11,781 matches
-
atac. A urmat o nouă pregătire de artilerie mai violentă, care ne-a îngropat cea mai mare parte din oameni sub dărâmăturile tranșeelor. Auzeam focuri de armă când în spatele nostru în jumătate la stânga și cum treceau într-acolo întăriri, am bănuit că s-a pierdut o parte din tranșee. Din cauza tirului violent - cu toate sforțările noastre, n-am mai putut restabili legătura telefonică - iar prin patrulare devenise extrem de greu. La ora 13 30 a urmat un nou atac pe care l-
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
călătorie au fost, la un moment dat și o modă. Unii din cei nouăsprezece scriitori "peregrini" incluși în antologie - Odobescu, Vlahuță sau Hogaș - au devenit clasici chiar prin scrierile de călătorie. Despre alții, însă, cu greu s-ar fi putut bănui că au scris și așa ceva. Criteriile de selecție sînt, potrivit autorilor, în primul rând valorice, dar e evident că textele din antologie sunt inegale. Nu valoarea jurnalelor de călătorie e luată în considerare, ci valoarea scriitorilor pe care, cel mai
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
erosul, a fi și a avea. Nu lipsesc rubrici de actualitate (politică), foarte spirituale. În general revista probează mult spirit, e tinerească, fără a fi superficială, are umor și se citește pe nerăsuflate. Sperăm s-o revedem la toamnă, fiindcă, bănuim că vara ea și-a luat concediu. În STEAUA nr. 3 (abia numărul pe martie), un extraordinar eseu al d-lui Virgil Nemoianu: Iubirea și ura față de formalismul estetic. Cîteva argumente. Tradus de Carmen Bujdei, eseul nu pare a fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
a Combinatului Sidex, să cadă în contul actualului partid de guvernămînt. A avut loc o modificare radicală în filosofia PSD față de privatizare de la alegeri și pînă în prezent? S-a îndrăgostit președintele Iliescu de cei care pînă nu demult erau bănuiți de domnia-sa că vor să ne cumpere pe nimic pentru a subordona România unor planuri de înfeudare economică? Sînt convins că nu. Pur și simplu, vechea și comoda filosofie a PDSR și a d-lui Iliescu, că amînarea privatizării
Privatizarea ca ironie a sorții by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15993_a_17318]
-
Baremul pentru profesori spune: "de exemplu: ploaia, plînsul, noaptea, somnul, nevroza, singurătatea etc.". Poate doar nevroza să fie motiv specific simbolismului. Celelalte se găsesc în romantism sau sînt pur și simplu universale. Plouă ori se plînge în toate curentele literare! Bănuiesc că sursa erorii e în manual sau în culegerile de texte comentate ale Constanței Bărboi care continuă să fie confundate de unii dintre colegii mei de română cu Biblia și vîrîte în capul unor copii nevinovați cu inevitabilul risc de
Bacovia la bacalaureat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16009_a_17334]
-
pe schelă. Bătrînul îl făcu să jure că se va îngriji de ceasornic. Noaptea, nepotul, și ziua bunicul nu se dezlipeau de ceasornic, urnind, tot mai greu, roțile. Asta ținu un an de zile. Nimeni din oraș n-a putut bănui "drama neînchipuită a bătrînului care nu voia să moară și a băiatului care-i întreținea viața în timpul somnului". Dar, după unsprezece luni, într-o noapte, băiatul adormi. Ceasornicul se defectă. Cînd se deșteptă, își dădu seama cu groază de ceea ce
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
mai rău. Festivități cu aer ritualic strîng comunitatea la un loc, brazii își primesc podoabele, străzile sînt invadate de lumini, de fantezia desenelor cu becuri, a traseelor și modelelor alese. De cîțiva ani, lucrurile astea se întîmplă și în București. Bănuiesc că și în alte părți. Îi urmăresc pe cei ce stau cățărați și suspendați parcă prin aer, cîteva săptămîni la rînd, pregătind revărsarea luminilor peste oraș. Încerc să descifrez schițele desenelor, să anticipez faze, evoluții, să plec, ca într-un
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
fi fost sinucidere din amor? Cine știe? Oricum, la cimitirul Reînvierea, pe una dintre alei poți da nas în nas cu speranța de bine și de liniște a întregului popor, sculptată pe marmura unei cruci: VASILE RĂGĂLIE (1955-1999). ȘEFUL BANDIȚILOR. Bănuiesc că nu doar a celor de cartier. Titulatura e prea mare. Mi-am luat o piatră de pe inimă și mă grăbesc să le-o iau și conducătorilor. De orice culoare. Răsuflu ușurată. Reînvie în mine dorința și cheful de viață
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
Aceste periodice apar cu greutăți ușor de presupus. Dovadă periodicitatea neregulată, numerele duble, triple sau cvadruple, întîrzierile de luni și luni (ieri citeam Steaua din Cluj, numărul pe august-septembrie), absențele de pe piață ori disparițiile subite. Nu le cunosc tirajul, dar bănuiesc că el este de cîteva sute, pînă într-o mie de exemplare. Dintre acestea, multe rămîn nevîndute. Sînt reviste care au retururi de 80-90%. Unele nu se găsesc în chioșcuri, difuzîndu-se aproape clandestin. Cu excepția librăriei din fața Muzeului Literaturii din București
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
La 14 ani, în 1941, a fost arestat după un denunț absurd al directorului Liceului Militar din Iași, ca... legionar. Mareșalul Antonescu dăduse dispoziție ca toate Liceele Militare să devină școli de elită și, după înfrîngerea rebeliunii legionare, toți cei bănuiți de legionarism erau tracasați. Paul Miron a stat un an și jumătate în închisoare. Condamnarea a fost de 15 ani. Era o nebunie, dar se întîmpla. Norocul lui a fost că generalul Pichi Vasiliu, ministrul de Interne, și-a dat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
ar fi revenit la viață. Să fie de bun augur! Virgil Mihaiu O mie și una de povești Johnny Răducanu mi se pare a fi definiția însăși, vie, palpabilă și ambulantă a PRIETENIEI. Deși popular cum pare s-ar putea bănui că are o sumedenie de prieteni, adevărul nu este chiar acesta. Aleși pe sprînceană de-a lungul celor, iată, șaptezeci de ani, aflați pe pămînt sau sub pămînt aceia printre care s-a învîrtit și se învîrtește ca un spiriduș
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
la colțurile gurii cu un șervet de masă. - Tipul trece, înțelegi, se... maturizează, dacă vrei, dintr-un tînăr într-un... cum să zic, inițial într-un bărbat între două vîrste. - Aha. Și pe urmă? - Pe urmă îmbătrînește și-n final bănuiesc că... moare. într-un fel, cînd îl povestea, scenariul nu i se mai părea lui Terry atît de impresionant cum își închipuise dintotdeauna. - Vezi tu, chestia cu adevărat originală e că personajul e jucat de același actor de la cap la
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
care pantofii mei parcă le purtau cu o anume ostentație sfidătoare. Chiar dacă fața nu i se vedea niciodată limpede din stufărișul unei bărbi crescute într-o desăvîrșită dezordine și dintre firele de păr ce-i curgeau mereu peste frunte, o bănuiam calmă și senină. De mai multe ori am fost tentat să-l întreb ce face cu atîtea ziare, dacă le duce cumva la DCA, dar întrebarea a rămas mereu suspendată și ideea destinației mi s-a părut nepermis de vulgară
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
calmă și senină. De mai multe ori am fost tentat să-l întreb ce face cu atîtea ziare, dacă le duce cumva la DCA, dar întrebarea a rămas mereu suspendată și ideea destinației mi s-a părut nepermis de vulgară. Bănuiam o rațiune înaltă în acest efort și proiectam, la capătul lui, o construcție neobișnuită, la limita mitologiei. într-una din zile, într-o arșiță de august, l-am urmărit cîteva sute de metri, pînă aproape de restaurantul Calul Bălan. Mergea încet
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
sacoșă costumul de plajă, reveni la verticală, își puse sutienul, adunîn-du-și cu o mînă sînii și aducîndu-i oarecum pe aceeași direcție, în față, deoarece, goi și liberi, unul o lua ușor spre stînga, celălalt spre dreapta, apoi, ca și cum ar fi bănuit că e văzută, se întoarse cu spatele și-și scoase pantalonii și ce mai avea pe dedesupt. Privirea lui rămase fixată pe fesele mari, orbitor de albe, și-n clipa cînd, la o răsucire a ei, mai zări, într-o
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
a personajelor. Este vorba așadar despre o povestire care acumulează detalii minuțios descrise din viața reală, în genere din zona cenușiului, dar și a sordidului cotidian, pentru a face posibilă, la momentul oportun, erupța accidentului supranatural. Astfel, deși începem să bănuim evoluția spre neobișnuit a povestirii încă de la primele capitole, de-abia capitolul al treisprezecelea al romanului (din totalul de douăzecișicinci) introduce decisiv în acțiune, sub aparențele exterioare ale unui bătrânel politicos și elegant, figura diavolului care va modifica îndeajuns de
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
manipulatorul Satan-Sigfreid, are rolul de a dezlega ,,misterele", mai mult sau mai puțin previzibile, care s-au acumulat până la acest capitol fatidic. Locurile între care oscilează acțiunea romanului, și anume Calafat, Băile Herculane, Vârșeț, sunt alese, chiar dacă la baza alegerii bănuim și participarea autobiografică pentru că ele ar trasa, prin extensie și pe o hartă simbolică, un soi de ,,triunghi balcanic", infernal, ,,un fel de miez de maximă negativitate", un ,,nucleu al războiului, o lume întoarsă pe dos", cum sună, în această
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
dibace ale răspunsurilor, când nu de-a dreptul cras incompetentă, dna Andronescu e imaginea însăși a neputinței și nepriceperii: ca noi toți, domnia sa vede tragedia domeniului care-i asigură un salar domnesc, dar nu poate (deși vrea), nu știe (deși bănuie) și nu înțelege (deși clipește des) ce-ar fi de făcut! Argumentul forte al d-nei Andronescu (dar și al colegilor de cabinet, pesemne seminarizați cu atenție de echipa de zgomote guvernamentală) e următorul: la ce salarii să se aștepte profesorii
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
doi competitori era foarte diferită și pe aceasta anume s-a bazat strategia celui vânat, mimând libertatea sub nasul copoilor. Dintr-un scrupul de obiectivare, autorul a preferat nararea la persoana a treia și dintr-o extremă delicatețe, cu substrat, bănuim, religios, a schimbat numele actanților, începând cu cel propriu. Denumindu-se Dinu Rogojină, dl Stroescu-Stînișoară își ia ultima distanță față de destin. Cititorului tânăr, modificarea îi poate cel mult naște suspiciunea și a unei intruziuni ficționale, cu toate că lui numele reale ale
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
aplecarea spre discursivitate, citadinism și oniric a suprarealiștilor români de după război, cu titluri-șoc (cum ar fi Madona cu pulpele goale) și poezii de război. O poezie a tranzitivității și a răsturnării obișnuințelor contemporanilor, din care cu greu s-ar putea bănui vocea care oficiază în volumele următoare: "aprind o țigară/ caldă ca un surîs/ simplă ca o despărțire care a devenit definitivă/ necesară ca o anexă a singurătății/ și prin fumul violaceu/ care se destramă care dispare/ ca o fluturare de
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
atît de antinomice, e trăită ca o dramă. Nu de puține ori dureros-dihotomică. Prin neadecvare. Cele două persoane - ca Voltaire cu bunul Dumnezeu - se salută dar nu-și vorbesc. Sau frăsuirea lui Faust: Ah, două suflete-mi sălășluiesc în piept! Bănuiesc că atunci cînd ești plecat din Iași, duci dorul concertului de vineri seara. Dacă găsesc, unde mă aflu, o sală de concert, merg acolo. În 1967, pe fondul unei așa-zise liberalizări, au început să apară reviste de cultură. Și
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
nou statut). În această etapă intră în scenă cu adevărat dl Uricaru și aruncă în derizoriu Conferința și Consiliu, pretinzînd că el este președintele ales statutar și că înțelege să-și vadă de treabă. Paranoia sau disperarea care pot fi bănuite în spatele declarațiilor d-lui Uricaru sînt problema personală a d-sale. Neregulile care au condus la criză și imaginea proastă pe care breasla o face sînt însă ale tuturor scriitorilor. Nu încape nici o îndoială că turul al doilea de scrutin
Conferința scriitorilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16184_a_17509]
-
orientarea sa politică, fie insuccesele politice (destrămarea PAC, al cărui președinte a fost, experiența PNL, susținerea lui Isărescu, plasat abia al treilea în alegerile din 2001 - sic!)." Idei ale revistei 22 sînt, iată, atribuite scriitorilor. În ce-l privește, Cronicarul bănuiește că, spre deosebire de redactorii de la 22, scriitorii știu că PAC nu s-a destrămat, că susținerea lui Isărescu e departe de a fi rușinoasă etc. etc. Nu era mai normal ca d-na Palade să-și asume paternitatea ideilor cu pricina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
la iveală unele documente pînă azi necunoscute, la care se adaugă interviuri, cum ar fi acela cu fostul patron al "serviciilor" franceze din anii '50. Despre ce diferență e vorba? Dl Iorgulescu înregistrează, după Julien Caumer, cîteva cazuri de intelectuali bănuiți de simpatii de stînga și urmăriți îndeaproape pînă și în viața privată: Yves Montand ori Simone Signoret. Fostul șef al R.G.-ului (nu știu ce se ascunde sub inițiale, autorul articolului nespunînd) povestește că, la preluarea conducerii instituției cu pricina, a primit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
continuă povestirea romancierul, mergînd pe Calea Victoriei. Deodată, am început să rîd singur. Am înțeles că... Traian Iancu - ca vechi și bun polițist - remarcase la ședința anterioară gestul meu repetat spre geantă, nu știa că voiam să-mi scot pipa, a bănuit că am un aparat de înregistrat și azi a vrut să mă verifice". Bujor Nedelcovici: Aici și acum, Ed. All, București, 1998, 418 pag., preț nemenționat.
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]