721 matches
-
există 4 licee : Pe lîngă astea, măi activează 2 grădinițe de copii, o școală sportivă, școala de arte plastice, școala de muzică ”N. Sulac”, si un centru de creație pentru tineri. Floreștii se află pe tronsonul de cale ferată Rîbnița - Bălti, fiind o gară de tranzit a trenului interurban Bălti - Mateuți (raionul Rezina). De-asemenea localitatea este străbătuta de drumul național Soroca - Bălti. La o depărtare de 5 km de Florești se află Aeroportul Internațional Mărculești. Ruta dintre Florești și capitala
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
N. Sulac”, si un centru de creație pentru tineri. Floreștii se află pe tronsonul de cale ferată Rîbnița - Bălti, fiind o gară de tranzit a trenului interurban Bălti - Mateuți (raionul Rezina). De-asemenea localitatea este străbătuta de drumul național Soroca - Bălti. La o depărtare de 5 km de Florești se află Aeroportul Internațional Mărculești. Ruta dintre Florești și capitala se realizează prin autobuze și microbuze, puse la dispoziție atât de agenți privați din Chișinău, cît și de BTA-14 din Florești (Blocul
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
au fost prezentate la numeroase congrese, conferințe și simpozioane (SUA, Franța, Rusia, Grecia, Elveția, Italia, România, Finlanda, Ucraina, Uzbekistan, Estonia etc.) și menționate cu 29 de medalii la expoziții internaționale și naționale (Budapesta, București, Iași, Geneva, Bruxelles, Moscova, Pittsburgh, Chișinău, Bălti etc.). Preda cursurile „Agrochimia” și „Fiziologia plantelor” la Universitatea Agrara (1973-1983) și la Universitatea de Stat din Moldova (din 1975). Este membru titular al Academiei Naționale de Stiinte Ecologice, membru titular al Academiei Internaționale de Stiinte Ecologice și Securitate a
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
Raionul Criuleni din Republică Moldova. Are populația de cca. 7000 locuitori. Are Primărie, Liceu Teoretic, Grădiniță de copii. Este un punct strategic din punct de vedere economic luând în considerație poziția sa față de capitală Chișinău și de șoseaua națională Chișinău - Bălti. Satul Măgdăcești este atestat documentar și oficial din timpul reformei agrare a lui Stolîpin din 1906-1911. Această perioadă a avut efecte pozitive și în Basarabia. Astfel, pentru dezvoltarea gospodăriilor țăranilor din vechiul sat vecin Drasliceni s-au repartizat loturi de
Măgdăcești, Criuleni () [Corola-website/Science/303113_a_304442]
-
satul Fântânele-Rus. Diversitatea vegetației este dată de întinsele suprafețe cu pădure de foioase, pășuni, fânețe naturale, vegetație de lunca precum și plantațiile de conifere. Fauna este specifică zonei pădurilor de foioase: căprioare, mistreți, iepuri, păsări cântătoare, pești în apele curgătoare și bălti. O bogăție însemnată o reprezintă varietatea ciupercilor, ce împânzesc covorul de frunze, în verile și toamnele ploioase. Prima atestare documentara a satului datează din anul 1325 sub numele de "Symisne". Descoperirile arheologice (fragmente ceramice, unelte din piatră, arama și bronz
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
este hermafrodit și se înmulțește printr-un număr mare de ouă, pe care le depune în canalele biliare ale oii parazitate. Acestea ajung în tubul digestiv și apoi cu fecalele în mediul exterior. Dacă împreună cu fecalele ajung în apă unei bălti, din ouă ies niște larve mici, care pot înota. Larvele care pătrund în cochilia melcului se dezvoltă, se transformă, rezultând "cercarii". Ele se urcă pe firele de iarbă și se închistează. După ce oile mănâncă iarbă infestata, viermele merge din stomac
Viermele de gălbează () [Corola-website/Science/304665_a_305994]
-
42% din greutatea uscată a substratului de bază. Conținutul de apă al substratului este determinat aducând la greutate constantă un eșantion, prin uscare la 1050C. Criteriul cheie este acela că solul artificial trebuie udat așa încât apa să nu ajungă să băltească. Amestecarea se face cu grijă pentru a se obține o distribuție uniformă a substanței de testare și a substratului. Modul de introducere a substanței de testare în substrat trebuie trecut în protocolul de test. (c) Substrat martor Substratul martor conține
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
(n. Georgeta Povorozniuc, 22 iulie, 1974, Bălti) este o cântăreață din Republică Moldova care a reprezentat Republică Moldova la concursul Eurovision din anul 2008 cu cântecul „A Century of Love”. s-a nascut pe 22 iulie 1974, în orașul Bălti, Republica Moldova. A început să cânte la vârsta
Geta Burlacu () [Corola-website/Science/312703_a_314032]
-
(n. Georgeta Povorozniuc, 22 iulie, 1974, Bălti) este o cântăreață din Republică Moldova care a reprezentat Republică Moldova la concursul Eurovision din anul 2008 cu cântecul „A Century of Love”. s-a nascut pe 22 iulie 1974, în orașul Bălti, Republica Moldova. A început să cânte la vârsta de șapte ani. În același timp, studia vioară la școala de muzică din Bălti. A absolvit Colegiul de Muzică din Bălti, instrument vioară. În 1993 Geta a intrat la Conservatorul din Chișinău, facultatea
Geta Burlacu () [Corola-website/Science/312703_a_314032]
-
Eurovision din anul 2008 cu cântecul „A Century of Love”. s-a nascut pe 22 iulie 1974, în orașul Bălti, Republica Moldova. A început să cânte la vârsta de șapte ani. În același timp, studia vioară la școala de muzică din Bălti. A absolvit Colegiul de Muzică din Bălti, instrument vioară. În 1993 Geta a intrat la Conservatorul din Chișinău, facultatea de muzică populară și jazz. Geta Burlacu este câștigătorea a numeroase premii la festivaluri naționale și internaționale (Moldova, România, Franța, Germania
Geta Burlacu () [Corola-website/Science/312703_a_314032]
-
Century of Love”. s-a nascut pe 22 iulie 1974, în orașul Bălti, Republica Moldova. A început să cânte la vârsta de șapte ani. În același timp, studia vioară la școala de muzică din Bălti. A absolvit Colegiul de Muzică din Bălti, instrument vioară. În 1993 Geta a intrat la Conservatorul din Chișinău, facultatea de muzică populară și jazz. Geta Burlacu este câștigătorea a numeroase premii la festivaluri naționale și internaționale (Moldova, România, Franța, Germania, Spania, Danemarca, Ucraina, Belarus) în domeniu muzicii
Geta Burlacu () [Corola-website/Science/312703_a_314032]
-
militari și tipărind cărți de rugăciuni etc. A sustinut războiul pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. După eliberarea teritoriului Basarabiei de sub ocupația sovietică, PS Părtenie a îndeplinit și funcția de locotenent de episcop al Hotinului, cu sediul la Bălti (1941-1944). El s-a ocupat cu coordonarea vieții bisericești din Episcopia Hotinului și cu reîncreștinarea ortodoxă în spațiul eliberat de sub bolșevici, manifestându-se prin atitudinea anticomunista și tipărind și o revistă cu titlul "Biserică basarabeana". A fost decorat în timpul campaniei
Partenie Ciopron () [Corola-website/Science/310309_a_311638]
-
ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la turci, denumind ansamblul "Basarabia" (în 1813) și transformându-l într-o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălti, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, sătul Tatarburnu făcea parte din Ocolul Achermanului a Ținutului Bender
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
vită de vie și șase cu livezi țărănești. Biserică din satul Scumpia a fost construită în anul 1776, din lemn și avînd hramul "Marelor Mucenici voevozii Mihail și Gavril". La începutul secolului XX Scumpia făcea parte din volostea Sculeni, ținutul Bălti. În 1904 erau 207 case, cu o populație de 1914 persoane; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Țăranii au fost împroprietăriți pe pământul mânăstiresc și posedă 1422 desetine. Mănăstirea Sf. Mormânt avea aici 1963 desetine. împrejurul satului
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Leonard, îl fondaseră țărani și țigani șerbi înămiți să lucreze pămîntul. Anul întemeierii e considerat 1824 - asa afirmă „Dicționarul statistic al Basarabiei" din 1923. O perioadaă de timp i s-a mai zis Odaia Limbeni, județul Iași cu reședința în Bălti. E știut că în martie 1849 boierii Maria și Chiriac Leonard aveau în supușenie aici și la Funduri 15 familii de țigani șerbi, care puteau oricînd fi vînduți că unelte de muncă. Recensămîntul din 1859, publicat în 1861 la Sankt-Petersburg
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
Suvet continuă să crească furtunos. În 1897 ea a intrat în lista localităților basarabene care depășeau 500 de persoane. Zamfir Arbore, în „Dicționarul geografic al Basarabei" (1904), ne-a lăsat moștenire următoarea informație: Limbenii Noi, sau Leonardovca, sat în jud. Bălti, voloștea Fălești, așezat la nord de satul Limbenii-Vechi, pe țărmul părăului Ustea. În apropierea satului este un iaz mare. Are 98 case, cu o populație de 921 suflete. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 1.307 desetine. Șunt vii și livezi
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
străjuiesc valea față-n față. În partea de sud a satului, se află iazul Gârla cu o suprafață de 200 de ha și o lungime de peste 5 km., gară Scumpia și satul Scumpia. Prin preajmă satului, trece calea ferata Chișinău - Bălti. În partea de nord, în raza comunei, se găsește fabrică de zahar a raionului Fălești, care funcționează datorită culturii de sfecla din regiune. Prin partea de asfințit a satului, trece drumul Sculeni-Fălesti și satul se mărginește cu satul Călugăr. În
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Heciul Nou din raionul Sîngerei ;<br> 9 km - distanță directă pînă la Satul Vrănești din raionul Sîngerei;<br> 10 km - distanță directă pînă la Satul Nicolaevca din raionul Sîngerei;<br> 10 km - distanță directă pînă la Satul Elizaveta din Municipiul Bălti;<br> 10 km - distanță directă pînă la Satul Rădoaia din raionul Sîngerei;<br> 10 km - distanță directă pînă la Satul Comarovca din raionul Fălești <br> Distanță directă pînă în or. Sîngerei este de - 13 km,<br> Distanță directă pînă în
Bilicenii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305201_a_306530]
-
Chișinăului numai cu cinci case. Nu-i greu de presupus unde ar fi fost cu timpul resedința de județ sau capitala guberniei dacă peste un veac calea ferată Odessa-Iași se așternea nu pe valea râului Bic, ci prin Orhei, Sărăteni, Bălti spre Sculeni. Era în proiect și o asemenea variantă. Din cele 171 așezări ale ținutului Orhei-Lăpușna numai cinci întruneau atunci peste o suta de case: Chișinău (162), Sărăteni (157), Zberoaia (144), Orhei (112), Gangura (112). Acum trei secole, 19 localități
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
decembrie veniră la cazare pe iarnă câteva companii din regimentul 131 infanterie Tiraspol. A urmat apoi ciuma teribilă din 1877, când pe o movilă din coasta satului răsăriră două cimitire proaspete. Întrucât satul era înconjurat din trei părți de lacuri, bălti și stufării, el cădea adesea pradă epidemiilor de malarie. În 1899 autoritățile țariste s-au văzut nevoite să deschidă aici un punct medical cu 6 paturi.
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
Satul Risipeni din Raionul Fălești 10 km - distanță directă pînă la Satul Bocșa din Raionul Fălești Distanță directă pînă în or. Fălești este de - 22 km Distanță directă pînă în or. Chișinău este de - 146 km TOCSOBENI*, sat, în jud. Bălti, așezat pe malul Prutului, între satele Vrănești și Gherman. Face parte din volostea Sculeni. Are 71 case, cu o populațiune de 817 suflete. Răzeșii posedă aci o răzeșie de 334 desetine. Țăranii au pamant 240 desetine. Șunt vii și grădini
Taxobeni, Fălești () [Corola-website/Science/305231_a_306560]
-
h pentru v se explică prin graiul moldovenesc, în care apare o astfel de substituire: vulpe>hulpe, bolovan>bolohan etc., iar d >b este rezultat al disimilației dinspre n, ambele consoane, d și n, fiind dentale}, 2 lacuri artificiale, numeroase bălti și izvoare ce formează băhnișuri . Climă este temperat-continentala cu veri secetoase și ierni geroase.Temperatura medie a anului este cuprinsă între +9,7C și +11,5C, iar precipitațiile medii anuale sunt cuprinse inrtre 300mm și 895 mm.Cele mai scăzute
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
printr-o vale săpata adânc, în lacul de acumulare Cinciș. În continuare, albia Cernei urmărește zona marginala a reliefului muntos, în dreptul comunei Teliucu-Inferior și iese în dreptul municipiului Hunedoara. În cursul superior, Cerna primește că afluenți principali Cernișorița (Lătoroasa), Negoiul, Valea Băltii (Bunila) și Vălărița. În aval de lacul de acumulare Cinciș, colectează apele a doi importanți afluenți: Valea Govâjdiei și Valea Zlaști-care se varsă în Cerna în apropiere de Castelul Corvineștilor. În aval de Hunedoara, Cerna primește drept afluenți Valea Peștișului
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
colina, Dealuri; Britcaia, Soltoaia, valea Soltoaia, pârâul Tulpan, înălțimea Chirileni. Latitudine 47 grade 2 minute, longitudine 25 grade 76 minute".Zamfir Arbore în "Dicționarul geografic al Basarabiei" (București, 1904) completează informația despre așezarea satului: "Chirileni, sat de răzeși în jud. Bălti, așezat în valea Soltoi". volosti Sculeni (p. 57) "Soltoi - vale în jud. Bălti. Începe la poalele muntelui Măgura, Lungimea 30 km până la Prut. Aici sini așezate satele Ciolaceuca, Chirileni, Petresti și colonia germană Soltoi. Toate aceste sate se află pe
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
22 metri, cu acoperiș de tinichea, două cruci de metal. Construcția a fost administrată de protoiereul Ioan Pavel Barbu, dascălul Malahii Nichifor Savițchi. În 1883 biserică a fost sfințită și și-a început activitatea. În 1900 se află în jud. Bălti, Ieparhia Chișinău. La 3 aprilie 1964 biserică a fost închisă. Conform hotărîrii R.S.S. Moldovenești în 1986, la 13 octombrie, în localul bisericii a fost deschis un muzeu. În 1988 biserică „Acoperemîntul Maicii Domnului” din s. Mihăileni a fost redeschisă și
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]