3,263 matches
-
dezvăluiau privirilor de sub veșnicele lințolii ale cețurilor în care erau învăluite. Prințul concepuse un plan tainic, de a cărui îndeplinire depindea viața și fericirea sa. Alesese puțini oșteni care să-l însoțească în călătoria spre muntele misterios, pentru nu trezi bănuielile iscoadelor regelui David de la curtea tatălui său, căci de păstrarea secretului acelei misterioase acțiuni depindea reușita. Mongolii erau vasalii marelui suveran creștin David, urmaș al preotului rege Ioan și stăpân al regatului Ciorciei și celei mai întinse părți a Chitaiului
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
mă urmezi sau să te întorci. Ești liberă, să faci cum te îndeamnă inima. Aceste trei creaturi care sunt aici de față, au ales și vor veni cu mine în împărăția iubitului meu soț. Bătrâna doică care deja avea unele bănuieli în privința schimbărilor manifestate în ultimul timp de tânăra prințesă, auzind acestea simți deodată, cum îi năvălesc în suflet valuri de temeri și negre presimțiri. Auzise de demersurile hanului pe lângă rege, ca să-și dea fata după fiul lui dar nu-i
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
adu un rând la masa asta cinstită, băi! striga el la cârciumar ca să-și ascundă supărarea și să braveze în fața însoțitorilor ce așteptau vorbele astea cu bale bogate invadându-le gura. Chiar dacă Vasile vorbea în felul acela ca să nu trezească bănuieli care să-i aducă necazuri, el fiind unul din acei nemulțumiți pe viață de regimul comunist, erau lucruri adevărate. Se obțineau recolte foarte mari la produsele agricole, deși nu toate terenurile ajunseseră să fie chimizate în acest scop. În plus
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
la fabrică, e cam târziu, am putea să mai stăm de vorbă. Gătesc ceva urgent, am destule în congelator. — Ți-am spus Virgil că eu am de rezolvat o problemă foarte serioasă la Brașov. Urmăresc o persoană care, după unele bănuieli, ar fi comis o crimă. Am o sarcină serioasă, probabil voi rămâne încă două zile la Brașov. Totuși, înainte de plecare, Virgil îl rugă insistent să rezolve ce nu au reușit ei să rezolve în cele câteva ore în care au
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383979_a_385308]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > PARFUM DE ORHIDEE - ROMAN , CAP. OPT Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Bănuielile Ramonei Ramona și-a propus ca la prima întâlnire cu profesorul Condurache să fie foarte atentă la comportamentul lui față de Angela. I se păruse ceva suspect în reacția colegei sale, când a tachinat-o, dacă a fost "cuminte" cât a
ROMAN , CAP. OPT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384074_a_385403]
-
mă bag doar acolo unde știam. Unde nu știam, nu mă băgam. Una dintre ele a fost în ’78, când deja aveam cererea depusă. A luat foc un vapor la Galați. S-a făcut o cercetare guvernamentală, deoarece era o bănuială că a fost o autoaprindere. Aveau motive. Și eu am ajuns la concluzia asta, după ce am făcut cercetarea. Eram deja înscris pentru plecare. Și pompierii, și Ministerul de Interne mă voiau pe mine în comisie, deși nu era în programul
DIALOG CU TOMI LASZLO (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383471_a_384800]
-
cu ea. Unii izbutesc, alții nu. Și, totuși, chiar cei care izbutesc nu au o existență împlinită, în ciuda adaptării lor la nou, în pofida sincronizării (aproximative și stângace), în ciuda păstrării, măcar în subconștient, a rădăcinilor. Și ei, și cititorul, au, mereu, bănuiala că lipsește ceva, că ceea ce trăiesc ei nu e viață, ci spraviețuire: “...Acceptase viața doar ca pe o supraviețuire” (p. 24); “El nu ceruse nicio reparație morală, fiindcă nimic nu recompensa o tinerețe trăită la limita supraviețuirii; singura lui bucurie
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
totdeauna hohote de râs și aplauze vijelioase în finalul spectacolelor. Spiritul de descătușare și de luare în răspăr - cu, aproape, inconștiență juvenilă, afirm acum, pentru că atunci îi lăudam din alte considerente și cu alte argumente, tocmai pentru a nu stârni bănuieli, neliniști ochiului necruțător al cenzurii... - era unul torențial, ilaritatea fiind provocată instantaneu, ca și cum cineva ar fi pulverizat, pe nevăzute, vreun miraculos praf de gâdilat, fizic și metafizic, ori de râs intempestiv. Pentru că, nu-i așa?, Sigmund Freud vorbea despre umor
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
Mar și poposește pentru o clipă în muzeul complexului Altamira simte inevitabil fiorul trecerii noastre efemere prin lume, coborând nu doar în tenebrele pământului ci și în propria sa ființă, acolo unde simbolurile rituale moștenite peste secole trezesc emoții și bănuieli demult uitate. Asemeni stâncilor și bolovanilor rostogoliți întâmplător în dreptul intrării în peșteri, care ascund privirii noastre învățămintele locuitorilor preistorici, așa ”beneficiile” civilizației moderne, ca un bloc imaginar, din beton, ascund accesul nostru spre trăirile îngropate undeva departe, în memoria colectivă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
cu atâția clujeni descălecați de pe cai albi, ca să civilizeze Regatul balcanizat, în fruntea acestui Minister. Apoi, puteam (încă mai putem) să (re) învățăm logica redactării legilor. Cineva va trebui să declanșeze odată o cercetare de conținut în detaliu și avem bănuiala solidă că vom găsi nenumărate ambiguități, neclarități, incongruențe logice în redactarea legilor de după 1990. Vom găsi așa-zise legi. Ce vrem să spunem? Fără să fim juriști, atâta lucru înțelegem. Un text de lege conține obligatoriu, două module semantice. Unul
Franța, un prieten neglijat – C.F. POPESCU [Corola-blog/BlogPost/93048_a_94340]
-
este că nu reiese din conținutul Coranului ceva concret, care să explice atașamentul exacerbat al fanaticilor religioși față de această religie de care abuzează, folosind-o ca scuză pentru faptele lor reprobabile, inumane. De ce o preferă în locul alteia, rămâne un mister. Bănuiala mea este că explicația se află fie undeva în afară, fie dimpotrivă, undeva mai în adâncul textelor sacre. Ilustrez cu o vorbă răspândită la germani - cei care în clipa de față sunt răspunzători pentru avântul valului de refugiați, preponderent musulmani
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]
-
te simți imortal atunci când te confrunți cu un taur fioros, dar înseamnă enorm dacă poți să simți măcar pentru o clipă că trăiești la intensitate maximă. Hemingway și Spania se potrivesc de minune: eterna învecinare cu moartea, sentimentul existențial, acea bănuială instinctivă că moartea ar fi singura certitudine, emoțiile puternice care o însoțesc au darul de a relativiza precaritatea grijilor „lumești”, diminuând importanța lor și ajutându-ne să gustăm din plin fiece clipă, ca pe un cadou divin. O incursiune în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
în lupta cu boala, cu depresia inerentă vârstei și situației sale. Se vedea clar că figura Marietei exprima acum altceva decât de dimineață! I-au făcut bine cele povestite, își zicea cu nădejde Mira. Oricum, ceva se întâmplase... Și o bănuială îi mușcă suflet și minte: nu cumva era așa de supărată pe viață, că simula neputerea articulării?! Vom vedea ! Toate la timpul lor... Să-i pomenească doar de întâmplări, oameni și lucruri ce i-ar putea bucura inima. Da, așa
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
regim militar. Patrule umblând pe Strada mare, rupând afișe semnate, misterios, KK, arestând suspecții. Făptașul este necunoscut, încă nu te-ai hotărât cui să îi atribui înscrisul cabalistic; nici în realitate nu știi de unde se trage totul. Dar ai o bănuială; în carte, de-acum, nu-l mai poate salva nimic pe Castelan. Domeniul a fost ocupat peste noapte, nu a fost mare lucru, niște ruine. O trupă de șoc formată numai din membrii Gărzilor Reunite, grup asistat de la distanță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ciornele; au locuit - tot cu chirie - un elvețian, un austriac, doi maltezi, o monegască. Afaceriști de rangul doi; puteau fi orice. Te gândești la fosta soție, ți-a trimis, nu de mult, o ilustrată din Alpi. Încerci să restrângi cercul bănuielilor; paradoxal, se lărgește. Cuprinde, acum, și vecinii: câțiva au avut cheile, udau florile când bătrânii plecau la munte; unul dintre locatari ți-e ostil, îl simți. A vrut, sub pretextul unor probleme administrative, să te viziteze. În mai multe rânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Irene are o scrisoare, o citește mereu: i-a trimis-o după ce a părăsit-o. Are un fix: citește scrisoarea. O poartă cu actele, s-a tocit.” Despre Femeia solară nu știe nimic. Nimeni nu are idee. Vizitatoarea, doar, o bănuială. O chestie platonică. Îl pândesc să văd dacă se masturbează. Agitat; aplicat electroșocuri și insulinoterapie. Convulsiile inerente tratamentului - s-a zbătut ca o fiară, e puternic - l-au obosit. Dogmatil. ............................................................................................... Cineva face presiuni. Un poet; cere externarea pacientului. Zice că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
garda Înarmată, bereta și bastonul aurit nu păreau să exercite nici un efect asupra maselor. Dimpotrivă, parcă atrăgeau obrăznicia sfruntată a plebeilor. Deja În două rânduri abia izbutise să evite două jeturi de urină provenite de pe la ferestre și Începea să nutrească bănuiala că, În spatele acelor atentate, exista o intenție ultragiantă. Încercă să memoreze casele din care proveniseră cele două aruncări. Văgăuni de-ale câinilor acelora de Donati, dușmanii lui. Avea să găsească el, În curând, o modalitate de a se răzbuna. Profitând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
a impasibilității unui suflet deprins să se confrunte cu fragilitatea vieții omenești. Ori poate că se obișnuise cu prezențele trecătoare prin acel edificiu, iar moartea, la urma urmei, era un fel de plecare, ca atâtea altele. Însă Dante rămase cu bănuiala că și el putea să fi aflat deja, la fel ca baba din piață. — A intrat cineva În chilie? Întrebă el. — N-am văzut pe nimeni. Dar ușa nu e supravegheată. Vino, Îți voi arăta unde locuia meșterul Ambrogio. Chilia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fusese pusă În circulație, spre a servi drept avertisment pentru toată lumea. Însă o moarte atât de oribilă părea o pedeapsă disproporționată pentru o simplă rivalitate. Totuși, teologul părea convins de această ipoteză, care, printre altele, avea avantajul că Înlătura orice bănuială de la membrii celui de Al Treilea Cer, cu excepția lui Iacopo Torriti. Era evident, observând chipurile celor de față, că fiecare dintre ei ar fi preferat această soluție. — Pe ce elemente Îți Întemeiezi ipoteza? Întrebă Dante prudent. În sinea lui, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cui s-a recunoscut În teracota folosită de Ambrogio și veți avea vinovatul. Foarte dificil, interveni Antonio da Peretola. Nici unul din acei artiști nu a fost vreodată la Florența. În afară de dumneata, messer Iacopo. Dar măiestria dumitale te exclude de la orice bănuială, firește, se grăbi el să adauge. De când Bruno Ammannati Începuse să Își expună ideea, Dante se tot gândea la umbrele zărite În subterană. Oameni ce nu mai fuseseră văzuți Înainte vreme, potrivit lui Giannetto. Părea că nici unul din cei prezenți nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fi putut urma, cu atât mai mult cu cât, În pofida neutralității atât a enunțului, cât și a tonului crainicului nevăzut, formularea plată „a fost găsit mort” se răsucise insidios În creierul meu Într-o rău prevestitoare „a fost omorât”. La bănuiala că era vorba despre un asasinat contribuise probabil reacția lui Zoran, perplexitatea Întunecată care i se Întipărise instantaneu pe față, nu știu... Cert este că evitam să fac cea mai ușoară mișcare, asemenea copiilor care, tremurând de frica Întunericului, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Era prima oară când surprindeam În vorbele ei ideea de ostilitate la adresa Centrului - asta dacă nu cumva escaladam eu aiurea Înțelesul propoziției cu pricina. - Unde mergem? - În subteranele subteranei, pardon de jocul de cuvinte facil. Vreau să-mi verific o bănuială, o deducție, mai precis. Vei vedea Îndată despre ce e vorba. Sper să nu mă-nșel... Am ajuns În fața unui lift pe care nu-l observasem până atunci. Eveline și-a spus cu glas tare numele și ușile s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Al doilea lucru pe care trebuie să ți-l spun despre omul care s-a aflat la originea „fenomenului Rennes-le-Château” privește moartea sa, pe care mulți dintre cei care s-au ocupat de această istorie neobișnuită o consideră suspectă. Subzistă bănuiala că Noel Corbu a fost victima unui asasinat, nu a unui accident. Vehiculul care l-a izbit a dispărut de la locul faptei și n-a fost identificat niciodată, iar Într-o noapte, locuința defunctului a fost răvășită de trei necunoscuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ce trebuie și ce nu trebuie făcut În astfel de Împrejurări. În legătură cu Centrul, fiecare dintre cei de-aici are un volum de informații diferit. Întâmplător, eu mă număr printre cei care știu cele mai multe lucruri după doctorul Wagner și - e o bănuială, nimic mai mult - după cuplul Eveline Fontaine-Zoran. Li se mai poate adăuga o persoană: Sonia Anderson. N-am argumente, Însă ceva mă face să cred că, așa blondă cum pare... Ai cunoscut-o? - Dacă am cunoscut-o... Am vorbit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
avut de ales, crede-mă. Acum putem să ne Întoarcem la treburile noastre? Da, acum puteam, inima mi-era mult mai ușoară decât Înainte, cu toate că, poftim, altă nenorocire pe capul meu: mă Încerca un sentiment de vinovăție față de Eva pentru bănuiala mea stupidă cu furtul pistolului. Probabil că se și vedea sau poate că doamna psiholog nu-și pierduse cu totul reflexele profesionale - fapt este că mi-a zâmbit Împăciuitoare: - Nu trebuie să-ți faci probleme, de la un punct Încolo, raționamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]