2,818 matches
-
mai bun și mai nobil în ființa omenească, de aceea s-a și putut apropia sufletește de cei pe care-i conducea. Sunt cuvintele rostite de cei care l-au cunoscut pe generalul Ion Drăgălina". (Locotenent- colonel Liviu Groza, Grănicerii bănățeni, Editura Militată, București, 1893, p. 154). Slujba de înmormântare este oficiată la Biserica Albă din București, în prezența regelui Ferdinand, a principelui Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și a numeroși oameni politici: Ion I.C. Brătianu (prim-ministrul României
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]
-
frasin ("Fraxinus"); specii de arbusti: vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), alun turcesc ("Corylus colurna"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, dintre care: garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), tămâioară ("Viola jooi Janka"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), brândușă galbenă ("Crocus moesiacus"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), iris de munte ("Iris graminea"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
lupus"), căprioară ("Capriolus capriolus"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), râs ("Lynx lynx"), mistreț ("Sus scrofa"), specii de lilieci (liliacul lui Blesius, liliacul mediteranean); Păsări: lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), corb ("Corvus corax"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), scorpion ("Euscorpius carpathicus"), balaur ("Coluber jugularis"), broască-țestoasă de uscat ("Testudo hermanni"), broască verde de pădure. În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
Transilvania și "Kirchweihfest" în Banat, sărbători care fuseseră interzise de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. "Kirchweihfest" înseamnă „Sărbătorirea hramului bisericii”. Pentru a nu folosi cuvântul "Kirchweih" (hramul bisericii), prohibit de cenzură, redactorii au folosit varianta din dialectul șvabilor bănățeni, "Kerwei", cuvânt care nefiind în dicționarele germane, nu îi deranja pe cenzori. În anul 1972, ziarul a organizat un concurs de culegere de folclor din Banat, în cadrul căruia la redacție au sosit mai mult de 10.000 de texte. În
Neuer Weg () [Corola-website/Science/311524_a_312853]
-
endemice importante care se găsesc în Parcul Natural Porțile de Fier sunt: pinul negru ("Pinus nigra ssp banatica"), mierluță de cataracte ("Minuartia cataractarum"), mărarul Porților de Fier ("Pragnos carinata"), colilia Porților de Fier ("Stipa danubialis"), laleaua cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Cazanelor se diferențiază de restul Parcului Natural Porțile de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul ridicat de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua galbenă de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa hungarica subsp. undulatifolia"), vișinul turcesc ("Padus mahaleb"), ghimpele ("Ruscus aculeatus"), cornișorul ("Ruscus hypoglossum"), vița sălbatică ("Vitis
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
este un interpret și compozitor bănățean de muzică populară. La 19 iunie 1947 la Chișoda în județul Timiș se naște într-o familie de pauri bănățeni unicul fiu a lui Aurel și Persida Moise , Petru nume dat astfel pentru că urma la ortodocși,în 29 iunie,sărbătoarea
Petrică Moise () [Corola-website/Science/307623_a_308952]
-
este un interpret și compozitor bănățean de muzică populară. La 19 iunie 1947 la Chișoda în județul Timiș se naște într-o familie de pauri bănățeni unicul fiu a lui Aurel și Persida Moise , Petru nume dat astfel pentru că urma la ortodocși,în 29 iunie,sărbătoarea de Sfanțul Petru și Pavel. Elev la școala generală din Chișoda este descoperit de profesoară de muzică Ecaterina Catona cu
Petrică Moise () [Corola-website/Science/307623_a_308952]
-
în 1949. Sub conducerea sa, mănăstirea cunoaște o perioadă înfloritoare, după unii, în care sunt făcute multe eforturi pentru extinderea și refacerea bisericii și a altor locuințe anexă, determinate de inundațiile din 1942. Ion B. Mureșianu, în lucrarea sa Mănăstiri bănățene, aduce cuvinte de laudă referitoare la protosinghelul Vartolomeu Durăin și la contribuțiile sale în ceea ce privește dezvoltarea sfântului lăcaș monahal: „Protos. Vartolomeu Durăin cu o tărie duhovnicească de treizeci de ani în această mănăstire (1917-1947), lasă realizări impresionante, rămânând o figură legendară
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
care a lăsat să se întărească în credință localnicii asistând la revelația divinului în repetate rânduri, afluxul de închinători continuând să fie considerabil în mai toate timpurile, indiferent de problemele interioare ale mănăstirii. Mănăstirea a reprezentat un centru al Ortodoxiei Bănățene, al Văii Carașului în special, un punct de sprijin pentru credincioșii care s-au aflat sub ocupația străină a unor popoare neortodoxe ce urmăreau cu tenacitate convertirea acestora la religia lor, după cum cunoștem din istoria Banatului și a Transilvaniei. Păstrarea
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
Himantoglossum caprinum", cunoscută sub denumirea populară de "ouăle popii". Alte specii de ierburi și flori rare semnalate în arealul parcului național: brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), tășculiță ("Aethionema saxatile"), omag ("Aconitum moldavicum"), usturoi sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), brebenei ("Corydalis pumila"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus"), brăndușă galbenă ("Crocus flavus"), garofiță bănățeană("Dianthus giganteus ssp. banaticus"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), orhidee (cu specii de: , "Gymnadenia conopsea"), spânz verde ("Helleborus odorus"), in
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
semnalate în arealul parcului național: brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), tășculiță ("Aethionema saxatile"), omag ("Aconitum moldavicum"), usturoi sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), brebenei ("Corydalis pumila"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus"), brăndușă galbenă ("Crocus flavus"), garofiță bănățeană("Dianthus giganteus ssp. banaticus"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), orhidee (cu specii de: , "Gymnadenia conopsea"), spânz verde ("Helleborus odorus"), in galben de Banat ("Linum uninerve"), albină ("Ophrys scolopax ssp. cornuta"), bujor bănățean ("Paeonia mascula"), untul vacii
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
galbenă ("Crocus flavus"), garofiță bănățeană("Dianthus giganteus ssp. banaticus"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), măciuca ciobanului ("Echinops bannaticus"), orhidee (cu specii de: , "Gymnadenia conopsea"), spânz verde ("Helleborus odorus"), in galben de Banat ("Linum uninerve"), albină ("Ophrys scolopax ssp. cornuta"), bujor bănățean ("Paeonia mascula"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic ("Orchis tridentata"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora ssp. fragrans"), pribolnic ("Orchis simia"), trandafir ("Rosa stylosa"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), cimbru sălbatic ("Satureja kitaibelii"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), stânjenel de munte ("Iris graminea") sau
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
și apoi în finală avea șansa de a juca în Cupa UEFA. După 0-0 la pauză Dunărea a câștigat cu 1-0, însă datorită unor accidentări suferite de unii dintre cei mai buni jucători ai echipei, în returul de la Timișoara echipa bănățeană s-a calificat, câștigând cu 2-0. Începând cu anul 2012, AFC Dunărea 2005 Călărași a participat în liga a 2-a de futsal, sub egida FRF, disputându-și jocurile de pe teren propriu în Sala Polivalentă. După numai un an, echipa
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
parte din districtul "Vârșețului" și era reședința cercului cu același nume, în care erau înglobate 32 de localități inclusiv (Reșița, Dognecea, Bocșa), aici aflându-se un suboficiu administrativ, o biserică și o mânăstire romano-catolică. Populația localității este denumită de românii bănățeni "cârșoveni", "carașoveni", "cotcoreți" și "cocoși" iar sârbii din Banat le zic "Krašovani", "Karašovani", "Krašovanje". Ocupațiile carșovenilor au fost condiționate, în trecut și azi, de poziția geografică și de evoluția economică a acestei părți a Banatului. Ocupațiile de bază ale Carașovenilor
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
datorat colectivizării proprietăților. O bună parte dintre români și slovaci au fost nevoiți să migreze spre centrele urbane apropiate (Timișoara, Gătaia). Cooperativele agricole nou create îi determină în schimb pe unii slovaci din zona Bihorului să se așeze în localități bănățene cu comunități puternice de slovaci, printre care și Vucova. Da-a lungul secolului XIX, comunitatea slovacă a crescut numeric în mod constant, în timp ce românii au scăzut treptat ca număr, fie din cauza inundațiilor frecvente, fie din cauza migrației spre oraș. La recensământul
Vucova, Timiș () [Corola-website/Science/301411_a_302740]
-
ca acel grupnucleu dur al rezistenței, prin PARODIERE, invocat de Wagner; amintirile mele sunt cele de tip „izbuc”, iar uneori de „vulcan noroios”, eventual cu efectul „meditației transce dentale”așadar de spălare a creierului, spre a suporta terror mentis... Germanii bănățeni îmi erau colegi la Filiala USR Timișoara, iar între ei mi-a fost apropiat jurnalistul și poetul Nicolaus Berwanger, din generația mea, care mă încurajase „din patru inimi”, în conflictele mele cu cenzura d-lui Anghel Dumbrăveanu de la „Orizont”, și
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
Nicolaus Berwanger, din generația mea, care mă încurajase „din patru inimi”, în conflictele mele cu cenzura d-lui Anghel Dumbrăveanu de la „Orizont”, și cu o parte din cei de la editura „Facla”, unde debutasem editorial prin concurs. Sigur că ei, șvabii bănățeni, erau hărțuiți de securitatea gen. Mortoiu și de activiștii fostului șef cu „propanda”, tov. N. Florescu, amic cu scriitorimea în sensul înregimentaților, a celor ce conveneau prin duplicitate regimului ceaușescu. Actionsgruppe a fost în opinia mea, mai eficient, mai demn
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
românii să nu participe la actul alegerii noului ierarh, pentru a nu da posibilitatea noului patriarh să-și aroge supremația și asupra românilor ortodocși din Banat și Ungaria. Propunerea lui Mocioni a fost adoptată ca decizie generală la conferința românilor bănățeni, care a avut loc la Timișoara în data de 21 ianuarie 1862. Cei 14 deputați români, aleși în eparhiile Arad, Timișoara, Vârșeț, au participat la toate festivitățile congresului bisericesc de la Carloviț, deschis pe 1 august 1864. În ziua de 5
Arhiepiscopia Aradului () [Corola-website/Science/310622_a_311951]
-
să cânte din „torogoată”, instrument de abia construit de V. J. Schunda, în colaborare cu muzicologul G. Kaldy, în dorința de a reconstitui și perfecționa bătrâna surlă a curuților. I-a plăcut timbrul ei și a socotit-o potrivită cântărilor bănățene, reușind să-i dobândească o foarte mare popularitate în Banat. Cântă cu acest nou instrument la Caransebeș, Orșova și Reșița, pe la nunți, „rugi” (serbări de hram) și petreceri. În Primul Război Mondial, pe frontul italian, reușește să oprească lupta cântând
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
și-au încetat apariția în jurul anului 1926. Din 1919 a început să apară, în Banat, ziarul de limbă germană ""Schwäbische Volkspresse"". Ulterior, denumirea acestuia s-a schimbat în ""Banater Deutsche Zeitung"". Publicația era mijlocul de exprimare al comunității de șvabi bănățeni. Primul redactor-șef a fost Franz Xaver Kappus În vara anului 1925, Reiter a devenit redactor al publicației ""Banater Deutsche Zeitung"", al cărei redactor-șef a fost în perioada 1929 - 1941. O dată cu conformitatea impusă de naționl-socialiștii germani, publicația și-a
Franz Liebhard () [Corola-website/Science/310337_a_311666]
-
financiară. Semnalele vor avea un impact sporit asupra factorilor de decizie, prin activitatea C.C.I.R.B. în comisiile de dialog social și prin relațiile cu instituțiile specializate ale statului. ( D. B.) Ziua Armenișenilor Duminică, 21 august, de la ora 17,00, la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde va avea loc Ziua Armenișenilor. Un spectacol folcloric susținut de Ansamblul Armenișana (soliștii vocali Ioan Miculescu, Andreea Roxana Panici, Andreea Georgiana Miroșu, Stana Stepănescu, Doriana Talpeș, instrumentiștii Virgil Sandu, Mircea Dobre jr, Adrian Dragomir, Ilie Miculescu, Ioan
Agenda2005-34-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284112_a_285441]
-
rezultat un număr de 4 373 de persoane decedate prezente pe listele medicilor de familie. Toți medicii care au persoane decedate pe listă au fost informați în scris despre această situație, în vederea eliminării acestora. ( O. N.) În Munții Parâng Clubul Bănățean de Turism Timișoara organizează în ziua de 14 martie a.c. o excursie în Munții Parâng. Informații în legătură cu programul excursiei se pot obține la tel. 446 198 și 437 973. ( O. N.) Performanță În cadrul tradiționalei Cupe Internaționale Banzai (care a avut
Agenda2004-10-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282160_a_283489]
-
vor tarifa ca mesagerie normală. ( O. N.) Placă comemorativă Vineri, 5 martie, a avut loc pe str. Vasile Alecsandri nr. 8, în prezența membrilor Asociației Filatelice Timișoara și oficialităților locale, dezvelirea unei plăci comemorative dedicate unei personalități importante a filateliei bănățene - Dezideriu Ürményi. De asemenea, fiul acestuia, dl Francisc Ürményi, a lansat volumul „Tot ce mai trăiesc. Continuarea unei vieți consemnate de Sorina Bucurescu“, apărut la Editura Marineasa. ( C. V.) Înscrieri În zilele de 24 și 25 martie, între orele 8 și
Agenda2004-10-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282160_a_283489]
-
în pretext - unui autor mai degrabă neprizat în egală măsură de critici și de cititori; pentru că, transpare limpede, volumul se vrea, cu șanse mari, un bestseller analitic; pentru că, deși pornirea e dată de un vizibil și la modă parti-pris localist bănățean, tezismul nu atinge niciodată înălțimi deranjante; pentru că redresează defazajele temporale după alte criterii decât cele istorice folosite de Jan Kott în celebrul său studiu despre Shakespeare; pentru că Vighi e speculativ până la Dumnezeu (și, o dată ajuns acolo, rămâne la fel); pentru că
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]