878 matches
-
Osman Fikri Sertkaya, de la Universitatea din Istanbul, a dat această explicație în legătură cu alegerea orașului Baku ca loc al organizării colocviului internațional al exegeților epopeii Kitabi dede Korkut: „"Este un lucru îndreptățit! În primul rând, Korkut este capitala geografică literară a Azerbaidjanului. În al doilea rând, se cuvine ca originea capodoperei să fie cercetată în vatra care i-a dat naștere. Limba, sintaxa poemelor sunt vii în conștiința azerilor de astăzi"”. Cea mai prețioasă informație transmisă de Kitabi-Dede Korkut este că aria
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
dat naștere. Limba, sintaxa poemelor sunt vii în conștiința azerilor de astăzi"”. Cea mai prețioasă informație transmisă de Kitabi-Dede Korkut este că aria geografică în care au loc evenimentele descrise în dastan, potrivit cunoștințelor medieviștilor, coincide cu hotarele nordice ale Azerbaidjanului. Renumitul istoric persan Abu Cafer Tabari (828-923), în binecunoscuta operă a sa, intitulată „"Istorie"”, scrie: „"Îndată ce ieși din capătul limitrof la Zandjan și Abhar și, în final, la Derbend-Hazar, toate acestea se numesc Azerbaidjan"”. Și istoricul secolului al XIII-lea
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
medieviștilor, coincide cu hotarele nordice ale Azerbaidjanului. Renumitul istoric persan Abu Cafer Tabari (828-923), în binecunoscuta operă a sa, intitulată „"Istorie"”, scrie: „"Îndată ce ieși din capătul limitrof la Zandjan și Abhar și, în final, la Derbend-Hazar, toate acestea se numesc Azerbaidjan"”. Și istoricul secolului al XIII-lea, Yakut Hamavi (1179-1229), arată că la nord-vest, Azerbaidjanul se învecinează cu Trapezuntul (Trabzon). În Kitabi-Dede Korkut noțiunea de loc, de apariție geografică, corespunde teritoriului Aran-Albanya din Evul Mediu, din Azerbaidjanul de nord. Țara, denumită
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
în binecunoscuta operă a sa, intitulată „"Istorie"”, scrie: „"Îndată ce ieși din capătul limitrof la Zandjan și Abhar și, în final, la Derbend-Hazar, toate acestea se numesc Azerbaidjan"”. Și istoricul secolului al XIII-lea, Yakut Hamavi (1179-1229), arată că la nord-vest, Azerbaidjanul se învecinează cu Trapezuntul (Trabzon). În Kitabi-Dede Korkut noțiunea de loc, de apariție geografică, corespunde teritoriului Aran-Albanya din Evul Mediu, din Azerbaidjanul de nord. Țara, denumită în termeni generici Kalın Oğuz, este alcătuită din İç Oğuz, adică Orașul Principal, centrul
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
toate acestea se numesc Azerbaidjan"”. Și istoricul secolului al XIII-lea, Yakut Hamavi (1179-1229), arată că la nord-vest, Azerbaidjanul se învecinează cu Trapezuntul (Trabzon). În Kitabi-Dede Korkut noțiunea de loc, de apariție geografică, corespunde teritoriului Aran-Albanya din Evul Mediu, din Azerbaidjanul de nord. Țara, denumită în termeni generici Kalın Oğuz, este alcătuită din İç Oğuz, adică Orașul Principal, centrul (localitățile Beylegan și Ciola, care sunt consemnate în perioda veche, apar în zilele noastre sub aceeași denumire) și Dıș Oğuz, adică Câmpii-Dealuri
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
Statul Atabeyilor din Azerbaidjan ("Azərbaycan Atabəylər dövləti" în azera) sau statul Eldeghizilor (1136-1225), este un stat medieval azer, cu elementul principal turcic, considerat Epoca de Aur sau Era Renașterii al istoriei Azerbaidjanului. La mijlocul secolului al XI-lea, Marele Imperiu Selgiukid s-a extins de la Asia Centrală până la Marea Mediterana și de la trecătoarea Derbent până la Golful Persic. Azerbaidjanul s-a alipit din nou statului turc oghuz, parte integrantă a Marelui Imperiu Selgiukid. Acesta din urmă
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
un stat medieval azer, cu elementul principal turcic, considerat Epoca de Aur sau Era Renașterii al istoriei Azerbaidjanului. La mijlocul secolului al XI-lea, Marele Imperiu Selgiukid s-a extins de la Asia Centrală până la Marea Mediterana și de la trecătoarea Derbent până la Golful Persic. Azerbaidjanul s-a alipit din nou statului turc oghuz, parte integrantă a Marelui Imperiu Selgiukid. Acesta din urmă a jucat un rol crucial în istoria Azerbaidjanului. Sultanul Alp Arslan, învingând Imperiul Bizantin (26 august 1071), a dat o lovitură puternică și
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
Selgiukid s-a extins de la Asia Centrală până la Marea Mediterana și de la trecătoarea Derbent până la Golful Persic. Azerbaidjanul s-a alipit din nou statului turc oghuz, parte integrantă a Marelui Imperiu Selgiukid. Acesta din urmă a jucat un rol crucial în istoria Azerbaidjanului. Sultanul Alp Arslan, învingând Imperiul Bizantin (26 august 1071), a dat o lovitură puternică și planurilor expansioniste armene și georgiene. De-a lungul perioadei selgiukide, diferite comunități ale turcilor oghuzi s-au stabilit în Azerbaidjan, participând la formarea și la
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
independentiste ale poporului azer. În mod special, statului Eldeghiz din Azerbaidjan, care devenise cel mai puternic și cel mai influent stat din Orientul Mijlociu, respectiv Apropiat, îi revine meritul principal în evoluția etnico-politică a națiunii azere. Un rol aparte în istoria Azerbaidjanului în secolul al XII-lea i-a revenit statului atabecilor din Azerbaidjan - Eldeghizilor (1136-1225). Reședințele lor de bază erau în Tabriz, Nahcivan, Hamadan și Maragha. Vasalii eldeghizilor erau melicii din Ahar Pișteghinizi, sultanatele Irak și Kerman, statul Șirvan, proprietățile salgurizilor
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
era fostul sclav cuman Șamsaddin Eldeghiz, devenit mai tarziu "atabey" sau "atabek" ("ață" - în azera tata, "bəy" - domn) - protectorul fiului împăratului selgiukid. În 1175, el și-a declarat Marele Atabey fiind căsătorit cu văduva sultanului, Mömünə xatun. Unificarea tuturor teritoriilor Azerbaidjanului într-un singur stat în epoca stăpânirii Eldeghizilor, a avut drept consecință un progres remarcabil în viața economică, politică și culturală a țarii. Un pas important înainte au făcut schimburile comerciale; au fost deschise numeroase instituții educative; au fost construite
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
numeroase instituții educative; au fost construite moschei și alte monumente arhitectonice foarte frumoase. Literatura a cunoscut nume ilustre că Nizami, Haqani, Adjami. Oameni de stat ca Șamsaddin Eldeghiz, Mahammad Djahan Pahlavan și Gîzîl Arslan, au scris paginii aurii în istoria Azerbaidjanului. Baza economică a Azerbaidjanului în secolele al XI-lea - al XII-lea o constituiau agricultură, producția meșteșugăreasca și creșterea sezoniera de animale în munți și pe pășuni. Că și mai înainte, țara era vestită pentru culturile pământului, pentru producerea mătăsii
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
fost construite moschei și alte monumente arhitectonice foarte frumoase. Literatura a cunoscut nume ilustre că Nizami, Haqani, Adjami. Oameni de stat ca Șamsaddin Eldeghiz, Mahammad Djahan Pahlavan și Gîzîl Arslan, au scris paginii aurii în istoria Azerbaidjanului. Baza economică a Azerbaidjanului în secolele al XI-lea - al XII-lea o constituiau agricultură, producția meșteșugăreasca și creșterea sezoniera de animale în munți și pe pășuni. Că și mai înainte, țara era vestită pentru culturile pământului, pentru producerea mătăsii, a bumbacului, pentru viticultura
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
al Mării Caspice. Orașele azere livrau pe piața internă și externă petrol, carmiz (rubiacee), bumbac, covoare, mătase și articole de mătase, vase din ceramică și lemn, arme, țesături, produse metalice, materii prime minerale, sticla, podoabe, sare, fructe. Comerțul a pus Azerbaidjanul în legătură cu Rusia, cu Asia Mică și Centrală, Siria, Egipt, Iran, precum și cu țările din Transcaucazia și Orientul Îndepărtat. Așadar, Azerbaidjanul, a ocupat un loc important în sistemul economic al întregului Orient. Totuși, țara era bântuita de frământări interne. În secolele
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
mătase, vase din ceramică și lemn, arme, țesături, produse metalice, materii prime minerale, sticla, podoabe, sare, fructe. Comerțul a pus Azerbaidjanul în legătură cu Rusia, cu Asia Mică și Centrală, Siria, Egipt, Iran, precum și cu țările din Transcaucazia și Orientul Îndepărtat. Așadar, Azerbaidjanul, a ocupat un loc important în sistemul economic al întregului Orient. Totuși, țara era bântuita de frământări interne. În secolele al XI-lea - al XII-lea, au avut loc numeroase mișcări populare îndreptate împotriva feudalilor locali și străini. Ascensiunea economică
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
loc important în sistemul economic al întregului Orient. Totuși, țara era bântuita de frământări interne. În secolele al XI-lea - al XII-lea, au avut loc numeroase mișcări populare îndreptate împotriva feudalilor locali și străini. Ascensiunea economică și culturală a Azerbaidjanului a fost întreruptă de invazia mongolilor. Prima apariție a hoardelor lui Ginghis Han în Azerbaidjan a avut loc în anul 1220. Este vorba de oastirile formate din trei mii de soldați conduse de Gebe și Subutai care pustiind raioanele din
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
pana cand apărătorii au fost aduși la istovire, armatele dușmane au reușit să pătrundă în oraș. Cuceritorii au tâlhărit Șamaxı și au omorât aproape întreaga populație a orașului. În același an armata mongola condusă de Gebe și Subutai a părăsit Azerbaidjanul și a plecat spre nord prin trecătoarea Derbent. Această primă incursiune a mongolilor a adus poporului din Azerbaidjan nenorociri incomensurabile. În primul rând au suferit orașele cu care se mândrea atât de mult Azerbaidjanul. Țara încă nu a reușit să
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
de Gebe și Subutai a părăsit Azerbaidjanul și a plecat spre nord prin trecătoarea Derbent. Această primă incursiune a mongolilor a adus poporului din Azerbaidjan nenorociri incomensurabile. În primul rând au suferit orașele cu care se mândrea atât de mult Azerbaidjanul. Țara încă nu a reușit să-și vindece rănile pricinuite de invazia mongolilor, pentru că aici, prin strâmtoarea Derbent, au năvălit kipciaki, care au pustiit partea de nord a Azerbaidjanului. După aceștia, în anul 1225 a năvălit în țară șahul Horezmului
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
rând au suferit orașele cu care se mândrea atât de mult Azerbaidjanul. Țara încă nu a reușit să-și vindece rănile pricinuite de invazia mongolilor, pentru că aici, prin strâmtoarea Derbent, au năvălit kipciaki, care au pustiit partea de nord a Azerbaidjanului. După aceștia, în anul 1225 a năvălit în țară șahul Horezmului Djalal ad-din. Obligat de hoardele mongole să plece din țară, acesta și-a asumat rolul de cuceritor dur în Transcaucazia. Statul Atabecilor din Azerbaidjan a căzut în 1225 sub
Statul Eldeghizilor () [Corola-website/Science/309179_a_310508]
-
turcice Qaraqoyunlu, "Qara Məhəmməd"' (în azeră „"Mahammad cel Negru"”) a ocupat ținuturile din jurul lacului Van. După moartea conducătorului l-a înlocuit fiul lui, Qara Yusif, care imediat s-a înfruntat cu pericolul timurid. În aceeași perioadă în partea sudică a Azerbaidjanului exista statul Djelairid cu capitală în Tabriz (1341-1410). Suveranul acestui stat după anul 1382 era sultanul Ahmad. În 1386, Tamerlan a ocupat Tabrizul și de acolo a înaintat spre Șirvan, Karabah și Derbend, lăsând în urma sa doar jafuri și distrugeri
Statul Qaraqoyunlu () [Corola-website/Science/309211_a_310540]
-
respectiv și bănuindu-l de înțelegere secretă cu suveranul Qaraqoyunlu, Ibrahim I și-a executat pe propriul fiu. În acești ani situația în Șirvan era mult mai complicată, pentru că moartea lui Tamerlan a oferit oportunitatea îndeplinirii unei necesități istorice, unirea Azerbaidjanului, pentru care confruntau diferiți suverani locali. Qara Yusif, folosind ca motiv executarea lui Kayumars, începe o campanie militară impotrivă Șirvanului. Alianța Șirvanului cu micul stat feudal azer - Șaki și regatul georgian Kahetia, suferă o înfrângere într-o luptă pe malul
Statul Qaraqoyunlu () [Corola-website/Science/309211_a_310540]
-
precum și practicarea meșteșugurilor. Cele mai cultivate cereale sunt meiul, orzul, grâul și porumbul. Producerea vinurilor este foarte dezvoltată în Transcaucazia, mai ales în Georgia. În privința meșteșugurilor în general și al țesutului chilimurilor și covoarelor în special, sunt renumite țări ca Azerbaidjanul și Daghestanul. În zonele muntoase lipsite de pomi, casele satelor sunt construite din piatră pe pantele munților. În vestul caucazian, regăsim ferme individuale, încercuite cu garduri, iar casele sunt făcute din lemn sau din lut amestecat cu nuiele. În Transcaucazia
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
la sud. Ambele au fost convertite la creștinism și, în pofida faptului că au devenit subiecte ale Imperiilor otoman, respectiv persan, nu și-au schimbat religia. În secolele al III-lea - al IV-lea, creștinismul s-a răspândit și pe teritoriul Azerbaidjanului. Când a fost cucerit de arabi, Azerbaidjanul a devenit o parte a Califatului arab sub denumirea de Vilaietul Aran. În această perioadă, Islamul devine principala religie a Azerbaidjanului, punând bazele unor noi tradiții și culturi. Azerii, ca și alte națiuni
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
creștinism și, în pofida faptului că au devenit subiecte ale Imperiilor otoman, respectiv persan, nu și-au schimbat religia. În secolele al III-lea - al IV-lea, creștinismul s-a răspândit și pe teritoriul Azerbaidjanului. Când a fost cucerit de arabi, Azerbaidjanul a devenit o parte a Califatului arab sub denumirea de Vilaietul Aran. În această perioadă, Islamul devine principala religie a Azerbaidjanului, punând bazele unor noi tradiții și culturi. Azerii, ca și alte națiuni care au adoptat Islamul, se numeau musulmani
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
III-lea - al IV-lea, creștinismul s-a răspândit și pe teritoriul Azerbaidjanului. Când a fost cucerit de arabi, Azerbaidjanul a devenit o parte a Califatului arab sub denumirea de Vilaietul Aran. În această perioadă, Islamul devine principala religie a Azerbaidjanului, punând bazele unor noi tradiții și culturi. Azerii, ca și alte națiuni care au adoptat Islamul, se numeau musulmani și contribuiau la propășirea culturii musulmane. În epoca aceea Azerbaidjanul a îmbogățit tezaurul civilizației mondiale, dând lumii mulți savanți, poeți și
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
de Vilaietul Aran. În această perioadă, Islamul devine principala religie a Azerbaidjanului, punând bazele unor noi tradiții și culturi. Azerii, ca și alte națiuni care au adoptat Islamul, se numeau musulmani și contribuiau la propășirea culturii musulmane. În epoca aceea Azerbaidjanul a îmbogățit tezaurul civilizației mondiale, dând lumii mulți savanți, poeți și arhitecți iluștri. Rusia a intrat în posesia teritoriilor nordice ale Transcaucaziei spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, reușind, începând cu anul 1830, să controleze aproape întreaga regiune. Sub stăpânirea
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]