observatorului, informațiile obținute atunci când el nu știe acest lucru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai valide. Dificultatea pentru studierea familiei prin observație subzistă în aceea că ea este prin excelență un grup închis și deci comportamentele familiale sunt greu accesibile observatorului. O dificultate de principiu a utilizării observației ca metodă de investigare a orientărilor axiologice este stabilirea unității comportamentale cu sens și a semnificației acelei unități pe planul conștiinței, al valorilor și atitudinilor. O ceartă în familie, de pildă, are multe semnificații din unghiul de vedere al atitudinilor reciproce dintre soț-soție, părinți-copii. O metodă eficientă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]