798 matches
-
anul 1342. Iosef Teutsch povestește că invadatorii au pătruns în Țara secuilor, deci pe valea Trotușului, prin strâmtoarea Ghimeș-Palanca, pe valea Bistriței în sus, prin trecătoarea Prisăcani-Tulgheș spre Maramureș, peste ambele fiind comite Andrei, fiul lui Lackfy, și în Țara Bârsei pe la Oituz. Regiunea Ciucului și întreaga Țară a secuilor au fost prădate și devastate, cetățile sătești de la Râșnov, Christian, Vulcan, Cumidava (Orlenburg) și altele au fost dărâmate și populația robită. Însuși Brașovul a avut de suferit, pierzând toate privilegiile care
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
termină în martie 1944. Pleacă din nou pe front, dar după puțin timp încetează din viață. Traseul militar este dublat de o activitate literară remarcabilă. Debutează foarte devreme, în „Gazeta copiilor” (1924). Colaborează la „Frize”, „Gazeta Transilvaniei”, „Brașovul literar”, „Țara Bârsei”, „Gând românesc”, „Lanuri”, „Pagini literare”, „Convorbiri literare”, „Meșterul Manole”, „Vremea”, „Gândirea”, „Jurnalul literar”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Primul volum de versuri, Lumini, i-a fost tipărit în 1933. Cărțile lui M., numeroase, sunt inegale din punct de vedere valoric, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288029_a_289358]
-
Ioan Ionică, inginer. Face studii universitare de filosofie și drept la București (1926- 1929). Își ia doctoratul în sociologie (1940) tot la Universitatea din București, cu teza Dealu Mohului. Profesor la Brașov, a colaborat la publicațiile „Sociologia românească”, „Rânduiala”, „Țara Bârsei” ș.a. I. aplică în cercetările sale direcția sociologică a etnografiei și folclorului, raliindu-se la opiniile emise de G. Vâlsan ș.a., iar în Germania de Julius Schwietering. În Dealu Mohului. Ceremonia agrară a cununii în Țara Oltului (1943), pledează pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]
-
și le dă legătura lăuntrică.” Monografia făcea parte dintr-un proiect mai vast, incluzând studierea întregului ciclu al practicilor agrare, care să releve aspectele spirituale generate de lucrarea pământului. O nuntă în hotarul brănean pe la 1850. Dora d’Istria („Țara Bârsei”, 1933) este de fapt o traducere după lucrarea Les Femmes en Orient, pe care o însoțește cu o introducere și note. Dispărut prematur, departe de țară, autorul nu și-a terminat un studiu despre totemuri, cu care intenționa să-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]
-
și Raluca Schiau, cu o prefață de Dennis Deletant și o postfață de Romulus Rusan, Fundația Academia Civică, București, 2000, 396 p. (Dorin Dobrincu) Florentina SCÂRNECI, Ștefan UNGUREAN, Vieți paralele în secolul XX. Istorie orală și memorie recentă în Țara Bârsei, Editura Phoenix, Brașov, 2002, 297 p. (Ruxandra Moașa Nazare) Mirela-Luminița MURGESCU și Simion CÂLȚIA (coord.), Exerciții întru cunoaștere. Societate și mentalități în noi abordări istoriografice, Editura Domino, București, 2003, 307 p. (Andrei Pippidi) Luminița MACHEDON, Ernie SCOFFHAM, Romanian Modernism: the
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
listele secrete și după instrucțiunile secrete ale Ministerului de Interne. Rușii afirmă că aceste liste sunt incomplete și că ei (vor) utiliza listele lor întocmite la Moscova”. Mai multe avioane inamice au fost detectate la 28 martie 1945 deasupra Țării Bârsei, pe direcția nord-est spre nord-vest, din ele fiind lansate pe teritoriul comunei Crizbav opt parașute. în teren fuseseră găsite doar patru lăzi a câte 60 de kilograme fiecare, conținând bancnote românești de 500, 1.000 și 2.000 de lei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
eficientă a lucrării - de către profesioniștii domeniului nu va întârzia. E un pas important în extinderea bazei documentare a istoriei recente a României. Dorin Dobrincu FLORENTINA SCÂRNECI, ȘTEFAN UNGUREAN, Vieți paralele în secolul XX. Istorie orală și memorie recentă în Țara Bârsei, Editura Phoenix, Brașov, 2002, 297 p. Istoria orală și metodele ei constituie o ramură relativ recentă a studiilor noastre de antropologie culturală și istorie. Indiferent de tinerețea disciplinei, interesul viu al cercetătorilor s-a reflectat în elaborarea unui număr de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în plan social; de exemplu, furnizează o explicație originii corupției în societatea noastră din perspectivă instituțională. Trebuie să observăm că volumul cuprinde o informație generală despre epoca dată și chiar date despre alte spații, nelimitându-se strict la aria Țării Bârsei și locuitorii ei, așa cum sugerează titlul. Alte volume de istorie orală sunt circumscrise mult mai exact, geografic, la granițele unei străzi, precum strada Orațiu (Irina Nicolau, Ioana Popescu, O stradă oarecare din București, Editura Nemira, București, 1999), sau la o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
etnică, Banatul și germanii bănățeni, de pildă în cărțile Smarandei Vultur. Nu este limpede ce rațiuni și ce criterii au prevalat în alegerea subiecților, ce anume a interesat, aspectul local sau general uman din relatări, dacă reperul geografic al Țării Bârsei este doar orientativ, fără să se regăsească neapărat în toate interviurile. Un alt reproș se poate aduce metodei alese pentru redarea înregistrărilor, cel puțin discutabilă, dacă nu contestabilă. Dacă în cărți similare cu aceasta s-a optat pentru renunțarea la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
însoțite de rezumate în română. Semnează Horst Klusch (Pomul vieții în ceramica transilvăneană), Karl Fisi (Elemente modale în cântecul popular săsesc), Gerhard Antoni (Dansul reginelor - un obicei de primăvară din Viștea), Marie Luise von Hannenheim (Portul popular săsesc din Țara Bârsei), Herbert Hoffmann („Landlerii” - un grup etnic-cultural aparte din sudul Ardealului), Sigfried Haldenwang (Privire spre Luxemburg. Dialectul săsesc, un dialect al germanei centrale de vest cu aspecte luxemburgheze), Liliane Gudrun-Ittu (Societatea pentru „revigorare artistică” Sebastian Hann: 1904-1946) ș.a. Alături de comentariile din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
Românii rămân Însă locuitorii cei mai numeroși . Prin 1210, alături de sași, secui și pecenegi, ei fac parte din oastea comandată de comitele Ioachim din Sibiu. În 1241, Împreună cu secuii apărau trecătorile Carpaților Orientali, În fața tătarilor. “Țările”Românilor Maramureșul, Hațegul, Făgărașul, Bârsa Își păstrează tradițiile voievodale și cneziale. Spre sfârșitul veacului al XIIIlea și Începutul celui următor, voievozii Transilvaniei Ronald Borșa (1282, 1284 -1285, 1288 -1293) și Ladislau Kan ( 1294 - 1359) Își asumă prerogative sporite. Primul, În numele unui regatum Transivanum, convoacă la
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Peninsula Balcanică, Imperiul Bizantin se destramă sub loviturile turcești. La Începutul sec. al XIII lea, regii unguri Încearcă să-și extindă stăpânirea asupra regiunilor extracarpatice. Pentru realizarea acestui obiectiv, ei apelează la cavalerii teutoni, care primesc vremelnic În stăpânire Țara Bârsei. Învingători ai cumanilor, teutonii acționează Încă din primii ani pe cont propriu atât la miazănoapte de Carpați, cât și la miazăzi. Ca urmare, pe la jumătatea celui de-al treilea deceniu la veacului al XIII lea armata regală Îi alungă din
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
o voievod (termen slav); o duce (termen latin). -O parte din aceste autonomii au supraviețuit în timp pe temeiul înțelegerilor convenite cu puterile care au dominat spațiul european de est și sud-est, purtând diferite denumiri: o “țări”: Țara Sipenițului, Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Țara Zarandului, Țara Maramureșului; o “codri”: Codri Cosminului, Codrii Herței, Codrii Lăpușnei; o “câmpuri”: Câmpul lui Dragoș, Câmpul lui Vlad; o “ocoale”: Câmpulung, Vrancei. II. Constituirea statelor medievale românești -a fost un proces de durată care s-a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
migratorilor turanici; sașii: au fost colonizați în sec. XII - XIII cu scopul de a stimula dezvoltarea economică a Transilvaniei; erau originari din zona Rinului și Saxoniei (saxones -> sași) și s-au stabilit în regiunea Sibiului, Târnavei Mari, Rodnei, și Țării Bârsei; s-au bucurat de o serie de privilegii înscrise în “Bula de Aur a sașilor” (Andreanum 1224), dată de regele maghiar Andrei al II-lea, în care se prevedea: teritoriul din zona Sibiului nu putea fi înstrăinat prin danii, iar
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
o în 1164 comitatele Crasna și Dăbâca; o în 1175 comitatele Cluj, Alba și Timiș; o în sec. XIII, comitatele Arad, Zarand și Târnava. -În zonele de margine, aflate în imediata vecinătate a Carpaților, s-au menținut „țările” românești: Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Țara Hațegului, Maramureșul, etc. -Pe baza vechilor privilegii, s-au dezvoltat în această vreme comunitățile secuilor și sașilor. o teritoriul secuiesc era împărțit în scaune, unități administrative în fruntea cărora se afla un comite; o teritoriul sașilor din
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
orală, încă vie în latura ei umană, ne-a confirmat existența unor negustori care au dus din tată-n fiu nobila îndeletnicire până în 1955 în locul numit „La Cristache”. Am putut astfel afla că Ion Hogea (Hagiu, Hogiu), plecat din Țara Bârsei, ajunsese cu samsarlâcul până în Palestina, atrăgându-și, în jargonul epocii, porecla de hagiu. Că s-a închinat sau nu la locurile sfinte, nu avem de unde să știm, iar, dacă numai i s-a spus printr-o abatere fonetică sau chiar
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
februarie Timișoara. Casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Amforei, Labirint, Circumvalațiunii, Făgăraș, Bulevardul Cetății; casieria din str. Ialomița: străzile Liniștei, Scărișoara, Haga, Calea Sever Bocu; casieria din Piață Küttl: Bulevardul 16 Decembrie 1989, străzile Rusu Șirianu, Musicescu, Calea Șagului, Secerii, Bârsei. Casierii externe: Urseni, Sânmihaiu German, Bărăteaz.
Agenda2006-07-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284763_a_286092]
-
Săcălaz - C.A.P. , PECO, NOVATIM, Canton A.N.I.F. , Stație pompare; Dumbrăvița - Fermele 11, 12; „Agrotorvis” Beregsău - Foraj I, Variaș (parțial), „Agroplant” S.R.L. , „Top Aluminium” S.R.L. MIERCURI: Timișoara (străzile Steaua (parțial), Izlaz (parțial), Ceferiștilor (parțial), Secerii (parțial), Ciocanului (parțial), Florilor (parțial), Bârsei, Șantier Drumuri Steaua, Gară Fratelia, Zola, Bujorilor (parțial), Fratelia (parțial), Calea Șagului (parțial), Ana Ipătescu (parțial), Victor Hugo (parțial), Herculane (parțial), Chișodei (parțial), Nicorești (parțial), Comarnic (parțial), Cercului (parțial), „Primaconstruct”+U. M. Fratelia+„Prefatim” - strada Bujorilor, strada Chișodei - U.M. Fratelia, Șantier
Agenda2005-30-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/283999_a_285328]
-
științifică acestui volum impresionează prin relevanța și calitatea studiilor de sinteză care cuprind „Însemnări pe marginea unor culegeri de folclor muzical din județul Covasna” (p. 209-214) și „Considerații pe marginea unor obiceiuri și creații poetico-muzicale păstorești din sud-estul Transilvaniei (Țara Bârsei și Covasna). Circulație și stratificare” (p. 215-221). Nu în cele din urmă, se cuvine a spune câteva cuvinte despre cea de-a doua secțiune relevantă a cărții, concretizată în acel remarcabil demers bibliologic pe care l-am amintit deja. Departe
Tezaur de etnografie ?i folclor by Constantin SECAR? () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
O altfel de istorie... Potrivit site-ului oficial al Societății Naționale „Îmbunătățiri Funciare“ S.A. , primele lucrări de hidroameliorații s-au executat în țara noastră în sec. al XIII-lea de către cavalerii teutoni, scopul fiind asanarea unor terenuri din depresiunea „Țara Bârsei“, în scopul amplasării centrelor populate Prejmer, Hărman și altele. Primele lucrări de înmagazinare a apelor de scurgeri în iazuri sunt semnalate în nordul Moldovei, începând de pe la 1500, având drept scop producerea de pește. Lucrările de ameliorare în scop agricol a
Agenda2005-23-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283783_a_285112]
-
ținut nelocuit unde trăiau doar urși, râși și lupi", și că acest "neam nobil" nu cunoștea stăpâni sau slugi - în stilul reformei luterane, democrația perfectă înflorind mai ales în țările nordice). în 1210, regele Andrei a oferit cavalerilor teutoni Țara Bârsei. în numai 14 ani aceștia au construit 5 cetăți și au întemeiat majoritatea așezărilor germane din zonă. "Bula de aur" din 1224 consfințea drepturile acestor hospites ("loialii noștri oaspeți germani"), supuși direct regelui, independenți de un stăpân feudal: locuitorii formau
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
rigoare, probabil că va trebui să ne mulțumim fie cu ideea a trei "provincii istorice" (respectiv, Transilvania, Țara Românească și Moldova), fie a unei infinități de mici "cantoane", la fel de istorice precum cele invocate mai sus: Banatul, Dobrogea, Țara Făgărașului, Țara Bârsei, Țara Amlașului etc. etc. Am, de pildă, mari dubii, că "provinciile" unite la 1859, Moldova și Muntenia, vor fi dornice să se "federalizeze" astăzi, numai pentru a face pe placul intelectualilor de la Cluj și Timișoara. Or, în acest caz, întregul
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
valoarea de 7 000 de lei reprezintă două ulcioare de nuntă din zona Româna - Olt, cel de 8 000 de lei un ulcior din zona Vadul Crișului - Bihor, iar de 10 000 de lei o cană de bere din Țara Bârsei - Brașov. De asemenea, au fost puse în circulație 650 de plicuri „prima zi”. Prin formă, proporții, decorare și cromatică, ulcioarele exprimă inventivitatea tehnică și inspirația olarilor care au preluat influențele greco-romane, iar mai târziu ale populațiilor migratoare, dar au păstrat
Agenda2005-14-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283558_a_284887]
-
regional, acea comunitate să nu aibă nici un cuvânt de spus. Nu putem accepta acest lucru!”, a mai declarat maghiarul, subliniind că nimeni nu va fugi cu Ținutul Secuiesc, cum nimeni nu a fugit nici cu Țara Moșilor, nici cu Țara Bârsei. Replica lui Dragnea Vicepremierul Liviu Dragnea spune că nu se vor organiza noi state în interiorul României, ci doar se va reorganiza teritoriul. Sper să nu fie amenințări din partea liderului unui partid, mi se par declarații periculoase și incorecte. Nu văd
Hunor: Maghiarii se tem de o asimilare perversă. Dragnea: Declarații periculoase by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37030_a_38355]
-
străzile Mangalia, V. Lupu, Gh. Șincai, Bd. Dâmbovița nr. 82-86, 94, 96; Casieria din Piață Küttl: străzile Trandafirilor nr. 1-7, Caruso nr. 1, 2, 3, Praporgescu nr. 2, D. Cantemir nr. 1, L. Blaga, Asănești, Robespierre, N. Lenau, Eternității, Secerii, Bârsei, Ciocanului, Florilor, Văcărescu, Spl. Ț. Vladimirescu; Casieria din str. Gh. Lazăr: C. Bogdăneștilor nr. 32, străzile Baltă Verde nr. 1A, Bd. Cetății nr. 1/1, 1/2, 1/3, 1/4, 16-20, 22, 28, 30, 30A, Livezilor, Tibrului, Schwicker, Agricultorilor
Agenda2003-23-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281098_a_282427]