796 matches
-
Theel sau Tyl de Prejmer, este în posesiunea localităților Mikofalva și Nyen (Teliu). Pe baza acestui document, precum și a altora, privind familia comiților din Prejmer, nu este sigur dacă denumirea de „Barasu” se referă la localitatea Brașov sau la Țara Bârsei. 1288 - Braso: Este consemnat într-un document latin, aflat în Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, iar în copie la Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedește a fi primul act păstrat care a fost emis în Brașov, purtând mențiunea expresă
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
rânduri de ziduri și era înconjurată de un șanț de apărare plin cu apă. 1477: Este terminată Biserica Neagră. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu va mai fi construit niciodată. 1486: Brașovul și toată Țara Bârsei intră în "Universitatea Săsească", prin confirmarea privilegiului Andreanum pentru toți sașii din Sibiu, Mediaș, Brașov și Țara Bârsei. 1521: Judele Brașovului, "Johann (Hans) Benkner", primește de la "Neacșu" din Câmpulung, într-o epistolă scrisă în limba română, vești despre mișcările trupelor
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
Neagră. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu va mai fi construit niciodată. 1486: Brașovul și toată Țara Bârsei intră în "Universitatea Săsească", prin confirmarea privilegiului Andreanum pentru toți sașii din Sibiu, Mediaș, Brașov și Țara Bârsei. 1521: Judele Brașovului, "Johann (Hans) Benkner", primește de la "Neacșu" din Câmpulung, într-o epistolă scrisă în limba română, vești despre mișcările trupelor turcești de dincolo de Dunăre. 1524: Se construiește în lemn Cetățuia, o puternică fortăreață de pe Dealul Cetății. Curând, va
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
trăit un an la Paris (1909/1910). Reîntors în Transilvania, în anul 1912 își deschide prima expoziție proprie, urmată de ecouri favorabile. Pe lângă picturi, Morres a lăsat ca specialist contribuții prețioase la topografia artistică a Transilvaniei săsești. În "monografia Țarii Bârsei", apărută în mai multe volume, descrie bisericile săsești din Țara Bârsei. a murit la vârsta înaintată de 95 de ani în Codlea. Moștenirea sa a lăsat-o parohiei din Codlea, care în cinstea acestuia va constitui "Fundația Eduard-Morres".
Eduard Morres () [Corola-website/Science/312967_a_314296]
-
anul 1912 își deschide prima expoziție proprie, urmată de ecouri favorabile. Pe lângă picturi, Morres a lăsat ca specialist contribuții prețioase la topografia artistică a Transilvaniei săsești. În "monografia Țarii Bârsei", apărută în mai multe volume, descrie bisericile săsești din Țara Bârsei. a murit la vârsta înaintată de 95 de ani în Codlea. Moștenirea sa a lăsat-o parohiei din Codlea, care în cinstea acestuia va constitui "Fundația Eduard-Morres".
Eduard Morres () [Corola-website/Science/312967_a_314296]
-
germană: "Kriesbach", în maghiară "Krizba)" este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Crizbav (reședința) și Cutuș. Comuna Crizbav este situată la 24 km de Brașov, în partea sudică a munților Perșani. Comuna aparține regiunii istorice Țara Bârsei și se află la 10 km de DN 13 și la 6 km de DN 1. Comuna Crizbav se învecinează: Altitudinea comunei este de 572 m, culmile: Vârful Horezu-1055 m și Vârful Cetății-1104 m de la poalele Munților Perșani, fiind cele
Comuna Crizbav, Brașov () [Corola-website/Science/310255_a_311584]
-
Racoș (în , în ) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Mateiaș și Racoș (reședința). În perimetrul comunei Racoș a existat una din cele mai mari așezări dacice din Țara Bârsei, care avea un rol important în rețeaua de fortificații dacice. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Racoș se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (52
Comuna Racoș, Brașov () [Corola-website/Science/310259_a_311588]
-
în germană: Heldsdorf, în maghiară: Höltövény) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Hălchiu (reședința) și Satu Nou. Comuna Hălchiu este situată la 15 km N-V de municipiul Brașov, în partea de nord a Țării Bârsei și se află la 6 km de gara Bod și la 3 km de DN13 (E60). Comuna Hălchiu se învecinează la nord cu comunele Feldioara și Crizbav, la est cu comuna Bod și municipiul Brașov, la sud cu orașul Ghimbav
Comuna Hălchiu, Brașov () [Corola-website/Science/310256_a_311585]
-
Brașov, Transilvania, România, formată din satele Arini și Măieruș (reședința). Comuna Măieruș este situată la 31 km de municipiul Brașov, la 37 km de orașul Rupea, 10 km de Feldioara și 6 km de Apața. Comuna aparține regiunii istorice Țara Bârsei și se află pe DN13 și E60. Comuna Măieruș se învecinează: Primele atestări documentare datează din 1377, numele comunei apărând apoi în diferite variante atât în germană, cât și în maghiară și română: Monzoros (1427), Nozbach (1476), Nosbach (1701), Măieruș
Comuna Măieruș, Brașov () [Corola-website/Science/310258_a_311587]
-
cu articole, nuvele, povestiri, fabule, satire, amintiri, mai ales pe teme moral-educative, la "Ramuri", "Flacăra", "Adevărul literar și artistic", "Lamura", "Viața literară", "Țara de Jos", "Țara noastră", "Universul literar", "Universul copiilor", "Dimineața copiilor", "Fântâna darurilor", "Biruința", "Tinerimea creștină", "Satul", "Țara Bârsei", "Flori de crin", "Ortodoxia", "Progresul", "România", "Timpul" și alte publicații periodice. A fost redactor la "Neamul Românesc". Conferențiar la Societatea de Radio (15 conferințe în 1930; 20 conferințe în 1931; 6 conferințe în 1932; 22 conferințe în 1933; 25 conferințe
Alexandru Lascarov–Moldovanu () [Corola-website/Science/310853_a_312182]
-
pictată scena Mântuitorului cu cei doisprezece apostoli, pictura care se datorează autorului icoanelor împărătești, datate 1775. La începutul secolului XIX, biserica a fost pictată, tradiția atribuind opera de înfrumusețare lui Ioan Prodan, asemănându-se foarte mult cu pictura bisericii din Bârsa, pictată de același artist. În naos, pe pereții laterali și pe boltă, se regăsesc scene biblice, ca Patimile Mântuitorului, Înălțarea Domnului, dar și portrete ale Sfântului Ilie și Sfântului Petru. De-a lungul vremii, biserica a suferit lucrări de renovare
Biserica de lemn din Bulgari () [Corola-website/Science/309787_a_311116]
-
(n. circa 1535 sau 1537, Bod, în Țara Bârsei - d. 1585, Apoldu de Jos), preot, rămas în istorie ca scriitor de limba germană datorită publicării predicilor sale. Tatăl său Georg Dürr, a murit în 1565 în Petiș (Petersdorf), unde, se crede, a fost învățător sau preot. a urmat gimnaziul
Damasus Dürr () [Corola-website/Science/309880_a_311209]
-
mai țineau de vechiul drept canonic. Dürr a fost ordinat pe 3 septembrie 1559, intrând astfel în slujba bisericii. În registrele de la Wittenberg apare că Dürr a fost trimis ca preot în "gen der Newenstadt in Transsilvania" (Cristian din Țara Bârsei, azi județul Brașov, Transilvania). Nu se știe dacă a funcționat efectiv ca preot în această localitate, dar se știe cu precizie că s-a întors la Sibiu, deoarece apare pe statul de plată al primăriei acestui oraș. Prima mențiune wste
Damasus Dürr () [Corola-website/Science/309880_a_311209]
-
Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, reprezentând partea estică a depresiunii Brașovului. Este delimitată de localitatea Apața la nord, Munții Piatra Mare, Postăvaru și localitatea Bran la sud, Munții Perșani și Măgura Codlei la vest și râurile Tărlung, Râul
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Carpatic, reprezentând partea estică a depresiunii Brașovului. Este delimitată de localitatea Apața la nord, Munții Piatra Mare, Postăvaru și localitatea Bran la sud, Munții Perșani și Măgura Codlei la vest și râurile Tărlung, Râul Negru și Olt spre est. Țara Bârsei este o depresiune situată la circa 400 - 550 m deasupra nivelului mării. Ea include o serie de munți (Postăvaru - 1.802 m, Tâmpa - 960 m, Măgura Codlei - 1.294 m) și dealuri (Lempeș, dealurile Brașovene, dealurile Brănene, dealurile Săcelene). Culmile
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
550 m deasupra nivelului mării. Ea include o serie de munți (Postăvaru - 1.802 m, Tâmpa - 960 m, Măgura Codlei - 1.294 m) și dealuri (Lempeș, dealurile Brașovene, dealurile Brănene, dealurile Săcelene). Culmile înconjurătoare au înălțimi mai mari. Genetic, Țara Bârsei este de origine tectonică, formată prin fracturarea și scufundarea repetată a unor fragmente centrale ale Carpaților de Curbură, către sfârșitul pliocenului. Ulterior prăbușirii, apele au invadat această groapă, formând un lac în care, de-a lungul vremii, s-au adunat
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
o mare influență asupra reliefului au avut-o și cele patru mari glaciațiuni. După sfârșitul acestora, o bună parte din terioriul Țării a rămas mlăștinos și sălbatic, evoluând cu timpul către o depresiune cu câteva lacuri mai mari. Astăzi, Țara Bârsei prezintă trei zone distincte: Masivul Postăvaru este alcătuit din calcare jurasice și conglomerate cretacice, având un pronunțat profil de piramidă. El înconjoară stațiunea Poiana Brașov, pe latura ei nord-vestică, printr-un brâu de munți cu aspect de măguri — Munții Poienii
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Un pinten al Postăvarului, întins către NNE, îl reprezintă muntele Tâmpa, formațiune calcaroasă ce se ridică la 400 m față de municipiul Brașov. Măgura Codlei este alcătuită în principal din conglomerate, gresii și marnele flișului cretacic. Zonele de munte din cadrul Țării Bârsei prezintă "soluri brune acide" (în Postăvaru și Măgura Codlei, pe platforma Branului) și, local, "soluri litomorfe", reprezentate prin "rendzine" și "rendzine brune" (în Postăvaru și în Măgura Codlei). Pe piemonturile colinare submontane predomină "solurile podzolice argiloiluviale" și cele "brune podzolite
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
precum și "aluviuni crude", cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces de umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, compact acoperite de păduri. Cel mai important râu al Țării Bârsei este Oltul. Acesta intră în zonă în dreptul localității Lunca Câlnicului, de unde urcă spre nord și iese în dreptul localității Apața. În șesul depresionar bârsan, până la Bod, Oltul prezintă numeroase meandre, precum și brațe părăsite și o luncă inundabilă considerabilă. Albia sa depășește
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
s-a înregistrat o puternică undă de viitură provocată de topirea intensă a zăpezilor, ceea ce a dus la înregistrarea, în dreptul localității Feldioara, a unui debit de 358 m³/s și a unui volum de circa 740 milioane m³. Teritoriul Țării Bârsei este străbătut de o serie de râuri repezi de munte ce se scurg în Olt. Datorită faptului că gura lor de vărsare estea apropiată izvoarelor, debitul acestor râuri de munte este mic. Totuși, pantele sunt accentuate, mai ales în zona
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
bună calitate (1 - 2 m până la 10 - 15 m), la baza formațiunilor calcaroase, având un debit de până la 6 l/s și un grad de mineralizare de cca. 0,5 g/l. Cu timpul, o mare parte din lacurile Țării Bârsei au dispărut. Cea mai importantă apă stătătoare din depresiune, Complexul piscicol Dumbrăvița, se află la 6 km depărtare de comuna cu același nume. Mlaștina eutrofă ce face parte din complex este o arie protejată de interes european. Alte amenajări piscicole
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
la Hărman, și pe lunca Oltului, între Feldioara și Rotbav. Pe râul Ghimbășel a fost construită o microhidrocentrală, iar pe Tărlung, în aval de Săcele, un baraj artificial, care alimentează cu apă Brașovul și celelalte localități din zonă. Clima Țării Bârsei este temperat continentală, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental. Amplitudinile termice sunt mari, frecvențele înghețurilor târzii și timpurii sunt ridicate, regimul pluviometric este de tip continental, iar cel
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental. Amplitudinile termice sunt mari, frecvențele înghețurilor târzii și timpurii sunt ridicate, regimul pluviometric este de tip continental, iar cel eolian — moderat. Măgura Codlei reprezintă un veritabil barometru pentru locuitorii Țării Bârsei. Atunci când nori negri se așeză deasupra acesteia, se anunța vreme defavorabilă. Precipitațiile atmosferice variază de la 747 mm în zona Brașov, la sub 20 mm în zona Bod. Îndeosebi vara, ploile torențiale sunt destul de frecvente, fiind însoțite de grindină și trăznete
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
acestora. Totodată, iarna, se întâmplă de multe ori ca temperatura din Poiana Brașov să ajungă până la +15°C (la soare, oferind posibilitatea efectuării de băi solare. În perioadele cu regin baric anticiclonic inversiunile termice se extind până în zona alpină. Depresiunea Bârsei nu prea este străbătută de vânturi, curenții de aer fiind slabi ca intensitate. Direcțiile predominante sunt sud-vest și nord-est. Vânturile dinspre vest aduc ploi, în timp ce vânturile din nord și nord-est păstrează timpul frumos. Pe versantul estic al Perșanilor apar, în timpul
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
pentru plante carnivore, cele mai întâlnite fiind "roua cerului", "foaia grasă" și "otrățelul bălților". În pădurea Prejmer, printre stejari, cresc "laleaua pestriță" și "garoafa de munte". Prezența acestor specii la Prejmer, Hărman și Dumbrăvița demonstrează faptul că pe teritoriul Țării Bârsei au fost răspândite relicve glaciare. Restrângerea lor în jurul izvoarelor reci s-a produs o dată cu evoluția climei și a solului către starea actuală. Fauna Țării Bârsei este asemănătoare celei existente în Europa Centrală. Dintre toate, fauna de mamifere este puternic reprezentată
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]