648 matches
-
cât poate". S-ar putea spune că, asemenea ciumei, holerei îi revine un rol dublu: să inspire groază păcătoșilor și să contribuie la menținerea unei cifre optime a populației. Pe acest ultim rost al flagelului se întemeiază cumva opinia unui bănățean că holera vine "și din ursită". Un hunedorean crede că treaba răufăcătoare a holerei se datorește intervenției strigoilor, care ies din morminte și "mănîncă inima omului", prin "inimă" înțelegîndu-se, eventual, și aici burta sau pântecele. Se știe despre holeră că
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
rămase vii În familia căruia i-a aparținut, revenind, face lucruri paranormale. O tentă de analiză psihologică se Întrezărește În proza Un concediu ratat : Diana merge În concediu la Neptun. Aici, la o discotecă, Îl cunoaște pe Lucas, un român bănățean stabilit În Germania care vine să-și petreacă vacanța pe litoralul românesc. La prima vedere, Între cei doi se aprind luminițele..., după care, la aflarea veștii că Lucas este cu soția infirmă la Neptun, Diana are remușcări... Printre prozele aprinse
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ofrande, ea fiind însuflețită și imortalizată de cei mai de seamă cărturari ai vremii. Trebuie să subliniem în mod deosebit că sprijinirea luptei pentru independență nu sa limitat numai la vechea Românie; Un sprijin activ a venit și din partea românilor bănățeni, bucovineni, și transilvăneni care vedeau în cucerirea independenței de către frații lor din Țară, un nou și important pas pe drumul desăvârșirii unității național statale. Era o nouă și elocventă dovadă a comunității de aspirații și acțiune a întregii noastre națiuni
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ftizic de mai multă vreme, se stinge în toamna aceluiași an. Îndată după sfârșitul prematur, scrierile lui P.-B. cunosc o răspândire rapidă, înlesnită cu deosebire de articolul elogios scris de Titu Maiorescu, criticul căruia i se datorează și cognomenul Bănățeanul. Debutând în 1888 cu poezii în „Tribuna”, va continua să scrie versuri, care se disting prin finețea și subtilitatea sentimentelor, expuse cu simplitate. Este nota care le particularizează în cadrul curentului eminescian. Motive frecvente - copilăria fericită, resemnarea în fața morții - primesc un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
fără să se știe unde, cînd, cum, de ce. E greu de crezut că aceeași televiziune care ne oripilează zilnic, cu cadavre descoperite după două, trei, ori zece zile, nu poate da nici o veste despre (ipoteticul?) corp neînsuflețit al foarte popularului bănățean. Va rămîne un mister neelucidat sfîrșitul lui Costinaș? Chiar nu pot face nimic polițiștii, gazetarii de investigații, detectivii, vînătorii de recompense (căci minunatul prieten al dispărutului, Oscar Berger, directorul trustului de presă Timișoara, a oferit o recompensă tentantă pentru descoperirea
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pref. Simion Dima, Timișoara, 1972; ed. cu ilustrații de Done Stan, Timișoara, 1978. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, II, 199-212; Chendi, Scrieri, III, 39-44; Atanasie M. Marienescu, Dialectul român-bănățean, pref. Valeriu Braniște, Lugoj, 1902; Victor Vlad Delamarina, LU, 1908, 11-12; Cosma, Bănățeni, I, 132-135; Lația, Cărturari, 19-22; Călinescu, Ist. lit. (1941), 567, 912, Ist. lit. (1982), 639, 1012; Octavian Tăslăuanu, Notiță despre Victor Vlad Delamarina, RFR, 1942, 8; Tancred Bănățeanu, Poezia dialectală și Victor Vlad Delamarina, RFR, 1942, 8; Leonard Gavriliu, Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
enunțurilor; apoi, la S. livrescul se concretizează rareori sub forma aluziilor intertextuale, rămânând, de regulă, în sfera importului de formule și maniere poetice; nu în ultimul rând, dacă la Mircea Ivănescu compasul memoriei cuprinde doar existența individuală, la congenerul său bănățean amintirea are o rază mai largă de acțiune, înglobând moduri de viață și mentalități colective. S. debutează cu un volum remarcabil în contextul unei epoci sufocate de realismul socialist, dar neconvingător în perspectivă. Defectul principal al poemelor din 1957 constă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
după versurile lui Andrei Mureșanu, Vasile Alecsandri și Gh. Sion. În numărul din 29 septembrie/11 octombrie 1866 lui Mihai Eminescu i se tipărește poezia Asta vreu, dragul meu, cel de-al șaptelea text publicat după debutul în „Familia”. Scriitorului bănățean Iulian Grozescu îi aparțin scurte scrieri în proză și balada Ioan Cotoară sau Duelul. Genul dramatic este reprezentat doar de comedia în versuri Un candidat pentru Dieta din Pesta în mijlocul alegătorilor săi, iscălită cu pseudonimul Frunză Verde. Deseori articolele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi, sunt vii pe pământul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a țării. Idealurile mitice al purității și omogenității încă nu și-au epuizat forțele: În alte state există mare deosebire de credință și de limbă, între locuitorii provinciilor apropiate, pe când la noi nu există deosebire între un Bucovinean și un Bănățean, între un Oltean și un Basarabean. Micile deosebiri nu merg până a forma un dialect, încât s-a zis că limba română este limba fără dialecte" (Floru, 1923, p. 5). Unitatea lingvistică este doar una dintre expresiile omogenității românești. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în robia creștinilor când au bătut pre turci și i-au scos din țara ungurească, din Buda capitala țării, unde lăcuisă Pașa turcesc mulți ani, apoi fu botezată Hristina în Pariz și făcută grofiță. D. ȚICHINDEAL Fabulele, în proză, ale bănățeanului Dimitrie Țichindeal (1775- 1818), de care s-a făcut un caz nemeritat (traduceri de altfel după fabulele sârbești ale lui Dositei Obradovici), n-au nici o însemnătate literară. IOAN BUDAI-DELEANU Ioan Budai-Deleanu (c. 1760-1820) din Cigmău, sat pe valea Mureșului, e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
niște demoni bătuți cu biciul și fripți cu smoală fiartă..." Napoli, prin macaroane: În jurul unui blid se așează jos, în mijlocul pieții, tata, mama și copiii, unul în poala altuia". Drăgușanu are esențial o facondă, proprie unor ardeleni și mai ales bănățenilor, și pigmentul reportajelor e făcut din râsete spontane. La Paris lumea striga "Vive l'Empereur!" "și el - spune pelegrinul - e mort de douăzeci de ani!" La Londra îi repugnă friptura sangvinolentă: "mînce cui îi place". Reprezintă I. Codru Drăgușanu o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1978, 13; Nicolae Ciobanu, Poeți timișoreni, LCF, 1978, 19; Claudiu Daniel, „Călina”, F, 1983, 2; Brândușa Armanca, „Călina”, O, 1983, 10; Dumitru Micu, „Călina”, CNT, 1983, 51; Adrian Dinu Rachieru, O lume de câștigat, O, 1987, 11; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 140-141. E. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
Titel, Cu altfel de vorbe, O, 1979, 23; Lit. rom. cont., I, 694-696; Cornel Ungureanu, George Suru, prima carte postumă, O, 1986, 41; Anghel Dumbrăveanu, Un nufăr deschis spre tăcere, O, 1989, 30; Ruja, Parte, I, 299-304; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 150-152; Bitte-Chiș-Sârbu, Dicț. scriit. Caraș, 246-247; Popa, Ist. lit., II, 646; Dicț. scriit. rom., IV, 430-431; Opriță, Anticipația, 442-443. O.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
frață, boieri de frunte, Ștefan și Barbu Văcărescu, tatăl și unchiul poetului Enăchiță Văcărescu”. Comentând această întâmplare, mulți boieri au pus-o pe seama divinității, care n-a uitat să dea pedeapsa meritată pentru mârșava faptă comisă. în lucrarea Un călător bănățean în Rusia (1770-1771), referindu-se la acest cutremur, Nicolae Iorga scria că “multe ziduri s-au vătămat în București, care a îngrozit pe oameni în puterea nopții”. * La 16 august 1766, s-a produs un cutremur în Banat, care s-
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
șantier e o oază binecuvântată, unde totul e cânt și petrecere. Aici se adună, parcă ar veni Într-un pelerinaj, oameni ai muncii din toate colțurile țării: «Vin maramureșenii codrilor, Vierii din Târnavele bogate, Oltenii horelor și-ai doinelor Și bănățenii holdelor bronzateă» etc. Munca văzută numai la suprafață; imaginea ei este redată prin clișee ca acesta: «Și muncitorul s-a suit pe schele, Brigadierii se-ntreceau cu zor, Ciocanele băteau În piatră, grele, Băteau În piepturi, inimile lor». Totul e
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
I, 1808), Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături (1814) -, cu scopul de a sprijini, prin educare, ridicarea conștiinței naționale și lupta românilor pentru drepturi naționale și sociale, Ț. a elogiat cartea, a condamnat superstițiile și a fost cel dintâi bănățean care s-a interesat de folclor, în prima traducere consemnând datini ale românilor comparate cu cele romane, pentru a demonstra latinitatea neamului. Fabulele lui Esop l-au interesat pentru că ofereau nu numai învățături morale cu valabilitate general umană, ci și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
în periodice. Referindu-se la valoarea documentară a creației populare, C. laudă inițiativa lui V. Alecsandri, subliniind totodată și riscurile ce derivă din „întocmirea” textelor. Observațiile sale au în vedere, mai cu seamă, colecția de balade și colinde „alcătuită” de bănățeanul At. M. Marienescu, care intervenise mult în producțiile culese. Metoda „reconstituirii”, preconizată și folosită de acesta sub influența unor școli folcloristice ale epocii, nu este respinsă întru totul de C.; el consideră însă că aplicarea ei ar fi posibilă abia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
propria lor țară (Boca: 2001, 139-140). Ioan Munteanu afirmă că manifestațiile studențești care au avut loc în Timișoara, capitala Banatului istoric, cele mai intense din întreaga țară, nu au apărut nici spontan și nici întâmplător. Datorită stilului "de viață al bănățenilor în general, foarte puternic ancorat într-un profund sentiment al dreptului la proprietate", dar și a compoziției etnice a populației, regimul s-a manifestat în această regiune cu un plus de represivitate. Spiritul burghez, foarte bine conturat prin sentimentul dezvoltat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
in Romanian parlance as Mia și drumul, a thousand dollars and home again”. Deși problema comportă Încă discuții, considerăm că putem vorbi despre o emigrație a românilor În SUA În deceniul ce precedă izbucnirea Primului Război Mondial, chiar dacă mulți transilvăneni, bucovineni și bănățeni se Întorceau În țară. O deplasare permanentă de populație, constantă chiar numeric, din această regiune a Europei către America nu poate fi pusă la Îndoială, chiar dacă românii stabiliți acolo nu conștientizau, la Început, sau nu erau interesați de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
privește totul de dincolo de Ocean. Oricare altă Încercare asemănătoare va suscita, desigur, scepticisme și posibile amendamente. În cazul formulei propuse de Samuel Beck, ne putem Întreba dacă nu cumva prima perioadă de emigrare, În care au intrat, cu precădere, transilvăneni, bănățeni și bucovineni - sporadic și români din Regat -, nu a fost determinată de rațiuni de ordin național și politic, Înainte de dorința de a aduna o sumă de bani, muncind undeva În altă țară. „The family reunification” a reprezentat, presupunem noi, o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi, sunt vii pe pământul nostru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a țării. Idealurile mitice al purității și omogenității încă nu și-au epuizat forțele: În alte state există mare deosebire de credință și de limbă, între locuitorii provinciilor apropiate, pe când la noi nu există deosebire între un Bucovinean și un Bănățean, între un Oltean și un Basarabean. Micile deosebiri nu merg până a forma un dialect, încât s-a zis că limba română este limba fără dialecte" (Floru, 1923, p. 5). Unitatea lingvistică este doar una dintre expresiile omogenității românești. Prima
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]