1,216 matches
-
de rai","lacrimi de sânge", "mândră crăiasă, a lumii mireasă", iar personificarea este prezentă în umanizarea mioarei, a oilor,în cântecul fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel", "măicuță", "fețișoara", "mustăcioră" subliniază încărcătura emoțională a textului, accentuează lirismul, dă un spor de gingășie sentimentelor exprimate. Ca și în alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
avea o figură de brută, care nu știa nimic, decât ce-a zis Partidul Comunist. Rău. Era crispat, gata oricând să Înjure dacă nu erai de acord cu el, și insistent În a te convinge... Și mai era unu’, șFlorinț Bârsan, care căuta să explice tot timpul că: „Partidul are dreptate și noi am greșit și trebuie să ne schimbăm”... Și 22 spuneți că ați fost duși În Jilava... Da, pe 22 din noi ne-au trimis la Jilava... Am plecat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
303 Artenie 360 Atanasiu Puiu 139 Avramescu (brigadier) 315 B Babeș Victor 229 Bacrea Neculai 368, 370 Badea Gică 312 Balaban Octavian 214-215 Balanișcu Chirică 32 Bandi (deținut) 315 Barbu (posibil Constantin) 238, 312 Bardag Nicolae 215 Băia Nicolae 237 Bârsan Florin 216 Bartoș Carol (căpitan) 198, 201 Basmacian (deținut) 23 Bașotă Grigore (corect) 292 Bașotă Grigore (probabil Vasile Bașotă) 292 Bădescu Aurel 112 Bădescu Gigel 112 Bădescu Gogu 112 Bădiță 360 Bălan Gheorghiță 356 Bălan (prim secretar) 155 Bălășoiu (deținut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ei ceea ce le place să audă”! Unele cărți sînt căutate de publicul larg fără recomandarea criticilor. De pildă, Pomul vieții de Ion Gheție, care face valuri înainte ca vreunul să-și fi spus, undeva, cuvîntul. Pictorița (e drept, „naivă”) Virginia Bîrsan m-a întrebat dacă știu „ceva despre autor”. I-am spus că e un lingvist cunoscut, specialist în limba textelor vechi etc. M-a întrebat apoi de Dumitru Trancă. Zvonul că și romanul său e „tare” a luat-o înaintea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și camarazii de luptă, care acum zăceau sub pământ. Erau băieții cu care lucra Comandantul: inginerul Augustin Micu, Gheorghe Clement, Virgil Noaghea, Gramă și câți alții ale căror nume îmi scapă. Pe la amiază m-am întors la casa ing. Petru Bârsan în str. Naum Râmniceanu. unde locuia de obicei Comandantul. Acolo multă lume aștepta să-i vorbească. Așteptând și eu la rând, văd că intră Bidianu în uniforma Frontului Renașterii Naționale, uniformă născocită de Armand Călinescu. A luat parte la solemnitatea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că intră Bidianu în uniforma Frontului Renașterii Naționale, uniformă născocită de Armand Călinescu. A luat parte la solemnitatea oficială de comemorare a morții reginei Maria și de acolo a venit direct la noi. Băieții. care așteptau în sufrageria casei lui Bârsan, au rămas foarte contrariați de această apariție, s-au dat la o parte și, fără să spună nimeni nici un cuvânt, vedeam cum pe fiecare dintre noi îl munceau gânduri din trecut și-l dezgustau priveliștile prezentului. În jurul uniformei lui Bidianu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Regelui, ceea ce confirma schimbul de telegrame între Tilea și Gafencu și arăta urgenta necesitate a dictatului în sensul vederilor Statului-Major german. Așa cum ne relatează Nicolae Petrașcu, ultima întâlnire cu Horia Sima a fost joi, 29 August, în casa inginerului Petre Bârsan. Atunci a primit ultimele dispoziții, urmând să se întâlnească la Brașov, în seara zilei de 1 Septembrie. A doua zi, vineri dimineața, Nicolae Petrașcu pleacă la Brașov, de la Brașov a luat trenul spre Sf. Gheorghe unde era concentrat Nistor Chioreanu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
semnează și U.V., Vau), C. Dimitrescu-Iași (cu pseudonimul Faust), Th. D. Speranția, Smara, D. Nanu (este posibil să fi semnat și Leandru), V. Pop (între alte contribuții, un interviu cu scriitorul rus V.G. Korolenko), C. Rădulescu-Motru, Ludovic Dauș, Zaharia Bârsan ș.a. V.A. Urechia dă pentru „Coloana V-a” schițe memorialistice, contribuții de istorie socială și recenzii ample. Tot aici se comentează, uneori în articole nesemnate, evenimente artistice, literare sau științifice: premiera nereușită la un teatru din Dresda a unei
DRAPELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286865_a_288194]
-
1919; Doine și sonete, București, 1932; Traduceri: M. Eminescu, Poems, București, f.a. Repere bibliografice: Ioan Țiculescu, Dimitrie Cuclin. Studiu asupra vieții și operei lui, București, 1933; Andrei Brezianu, Mihai Eminescu și receptarea engleză: realizare și ecou, VR, 1983, 12; Ion Bârsan, Convorbiri cu Dimitrie Cuclin - filosof, muzician, scriitor, Galați, 1995; Alexandru Surdu, Trebuința de filosofie la Dimitrie Cuclin, CC, 1995, 3-4. I.D.
CUCLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286548_a_287877]
-
I. U. Soricu, Carol Scrob, G. Tutoveanu, Scipione Bădescu, Mircea Rădulescu, Horia Furtună, Victor Eftimiu, Vasile Militaru, Al. Iacobescu, H.G. Lecca, Elena Farago, Cincinat Pavelescu, Al. Vlahuță, G. Topîrceanu, O. Goga, Aron Cotruș, V. Voiculescu, Radu Gyr, Virgil Carianopol, Zaharia Bârsan. Autori ai unor piese de teatru pentru uzul școlarilor popularizate aici sunt Traian I. Cristescu, Th. D. Speranția, C. Grigoriu, I.C. Beldie, Lia Hârsu, I. Dumitrescu-Frasin, Dumitru Faur, I. Hagiu, C. Negri, Serafim Ionescu (Unirea, după I. Creangă), I. Tohăneanu
CATEDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286141_a_287470]
-
I. Simionescu, Al. T. Stamadiad, Dem. Bassarabeanu, Al. Lascarov-Moldovanu, N. Davidescu, Contesa de Noailles, V. Demetrius, Al. Iacobescu, Emil Isac, I. M. Sadoveanu, G. Bogdan-Duică, Cincinat Pavelescu, M. Gaster, Simion Mehedinți, D. Gusti, Mihail Sadoveanu, D. Caracostea, Ovidiu Hulea, Zaharia Bârsan, Aron Cotruș, Emanoil Bucuța, Al. Ciura, Bucura Dumbravă, G. Rotică, Caton Theodorian, Șt. Bezdechi, Al. Dima, I. Lupaș, Cezar Petrescu, D. Nanu, George Voevidca, Const. Râuleț, Iulian Vesper, Aurel Tita, Donar Munteanu. I.H.
CELE TREI CRISURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286161_a_287490]
-
Colaborează cu recenzii, cronici de teatru și film, eseuri, poezie și proză la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Teatrul”, „România literară”, „Apostrof”. A scris scenarii pentru teatrul radiofonic (Procesul Memorandului, difuzat la Radio Cluj). Debutul său editorial îl reprezintă studiul monografic Zaharia Bârsan (1978), o biografie și o evaluare a activităților variate (actor, regizor, animator și autor de teatru, poet) ale celui ce este considerat „ctitorul Teatrului Național din Cluj”. Accentul principal al cercetării cade pe opera complexă a omului de teatru, studiată
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
din perspectiva contribuției sale la „afirmarea condiției estetice a teatrului”, atât în perioada eroică a mișcării teatrale românești din Transilvania, anterioară Unirii din 1918, cât și după crearea Teatrului Național din Cluj (1919), al cărui prim director a fost Zaharia Bârsan. Lucrarea ilustrează deopotrivă istoria teatrului românesc și teatrologia, disciplină căreia C. îi consacră o lucrare de pionierat în cultura noastră, Teatrologia românească interbelică (1990). Autorul nu se cantonează într-o panoramare „strict fixată cronologic”, fiind interesat, în primul rând, de
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
situația dramatică, fapt dramatic ș.a. Alături de lucrările de istoria teatrului și de teatrologie, C. a mai publicat volumul de versuri Melancolii (1987). Poetul e un elegiac, în tradiție transilvană. SCRIERI: Colocvii teatrale clujene (în colaborare), I-II, Cluj-Napoca, 1974-1975; Zaharia Bârsan, Cluj-Napoca, 1978; Melancolii, Cluj-Napoca, 1987; Teatrologia românească interbelică, București, 1990; Despre constituirea dramei, Cluj-Napoca, 1995; Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994) (în colaborare), Cluj-Napoca, 1995; Silvia Ghelan. Eseu despre actor, Cluj-Napoca, 1998; Evoluția formelor dramatice, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Mircea Ghițulescu
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
Cluj-Napoca, 1987; Teatrologia românească interbelică, București, 1990; Despre constituirea dramei, Cluj-Napoca, 1995; Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994) (în colaborare), Cluj-Napoca, 1995; Silvia Ghelan. Eseu despre actor, Cluj-Napoca, 1998; Evoluția formelor dramatice, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Mircea Ghițulescu, Justin Ceuca, „Zaharia Bârsan”, ST, 1978, 11; Constantin Hârlav, „Zaharia Bârsan”, RL, 1978, 42; Virgil Lazăr, Viața ca un spectacol, T, 1978, 12; Ioan Lazăr, „Zaharia Bârsan”, TR, 1979, 1; Mircea Popa, „Ora de mătase”, TR, 1987, 52; Maria Vodă Căpușan, Justin Ceuca, „Teatrologia
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
Despre constituirea dramei, Cluj-Napoca, 1995; Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994) (în colaborare), Cluj-Napoca, 1995; Silvia Ghelan. Eseu despre actor, Cluj-Napoca, 1998; Evoluția formelor dramatice, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Mircea Ghițulescu, Justin Ceuca, „Zaharia Bârsan”, ST, 1978, 11; Constantin Hârlav, „Zaharia Bârsan”, RL, 1978, 42; Virgil Lazăr, Viața ca un spectacol, T, 1978, 12; Ioan Lazăr, „Zaharia Bârsan”, TR, 1979, 1; Mircea Popa, „Ora de mătase”, TR, 1987, 52; Maria Vodă Căpușan, Justin Ceuca, „Teatrologia românească interbelică”, ST, 1991, 1; Corneliu Ștefănescu
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
Eseu despre actor, Cluj-Napoca, 1998; Evoluția formelor dramatice, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Mircea Ghițulescu, Justin Ceuca, „Zaharia Bârsan”, ST, 1978, 11; Constantin Hârlav, „Zaharia Bârsan”, RL, 1978, 42; Virgil Lazăr, Viața ca un spectacol, T, 1978, 12; Ioan Lazăr, „Zaharia Bârsan”, TR, 1979, 1; Mircea Popa, „Ora de mătase”, TR, 1987, 52; Maria Vodă Căpușan, Justin Ceuca, „Teatrologia românească interbelică”, ST, 1991, 1; Corneliu Ștefănescu, Modernitate și valoare, TR, 1991, 21; Radu Mareș, Teatrul sub lupă, TR, 1996, 14; Poantă, Dicț
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
CHINDRIȘ, Ioan (21.III.1938, Sânmiclăuș, j. Satu Mare), istoric literar și editor. Este fiul Mariei (n. Bârsan) și al lui Ioan Chindriș, țărani. După studii gimnaziale și liceale la Carei (1949-1955), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj (1957-1962). Își ia doctoratul în filologie în 1977 și doctoratul în istorie în 1994. Debutează cu un reportaj
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
Caton Theodorian, Ion Dragoslav, Corneliu Moldovanu, Al. T. Stamatiad ș.a. O atenție specială a continuat să arate scriitorilor din provincia sa de baștină: I. Russu-Șirianu, Enea Hodoș, Maria Cunțan, Elena din Ardeal, Niță Popovici, St. O. Iosif, Ion Gorun, Zaharia Bârsan și mulți alții. A manifestat fermitate în atitudini, intransigență în opinii, dovedindu-se un luptător nemilos împotriva mediocrităților literare. Este adeptul, fanatic aproape, al deplinei sincerități („Mi se pare așa de firesc să nu ascunzi nimic în cutele sufletului și
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
Rosny, Henry Hirsch, Jean Cadrat, F. Duquesnel ș.a. Numai sectorul de poezie este ilustrat -cu multe retipăriri - de poeți români precum M. Eminescu, O. Goga, G. Coșbuc, Cincinat Pavelescu, G. Vâlsan, St. O. Iosif, D. Teleor, Radu D. Rosetti, Zaharia Bârsan, Traian Demetrescu. M.Pp.
CIMPOIUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286229_a_287558]
-
la o unitate de elită, Regimentul 2 Grăniceri. A luptat pe frontul din Moldova, fiind rănit. După încheierea păcii, în 1919, contactul cu teatrul se reia firesc și A. participă la turneele prin țară ale unor trupe conduse de Zaharia Bârsan și de Ion Manolescu. Scurt timp, la București, e din nou regizor de culise în compania Bulandra și la Teatrul Excelsior. Din 1919 până în 1926 a făcut parte din colectivul Teatrului Național din Cluj, proaspăt înființat; în 1925, primește învestitura
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
la lumină, din cinci în cinci ani, a unui almanah care să facă „cinste societății și neamului”. Primul număr, apărut abia în 1901, primește aviz favorabil din partea membrilor grupului academic, pentru publicarea istoricului societății. Partea literară cuprinde versuri de Zaharia Bârsan, Teodor Murășanu ș.a., proză de I. Agârbiceanu (În sat), Liviu Rebreanu (Învățătorul), publicistică semnată de Al. Mocsonyi, At. M. Marienescu, Ioan Slavici (Creșterea rațională - un eseu despre om văzut prin prisma filosofiei lui Schopenhauer, dar și despre statutul românilor în
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
de obicei însoțite de note biografice și de fotografii ale autorilor. Volumul din 1913 este ilustrat cu scene din războiul balcanic. Poeții incluși în almanah sunt George Coșbuc, Octavian Goga, St. O. Iosif, Ion Minulescu, Elena Farago, Victor Eftimiu, Zaharia Bârsan, Cincinat Pavelescu, Corneliu Moldovanu, Mihail Săulescu, Carmen Sylva, iar prozatorii - Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Ion Agârbiceanu, Emil Gârleanu, D. Anghel, N. Davidescu. Se traduce din Petöfi (Octavian Goga), Elizabeth Barett Browning (Margareta Miller-Verghi), William Shakespeare (D. Nanu). Alți
ALMANAHUL SOCIETAŢII SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285298_a_286627]
-
români - pilotul Dumitru Marinescu și căpitanul parașutist, indicat ca „legionar”, Mihail Țanțu, șeful echipei care deservea aerodromul de la Băneasa-București - care urmau să-l transporte pe el și pe Schmidt la Viena. Aveau acte false asupra lor (Schmidt se recomanda: „caporalul Bârsan” din armata română). Numai că Stoicănescu și Schmidt nu au mai ajuns în Austria, la 9 februarie 1945 fiind doborâți de avioane de vânătoare românești în apropiere de Debrețin și capturați. Momentul a fost descris de însuși mareșalul R.I. Malinovski
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Articolul 1 Se constituie Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare din 19 membri. Articolul 2 Se numesc în Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare domnii: 1. Corneliu Bârsan - prof. dr., Universitatea București 2. Ion Dogaru - prof. dr., Universitatea Craiova 3. Alexandru Farcaș - prof. dr., Academia de Muzică "Gheorghe Dima" Cluj- Napoca 4. Dumitru Gaspar - prof. dr., Universitatea Timișoara 5. Paul Sterian - prof. dr., Universitatea "Politehnica" București 6. Ion
HOTĂRÎRE Nr. 5 din 19 aprilie 1994 privind constituirea şi numirea Consiliului Naţional de Evaluare Academica şi Acreditare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109866_a_111195]