1,442 matches
-
prilej de mare sărbătoare. Peste tot se auzeau tarafuri de lăutari și se întâlneau jocurile preferate de către tinerii satelor: „comediile”, „femeia- pește”, „păianjenul-om”, „trasul la semn”, „lanțurile”, „bărcile”, „călușii”, „zidul morții” și alte distracții. Nelipsiți din peisajul pestriț al bâlciului erau vânzătorii ambulanți, care comercializau limonadă, gogoși, „șampanică”, bragă sau „rahat cu apă rece”. Nu exista aproape nicio ramură alimentară care să nu aibă sectorul ei în acest negoț, de la fructele și legumele preparate de simigerie și bombonerie, iaurt, lapte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sectorul ei în acest negoț, de la fructele și legumele preparate de simigerie și bombonerie, iaurt, lapte bătut sau covăsit, urdă, brânză de vaci, până la găini, pește, miel gras etc. Toți negustorii ambulanți se luau la întrecere și, de multe ori, bâlciul dura 2-3 zile. În categoria vânzătorilor ambulanți erau și aceia care vindeau mărunțișuri de tot felul (articole de mercerie), găzarii și alții. Un evreu bătrân și bolnav - moș Avram -, umbla cu o căruță trasă de un cal cu un butoi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și de port, la macaturile și cuverturile de pat, lucrate astăzi în zeci de ițe. Costumele populare ale țăranilor din Tarnița, Slobozia și Lunca - Filipeni reprezentau un caz izolat în localitățile băcăuane, diferențiindu-se net de cele ale „cojanilor” La bâlciurile periodice de la Bărboasa, hora dornenilor se distingea de cea a răzeșilor prin portul specific neîntâlnit în celelalte sate cât și prin jocurile lor. Rezultă că portul popular îndeplinește pe lângă funcția estetică și funcția de însemn a unei comunități etnice. Portul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cei trei jerahi (chirurgi localnici) Însărcinați de asemenea de durbar cu administrarea alifiilor, fixarea gipsurilor etc. pentru tratamente externe; astfel, din cauza pacienților care veneau pentru consultații fie la acești jerahi, fie la hakim, fie la mine, spitalul era un adevărat bâlci de dimineață până seara târziu. În pofida faptului că dispuneam de mai mulți asistenți În afara celor deja amintiți, cu greu puteam satisface cererile tuturor celor veniți din orașele și satele Învecinate pentru procurarea medicamentelor necesare. Într-o bună zi, un om
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lumii, Grigorescu face formele să plutească în aer, pictează pajiști însorite, păduri dese, luminișuri, ciobani cu căciuli mițoase, căruțași ce-și mână pe drumurile prăfuite atelajele de boi, țărănci torcând sau stând la poartă, care cu boi, căruțe venind de la bâlci, o natură liniștită, luminoasă, senină, primăvăratică. Dacă poporul nostru are conștiința unui peisaj românesc distinct, faptul se datorează picturilor vibrante ale lui Nicolae Grigorescu. Coloritul de o rară prospețime, poezia ce se desprinde din toate tablourile sale, sinceritatea, jocul feeric
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
declarații, ordonanțe, decrete sau alte dispoziții judecătorești... almanahuri și tarife, ca și cărțulii care nu depășesc opt foi". Fără îndoială, existau negustori ambulanți și la țară, dar cea mai mare parte a comerțului cu cărți era făcut de librarii de bîlci, care mergeau din oraș în oraș cu șarete încărcate cu numeroase cărți. În Germania, vîrsta de aur a literaturii este servită de mari editori care difuzează operele scriitorilor clasici: Göschen la Leipzig, Unger la Berlin, Cotta la Tübingen și apoi
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
speciale. Dacă până la revoluția franceză, individul care se deosebea fizic sau psihic de marea masă a contemporanilor săi era considerat un rebut, o rușine a societății și era fie eliminat cu totul, fie expus drept o curiozitate a naturii prin bâlciuri, în virtutea ideilor de egalitate și fraternitate, societatea a început, încetul cu încetul, să realizeze că fiecărui om indiferent de zestrea sa nativă ori de accidentele care l-au lovit pe parcurs are dreptul la dezvoltare și integrare socială. Cum subiecții
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
și alte obiecte din os sau din coarne de animale); ceaunari (cei ce se ocupau cu prelucrarea metalelor, având mici turnătorii de fontă și confecționând ceaune, cratițe și oale de fontă); negustori ambulanți care, de regulă comercializau prin târguri și bâlciuri produse confecționate de ei Înșiși ( În timp au Început să comercializeze produse realizate de alții); vindecători de boli (aceștia foloseau plante medicinale pe care le preparau Într-un mod numai de ei cunoscut În combinație cu diverse descântece și cu
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
foloseau plante medicinale pe care le preparau Într-un mod numai de ei cunoscut În combinație cu diverse descântece și cu masaje asemănătoare cu presopunctura practicată de popoarele din Extremul Orient); artiști ambulanți (circari) care dădeau reprezentații de regulă prin bâlciuri și târguri. Povestiri despre romii transilvăneni Înainte de 1989, În satul Budiul Mic din Județul Mureș se cunoșteau două comunități de rromi: a) căldărari nomazi - cei bogați și cu stare bună; b) văiugari(cărămidari) și muncitori zilieri și de ocazie - partea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
vatra casei;jertfirea rituală a unui animal (găină, de exemplu) și punerea cărnii acestuia Într-un burduf, ulterior acesta fiind depus sub vatra focului etc. Poveste ” Joia Moșilor aduna În Câmpia Oborului dintre mori și cherestele, popor din patrucinci județe. Bâlciul Începea cu un șir lung de negustori de turtă dulce, lipovenii ca niște moși crăciuni... Marfa de lut smălțuit, castele de străchini, munți de ulcele aduse În care cu coviltiri...” Tudor Arghezi despre meseriașii rromi prezenți la târgul de Moși
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
la un instrument. După un timp jăratecul era Îndepărtat, rămânând doar muzicantul cu melodia, care declanșa mișcarea ursului ca și cum ar fi fost tot pe jăratec. După ce se realiza dresajul, circarul și lăutarul dădeau mici reprezentații prin diferite localități, târguri și bâlciuri adunând bani sau produse necesare existenței. Grupului respectiv, Însoțit de urs, i s-a dat numele: grupul de ursari. Pentru a realiza un spectacol mult mai amplu și mai atractiv, pe lângă acest număr de dresaj au mai introdus În program
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
elemente de stil. Remarcăm o serie de caracteristici specifice lăutăriei: - meserie moștenită din tată În fiu;se practică În grup cu: banda, În taraf sau În formație; - are drept ocazii și locuri: nunți, hramuri bisericești, hore, praznice, hanuri și cârciumi, bâlciuri, serenade și, mai nou, chiar campanii electorale; - nu presupune cunoașterea notelor muzicale; - instrumente folosite sunt: vioara, lăuta, țambalul, acordeonul, basul, cobza, chitara, cimpoiul, fluierul din lemn de salcie, de plop tremurător sau trestie, tamburina, surla și clarinetul. Caracteristicile muzicii lăutărești
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Scria cu patimă, cu exaltări de vizionar, știind să fie dur, șfichiuitor, vindicativ. Virulența lui pamfletară - prevestindu-l pe N. D. Cocea - nu cruță deloc instituțiile timpului. Totul, sau aproape totul, i se pare o farsă sinistră, un spectacol de bâlci, penibil și caraghios. Verva satirică a polemistului se proiectează în creionări acide, vizând diverse specimene din viața politică ori din presă. După modelul lui Caracudi al lui Caragiale, B. conturează tipul gazetarului fără principii și fără scrupule. Părerile lui asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
eram cu siguranță singurul care te asculta, mai adăugă, zâmbind ușor. Am stat o vreme fără să spunem nimic. Dincolo de ferestrele transparente ale braseriei, defilau grupuri de tineri care scandau, zbierând, victoria echipei lor și agitau drapele în culori de bâlci. — Da, te-am ascultat, dar în realitate venisem ca să-l întâlnesc pe unul dintre sponsorii filmului... Te las să ghicești cine e? — Vreunul dintre funcționarii de la Cultură, care finanțează genul ăsta de spanacuri pseudo-documentare pe banii contribuabilului francez? — Nu, n-
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de artă a existat dintotdeauna, doar că a avut nevoie de mai mult timp pentru a-și lua zborul și de a se face cunoscută. Primele apariții și-au făcut prezența în satele românești. În zilele de sărbătoare la diferitele bâlciuri, micii comercianți și diferitele grupuri de saltimbanci aveau panourile de reclamă care mai de care mai colorate și cu personaje foarte expresive prezentând diferite scene pentru a atrage clientela. Toate erau pictate de meșteri populari, într-o manieră naivă și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
transmiterii impersonale a unei povești nu este "nimic altceva decît funcția narativă însăși"45. Contradicția dintre poziția lui Hamburger și aceea a tuturor naratologilor care consideră că naratorul își asumă o personalitate tangibilă este limpede în romane precum Tom Jones, Bîlciul deșertăciunilor, Moș Goriot, Război și pace, Casa Buddenbrook, Agathon al lui Wieland și Flegeljahre (Vîrsta ingrată) al lui Jean Paul. Aceasta nu poate fi doar o diferență terminologică, ci poate fi explicată ca o diferență fundamentală în care se înrădăcinează
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o poveste, este o trăsătură specifică a rezumatului. În cel mai bun caz s-ar putea să fie vorba despre o aluzie la intermediere într-o situație precum aceea a romanului epistolar. Dar în cazul unor romane cum sînt Emma, Bîlciul deșertăciunilor, David Copperfield, Timpuri grele și Tess of the D'Urbervilles, care par să fie complet diferite unul de altul în ceea ce privește forma narativă, Concise Oxford Dictionary of English Literature nu îi spune cititorului absolut nimic despre această diferență. Este adevărat
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și să ilustreze o narațiune, cum se întîmplă, de exemplu, în Kindlers Literaturlexikon, însă poate fi regăsită și în rezumatul convențional. Uneori o expresie adoptată este identificată sub forma unui citat, cum se întîmplă în fragmentul următor din rezumatul romanului Bîlciul deșertăciunilor, care face aluzie la faimosul titlu al Capitolului XXXVI Cum să trăiești bine fără niciun sfanț". Totuși, încurajat de Dobbin, George sfidează voința tatălui său și se căsătorește cu Amelia, iar cuplul își petrece luna de miere în Brighton
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Pantagruel încep cu termenul Comment și, în consecință, sînt aproape întotdeauna la timpul trecut: Cum l-a găsit Pantagruel pe Panurge, pe care l-a iubit toată viața (Pantagruel, regele dipsozilor, cap. IX) Naratorii victorieni procedează în mod asemănător. În Bîlciul deșertăciunilor toate titlurile-propoziție aparțin tipului comentativ, două dintre acestea fiind excepții importante: Cum a cumpărat Căpitanul Dobbin un pian (cap. XVII). Cine a cîntat la pianul cumpărat de Căpitanul Dobbin (cap. XVIII). Titlul capitolului XVIII fie trebuie considerat narativ, întrucît
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și să introducem un narator situat în afara lumii ficționale a personajelor (non-identitatea spațiului naratorului și al celui al personajelor)152, întîmpinăm imediat mari dificultăți. Dacă obiectivul acestei transpuneri este o narațiune la persoana a treia auctorială precum Tom Jones sau Bîlciul deșertăciunilor, atunci rolul naratorului la persoana întîi, Holden Caulfield, trebuie să fie transferat către două personaje, și anume către unul de pe scena acțiunii și către un narator situat în afara realității ficționale. Pentru un asemenea narator, totuși, sistemul de valori juvenil
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
romanului. Tranzițiile abia perceptibile de la situația narativă personală la cea auctorială care sînt atît de importante pentru interpretarea romanului Procesul ar fi mult mai puțin semnificative în contextul dinamicii narative foarte pronunțate de la începutul romanului Anna Karenina 179. Începuturile romanelor Bîlciul deșertăciunilor și Casa Buddenbrook sînt asemănătoare. O comparație a acestor cărți cu un roman precum Phineas Finn al lui Trollope arată o diferență esențială nu numai la nivelul profilului narativ, ci și în dinamica alternanței formelor fundamentale ale narațiunii și
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nu a fost studiat în mod sistematic. Cum este normal, o nivelare de acest gen va deveni vizibilă mai devreme sau mai tîrziu într-un roman cu un profil proeminent și cu o dinamică mai pronunțată a procesului narativ precum Bîlciul deșertăciunilor sau Anna Karenina decît într-un roman cu un profil relativ discret și cu o dinamică limitată cum ar fi Men and Wives al lui Ivy Compton- Burnett sau Castelul lui Kafka. Nivelarea profilului și scăderea dinamicii narative în
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
tendințe în romanele lui James. O asimilare a situației narative auctoriale într-o situație narativă la persoana întîi a fost adesea realizată de autorii victorieni într-o formă mult mai vizibilă, cum se întîmplă, de exemplu, în episodul Pumpernickel din Bîlciul deșertăciunilor al lui Thackeray. De acesta ne vom ocupa mai amănunțit într-un moment ulterior. În concluzie, esența diferenței dintre narațiunea la persoana întîi și narațiunea la persoana a treia derivă din maniera în care naratorul vede întîmplările dintr-o
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
aproape în mod neîngrădit în romanul de început: Cid Hamete Benengeli, Simplicius al lui Grimmelshausen, Robinson Crusoe, Clarissa Harlowe, Tristram Shandy, Werther al lui Goethe, naratorul din romanul Tom Jones, cel din Agathon al lui Wieland, din Wilhelm Meister, din Bîlciul deșertăciunilor, David Copperfield, Heinrich Lee, Marcel, și mulți alții pînă la Marlow 344, Serenus Zeitblom în romanul Doctor Faustus al lui Thomas Mann, Felix Krull și pînă la "eul livresc" al romanului Numele meu fie Gantenbein sînt personaje-narator. Prin comparație
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
auctoriale, care îi atrag atenția cititorului asupra faptului că timpurile s-au schimbat foarte mult de la momentul întîmplărilor ficționale 477, iar naratorul s-a schimbat o dată cu ele. Și el a fost odată o persoană care a căutat distracție într-un bîlci al deșertăciuniulor vieții, iar în acest sens episodul Pumpernickel contribuie la conturarea personalității naratorului ca ființă umană similară nouă, o conturare care nu i-ar fi fost permisă sau poate i-ar fi fost doar într-un mod circumstanțial în
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]