1,522 matches
-
Peirce, James și Dewey), care privește știința nu ca pe o explicare a lumii, ci ca pe o modalitate de a acționa asupra ei: făurirea judecății adevărate, adică "utile" și "eficace", se bazează pe "natura umană în general" (adevărurile, precum axiomele, sunt invariabile), pe "societate" (care garantează stabilitatea majorității adevărurilor) și pe fiecare "individ" (acesta stăpânește adevărurile de ordin moral); sociologia comprehensivă weberiană, care mută accentul pe influența eticului concepții despre lume, credințe, motive ideologice în istoria economico-religioasă și în structurarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ba chiar cu avantaj. Exactitatea ar suferi dacă preambulul ar fi spus: Francezii s-au constituit în Republică pentru a chema Franța la un grad tot mai ridicat de moralitate, de lumină și de bunăstare? Însă care este valoarea unei axiome în care subiectul și atributul pot să se încrucișeze fără neajuns? Toată lumea înțelege să spunem: mama își va alăpta copilul. Dar ar fi ridicol să spui: copilul va alăpta mama. Americanii își făceau altă idee despre relațiile cetățenilor cu statul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ne-ar rămâne decât să disperăm în privința viitorului său. Din fericire nu astfel stau lucrurile. Și pentru a-l vedea pe Ariste revenind la superioritatea sa economică, cât și la superioritatea sa morală, este de ajuns să se înțeleagă această axiomă liniștitoare, care nu este nu este mai puțin adevărată, chiar dacă are o fizionomie paradoxală: a economisi înseamnă a cheltui. Care este scopul lui Ariste când economisește zece mii de franci? Este oare scopul său să îngroape zece mii de franci într-o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sau pentru ca acesta să se îmbogățească pe sine, decât sustrăgând numerar de la alte popoare. Adică să le sărăciți. Cea dintâi consecință la care ați ajunge ar fi deci aceasta: o națiune nu poate câștiga decât ceea ce altă națiune pierde. Această axiomă are în favoarea ei autoritatea lui Bacon 39 și Montaigne 40. Acest lucru nu este mai puțin trist deoarece, în sfârșit, ea revine la a spune: progresul este imposibil. Două popoare nu pot, mai mult decât pot doi oameni, să prospere
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
logică, necesară a faptului că legislatorul s-a coafat cu această idee (care nu este, ați convenit acest lucru, la îndemâna niciunui om acționând pentru el însuși): "Bogăția este numerar; a crește numerarul înseamnă a crește bogăția?" Sunt de acord. Ori axioma este adevărată, și atunci legislatorul trebuie să acționeze în sensul în care am spus, chiar dacă acest lucru duce la un război universal. Sau axioma este falsă și, în acest caz, oamenii se luptă pentru a se ruina. Și vă mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
el însuși): "Bogăția este numerar; a crește numerarul înseamnă a crește bogăția?" Sunt de acord. Ori axioma este adevărată, și atunci legislatorul trebuie să acționeze în sensul în care am spus, chiar dacă acest lucru duce la un război universal. Sau axioma este falsă și, în acest caz, oamenii se luptă pentru a se ruina. Și vă mai amintiți că, înainte de a fi rege, chiar această axiomă v-a condus pe cale logică la maximele: "Ceea ce unul câștigă, altul pierde. Profitul unuia este
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în sensul în care am spus, chiar dacă acest lucru duce la un război universal. Sau axioma este falsă și, în acest caz, oamenii se luptă pentru a se ruina. Și vă mai amintiți că, înainte de a fi rege, chiar această axiomă v-a condus pe cale logică la maximele: "Ceea ce unul câștigă, altul pierde. Profitul unuia este paguba altuia", care implică un antagonism iremediabil între toți oamenii. E foarte sigur că așa stau lucrurile. Filozof sau legislator, fie că raționez, fie că
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
două popoare fără relații între ele pot, la fel ca și doi oameni, să muncească mai mult, să muncească mai bine, să prospere umăr la umăr fără să își dăuneze unul altuia. Nu acesta este lucrul pe care îl neagă axiomele lui Bacon și Montaigne. Ele se referă doar la faptul că, în comerțul care are loc între două popoare sau doi oameni, dacă unul câștigă, trebuie ca celălalt să piardă. Și acest lucru este de la sine evident; schimbul neadăugând nimic
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
frați și-ar da seama că munca, să zic așa societară, îi creează o pierdere permanentă, comparativ cu munca solitară, el va renunța să mai schimbe. Schimbul poartă cu el titlul recunoștinței noastre. El are loc, deci este bun. Dar axioma lui Bacon este adevărată când este vorba de aur și de argint. Dacă se admite că la un moment anume există în lume o cantitate dată, este foarte clar că un portofel nu se poate umple decât dacă un alt
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pericolul fiecăruia dintre pașii săi pe calea care sfârșește în Comunism. El nu se înconjoară de ridicolul de a poza în campion al Proprietății în momentul în care o violează; dar ce imaginează el pentru a se justifica? El invocă axioma favorită a oricui vrea să concilieze două lucruri ireconciliabile: Nu există principii. Proprietate, Comunism, să luăm un pic din toate, după împrejurări. În opinia mea, pendulul civilizației, care oscilează de la un principiu la altul, după nevoile momentului, dar care se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cuprinsă în sufletul poporului românesc și s-a realizat pentru c-a trebuit să se realizeze; dacă însă va trece neînsemnată, atunci va fi o dovadă cumcă a fost espresiunea unor voințe individuale necrescute din sâmburele ideilor prezintului. E o axiomă a istoriei că tot ce e bine e un rezultat al cugetării generale și tot ce e rău e productul celei individuale. De aceea meritul nostru va consista numai în formularea ideilor și trebuințelor esistente ale poporului, nu în crearea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vieței cari influențase asupra acelui suflet, atuncea am putea [zice] cumcă tocmai așa sufletul unei poezii poartă în sine deja ideea corpului său, astfel cum cauza poartă în sine o urmare neapărată a ei. Această dezvoltare dinăuntru în afară, această axiomă care face din sufletul propriu soartea proprie a omului, astfel încît întîmplări, fapte și suferințe nu emană din împrejurări esterne și neprevăzute care puteau să se-ntîmple și altfel, ci numai din suflet ca singur izvor, astfel încît toată acțiunea e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-a realizat în parte și din cauza lui Morgenthau. Pentru că dorea să influențeze și să sfătuiască în materie de politică externă statul cel mai puternic dar cel mai puțin experimentat, Morgenthau a creat și a insistat asupra unui set de axiome care trebuiau neapărat urmate. Aceste "necesități" trebuiau să fie temelia oricărei politici externe "cu adevărat raționale". El a dat astfel impresia că există certitudini în cercetarea și practica politicii internaționale; certitudini a căror imposibilitate o demonstrase cu abilitate prin exemplele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
doctrina Truman și războiul din Vietnam, vor fi examinate pentru a ilustra aplicarea ambivalentă a îngrădirii. În ultima etapă va fi abordată reformularea îngrădirii în timpul destinderii relațiilor politice, reformulare ce va fi analizată în detaliu în capitolul 7. ORIGINEA ÎNGRĂDIRII: AXIOMELE DE LA RIGA În anii '40, în administrațiile Roosevelt și Truman, se înfruntau două concepții strategice adverse. Daniel Yergin le-a numit axiomele de la Yalta și axiomele de la Riga, într-un mod ce amintește de opoziția realism-idealism (Yergin 1978). Ultimele au
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
reformularea îngrădirii în timpul destinderii relațiilor politice, reformulare ce va fi analizată în detaliu în capitolul 7. ORIGINEA ÎNGRĂDIRII: AXIOMELE DE LA RIGA În anii '40, în administrațiile Roosevelt și Truman, se înfruntau două concepții strategice adverse. Daniel Yergin le-a numit axiomele de la Yalta și axiomele de la Riga, într-un mod ce amintește de opoziția realism-idealism (Yergin 1978). Ultimele au predominat, de fapt, doar în intervalul 1944 - 1947. Axiomele de la Yalta și axiomele de la Riga Președintele Roosevelt era adesea prezentat ca o
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
relațiilor politice, reformulare ce va fi analizată în detaliu în capitolul 7. ORIGINEA ÎNGRĂDIRII: AXIOMELE DE LA RIGA În anii '40, în administrațiile Roosevelt și Truman, se înfruntau două concepții strategice adverse. Daniel Yergin le-a numit axiomele de la Yalta și axiomele de la Riga, într-un mod ce amintește de opoziția realism-idealism (Yergin 1978). Ultimele au predominat, de fapt, doar în intervalul 1944 - 1947. Axiomele de la Yalta și axiomele de la Riga Președintele Roosevelt era adesea prezentat ca o reîncarnare modernă a lui
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și Truman, se înfruntau două concepții strategice adverse. Daniel Yergin le-a numit axiomele de la Yalta și axiomele de la Riga, într-un mod ce amintește de opoziția realism-idealism (Yergin 1978). Ultimele au predominat, de fapt, doar în intervalul 1944 - 1947. Axiomele de la Yalta și axiomele de la Riga Președintele Roosevelt era adesea prezentat ca o reîncarnare modernă a lui Woodrow Wilson. În timpul celui de-al doilea război mondial, politica sa externă a fost combătută cu înverșunare atît de către izolaționiștii tradiționali, cît și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
două concepții strategice adverse. Daniel Yergin le-a numit axiomele de la Yalta și axiomele de la Riga, într-un mod ce amintește de opoziția realism-idealism (Yergin 1978). Ultimele au predominat, de fapt, doar în intervalul 1944 - 1947. Axiomele de la Yalta și axiomele de la Riga Președintele Roosevelt era adesea prezentat ca o reîncarnare modernă a lui Woodrow Wilson. În timpul celui de-al doilea război mondial, politica sa externă a fost combătută cu înverșunare atît de către izolaționiștii tradiționali, cît și de către cei care doreau
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
posibilitatea de a participa la noua ordine internațională și să recunoască sferele sale de influență pentru "a construi încrederea", ca să folosim o expresie recentă, în schimbul moderației sovietice. Această viziune era combătută de cei care subscriau la ceea ce Daniel Yergin numea axiomele de la Riga, numite astfel după serviciile însărcinate cu analiza URSS, instalate la Riga în anii '20, cînd Statele Unite nu recunoscuseră încă oficial URSS. În Riga, care devenise după revoluția bolșevică un al doilea St. Petersburg, un mic grup de kremlinologi
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
subordonat acestui scop. Grupul de la Riga era total împotriva tîrguielilor pragmatice cu un astfel de stat. Politica întemeiată pe încredere pe termen lung și pe relații de loialitate era o iluzie. Manevrele diplomatice tradiționale deveneau inutile, dacă nu chiar periculoase. Axiomele de la Riga ajung să predomine: cele trei faze Apogeul diplomației lui Roosevelt a fost Yalta. În timpul acestei conferințe, Roosevelt a determinat URSS să accepte Organizația Națiunilor Unite (cu drept de veto în Consiliul de Securitate), să se alăture aliaților în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Truman nu era un novice în treburile internaționale, era destul de dificil să ai înainte politica externă foarte personală a lui Roosevelt. Luînd literal declarațiile lui Roosevelt, el nu putea decît să se simtă dezamăgit și chiar înșelat de comportamentul sovieticilor. Axiomele de la Riga, din ce în ce mai mult susținute de membrii Departamentului de Stat, au dobîndit influență în întreaga administrație. Doar două persoane mai credeau încă în politica externă a lui Roosevelt: Byrnes, secretar de stat și Hopkins, consilier personal al lui Roosevelt și
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
astfel de abordare nu este naiv empiricistă. Waltz repetă de nenumărate ori că modelele și asumpțiile care stau la baza lor nu urmează a fi judecate în funcție de apropierea lor de adevărul empiric, ci în funcție de utilitatea lor pentru predicții. Ele sînt axiome cu ajutorul cărora putem conferi lumii un sens, nimic mai mult. El nu trebuie să spună că există anarhie, ci doar că o teorie bazată pe asumpția anarhiei ne poate ajuta să explicăm "un mic număr de lucruri mari și importante
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
își are originea tema cercetării? și nici la întrebarea derivată: Cum ajungem să alegem tema unei cercetări? Însă unele sugestii pot fi date, care țin mai mult de motivații și de valoarea unor criterii, decât de reguli riguroase. Reprezintă o axiomă afirmația că alegerea unei teme bune depinde de înțelegerea specificului sociologiei. Sociologia studiază comportamentul uman social. Ideea fundamentală pe care își construiește întregul demers se întemeiază pe faptul că acest comportament este format de interacțiunile dintre oameni reglementate în moduri
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
impozitul presupune cu necesitate că „este permis să-ți plătești impozitul”; g) Ip → P-p: interdicția unui comportament presupune cu necesitate permisiunea comportamentului opus. „este interzis a ucide” presupune cu necesitate „este permis a nu ucide”; - (Op.Ip): este regula (axiomă) de bază a consistenței unui sistem normativ, arătând că nu se poate ca, În același timp, un același comportament să fie și obligatoriu și interzis. 4. Purtătorii-de-valoare reprezintă toate rezultatele activității umane desfășurate pe bază de valori și norme. De
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
precizări teoretico-metodologice: a) Funcțiile nu sunt privite În teoriile funcționaliste, ca fiind universal valabile, inerente unor structuri date, generând comportamentul optim al membrilor unei organizații și subordonând pe individ normativității organizației. În faza sa de „vârf”, funcționalismul a avut următoarele axiome”:<footnote Galtung Johan, Methodology and Ideology, București, ILEXIM, 1977, pp. 132-138. footnote> „Axioma 1 - Elementele sociale sunt independente, schimbările unuia fiind, În general, urmată de schimbările celorlalte elemente. Axioma 2 - Schimbarea socială poate fi interpretată ca o mișcare spre a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]