976 matches
-
memorii, amintiri și meditații despre propria-i viață înmănuncheate în "Dumnezeu a murit în Bărăgan" (Junimea, 2013), comentat de mine la vremea lui, cu aceeași strângere de inimă ca și volumul de față. Suntem o familie necăjită, deportată în câmpia Bărăganului: mama împreună cu cei șase copii. Mamei i se spune "vădana", iar nouă, "copiii vădanei". Avem tată, desigur, dar e arestat demult și nu știm dacă mai trăiește." Așa începe depoziția unui om care vrea să ne transmită o poveste. Istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de hoți de mașini sau fizicieni atomiști. Mi-e dor de casă, de culesul viei, de piersicile din grădina bunicii mele, de mirosul de pământ proaspăt arat, de strigătele scurte ale gâștelor sălbatice surprinse în traversarea mării de pământ a Bărăganului meu drag în serile reci și pline de brumă din noiembrie. Marcel Proust avea dreptate: realitatea nu se formează decât în memorie. Toate cele peste măsură sunt de la draci, spune un Părinte în Patericul Egiptean, un citat care-mi pare
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
minunată!) Nu există imagine mai tristă decât ninsoarea care cade într-o biserică. Andrei Rubliov, Tarkovski. Sau ploaia din ceașca de ceai din Solaris. La polul opus, vrăbiile și porumbeii solari din biserica dărâmată a mănănastirii Maxineni, pierdută în deșertul Bărăganului, fostă ctitorie a lui Matei Basarab, în lumina topită a lunii august. Muzica, acest vehicul al memoriei. Ascult Simon and Garfunkel și mă simt transportat la Costinești, acolo unde "căsuțele de lemn ar fi trebuit să fie căsuțe de sticlă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
între ele, este frig, cerul înalt și gri. Uniformitatea îngrozitoare, nici o persoană pe stradă la acea oră (14.00). Într-un cuvânt, moarte lentă, moarte în lux și bunăstare, dar moarte. Acces de melancolie inutilă: mă gândesc la satele din Bărăganul brăilean, atât de frumos descrise de Fănuș Neagu în Dincolo de nisipuri, la frumusețea pierdută a civilizației țărănești închise la Muzeul Tăranului Român al lui Horia Bernea și mă întreb ce caut eu în Canada... Alienare sau "normalitate" à la québécoise
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
13 martie 1958) BRATU Teodor, compozitor „Tocmai de aceea, acum, în ceasurile apropiatei aniversări, răsună pe întinsurile patriei noastre - de la Dunărea bătrână și Marea cea mare până la culmile Apusenilor, în piscurile Rodnei și ale Parângului și ale Ceahlăului, din câmpiile Bărăganului până în luncile Mureșului și Prutului și Someșului și Oltului - atâtea cântece care și-au adunat tot jarul patosului lor patriotic în laitmotivul cu aură de simbol: Partidul, Ceaușescu, România - Poporul, Ceaușescu, România!“ (Scînteia, 15 ianuarie 1978) BREITENSTEIN Ernest, publicist „Ecoul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Agronomie din București. În anul 1933 a absolvit Școala de ofițeri în rezervă de artilerie din Craiova. A obținut, prin concurs, în 1940, postul de asistent la Institutul de Cercetări Agronomice al României (I.C.A.R.), fiind repartizat la Stațiunea Experimentală a Bărăganului de la Mărculești. Aici a depus o rodnică activitate fiind avansat, în 1945, ca șef de lucrări, iar peste un an a fost numit director al acestui așezământ de cercetare agricolă. Cercetările pe care le-a întreprins, împreună cu ceilalți specialiști din
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
pândă”. Venea înghețat și plin de promoroacă și ne povestea vedenii fantastice cu vulpi cu cozi lungi și frumoase, cu lupi a căror ochi luminau în nopțile cu lună ca niște lumânări, cu iepurași care alunecau pe zăpadă ca târtanii Bărăganului duși de vânt. Tata era foarte ironic, chiar batjocoritor, iar când se inerva, înjura de lucruri sfinte și folosea cuvinte dintre cele mai murdare. În toamna anului 1940, un vecin (Nicu Mirea) o făcea pe legionarul și-l îndemna și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
se manifestă viguros, deschis: acest bun simț modern "inversat" se ține minte câteodată toată viața. * Un caz din această categorie este următorul, extras din colecția mea, foarte bogată, de modele exemplare de bun simț modern: Mă aflam surghiunit undeva, în mijlocul Bărăganului (pe lângă gara "Cioara"), unde era un faimos centru de agricultură pe care lucra o imensitate de ostași recoltați dintre infractori și fii de chiaburi, trimiși la batalioane de muncă. Erau sute de ostași (infractori, e adevărat, cu mentalitate de infractor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
prăpăstii negricioase Cu zgomote și urlet ce umple de fior. El caută "poezia ce muge ca furtuna", biciuind pe tirani, iar neliniștea blazată a lui Childe Harold se preface la el într-o ardoare valahă de explorație pe munte, bălți, bărăganuri: Dar sufletul meu vecinic spre negre țărmuri zboară, El vrea mișcări, sensații de-acele ce doboară Și-n lupte ne târăște cu-a soartei vijelii, Întocmai ca vulturul ce nu vrea câmpul verde, Câmpia înflorită... o lasă, și se pierde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nebăgare de seamă, pasagii traduse din texte străine, spre a se denunța la urmă. Ca artist, Odobescu este, în linia lui Eliade, un peisagist al imensității prăfoase melancolice, un Th. Rousseau român, câmpia munteană impunîndu-i o astfel de viziune. Descrierea Bărăganului rămâne mereu inimitabilă, cu toată sărăcia de detalii, prin aerul de măreție surprins prin câteva pete definitiv patinate. N. FILIMON Caracterele romanului popular sunt de la primele pagini evidente în Ciocoii vechi și noi de N. Filimon (1819-1865). Scriitorul are un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
franc împrumutat plecă la treburile sale. C. SANDU-ALDEA C. Sandu-Aldea (1874-1927) e un diletant care-și propune să descrie viața din satele depărtate de "orașele în care s-a încuibat maimuțăreala idioată a unei vieți străine de sufletul romînesc". Șesurile Bărăganului, regiunea mlăștinoasă a Dunării sunt descrise cu o vie percepție. Nuvelele aduc tot oameni aprigi: hoți de cai, hoți de porci, dezertori, vechili. Continuând idei din Lipitorile satului și Tănase Scatiu, Sandu-Aldea a căutat să expună în Două neamuri lupta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
încetat să bată Și clipa netrăită a înghețat pe el. Dar prin iatac adesea te-apucă și te fură Miresmele cosite a florilor de fân, Păstrate sub răcoarea pânzetului de in. Înlocuindu-se havuzurile cu balta și pășunile franceze cu Bărăganul, căpătăm o pictură superioară de-un impresionism fumuriu și dezolat ca al pânzelor lui Andreescu. Seara la Miorcani aduce aminte, prin vastitatea orizontului, de Zburătorul: Ritmic lanuri nesfârșite mișcând valul lor de spice, Îl pornesc din capul zării ca să-l
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aprigă: Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage, Pe aici și-or fi păscut cirezile blajine, Cioporul de mioare bălane, herghelia, Pe-aici, pe unde azi gem grelele tractoare. Mai cu seamă el este un poet al ierburilor tari de bărăgan pe care le evoacă în toate tonurile și al vieții aspre cîmpenești: Da: am crescut cu macii și strugurii pe câmp. Da: mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape rouă. Da: m-am scăldat în râul cu cânepi la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pândă”. Venea înghețat și plin de promoroacă și ne povestea vedenii fantastice cu vulpi cu cozi lungi și frumoase, cu lupi a căror ochi luminau în nopțile cu lună ca niște lumânări, cu iepurași care alunecau pe zăpadă ca târtanii Bărăganului duși de vânt. Tata era foarte ironic, chiar batjocoritor, iar când se inerva, înjura de lucruri sfinte și folosea cuvinte dintre cele mai murdare. în toamna anului 1940, un vecin (Nicu Mireaă o făcea pe legionarul și-l îndemna și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Owen Cyfeliog, Prinț din Powys - "mînia leilor". Gorthmund, translated from the Saxon / Gorthmund, tradus din saxonă - "pasărea morții"; "ierbile-amare ale suferinței"; "furtuna nopții celei sumbre și negre"; "adăpostul morților"; "sărbătoarea sîngelui"; "instrumentul sacrificiului"; "ascuțitele dureri a' morții"; "mantie de sînge"; "bărăganul brun-întunecos"; "copiii nimicirii"; "umbrele morții"; "ținuturile morții". Adventures of a star / Aventurile unei stele - "ziua transmutației" din "situația dizgrațioasă"; "călăul" pregătind un "mormînt de foc". Maria friendless / Maria cea făr' de prieteni - "ruina unui orfan"; "durerile amintirii"; "încruntăturile unei lumi
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
negativă"; "agonii de nedescris"; "un iad etern al reflecției" ce-i așteaptă pe cei vinovați. Memoirs of a sad dog / Memoriile unui cățel trist - "zvîrlit încoace și-n colo de nenorociri, precum șuvoiul morii cei de apă"; "munții cei negri"; "bărăganul brun-întunecat"; "nori negri"; "coline ale morții"; "suferința suferințelor"; "marginea sărăciei"; "chingile curiozității"; "Don-Quichotismul literaturii"; "iarna adversității". Cutholf. Translated from the Saxon / Cutholf, tradus din saxonă - "întunericul domn[ind] triumfător"; "mirosul morții"; "uraganuri furioase de la miazănoapte"; "sabia distrugerii"; "preotul morții" fiind
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mai slabă, tot mai slabă"*; "săgeata morții"; a învăța "epoci una după alta din mormîntul său"; "ci dimineața luminoasă și nemuritoare-a cerului / Soarbe mărunta noastră particulă de timp"**; "mantii negre"; Anotimpurile schimbătoare durerea mea n-o schimbă"; "stînca stearpă"; "bărăganul brun-întunecat lovit"; "noapte sumbră". [*life's poor lamp more faint and fainter - metaforă de la care este posibil ca M. H. Abrams să fi derivat ideea sa privind modul lămpii al romantismului (în contrast cu modul oglinzii, al neoclasicismului).] [**our little particle of
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
, Dumitru (23.VIII.1941, Bărăganul, j. Brăila), critic, teoretician și istoric literar. Este fiul Alexandrinei (n. Cloșcă) și al lui Costache Tiutiuca, mic meseriaș. Învață la Brăila, unde în 1959 va absolvi Liceul „Nicolae Bălcescu”. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
356-357 Balomiru de Câmpie 132-133 Balta Brăilei (Insula Brăilei) 18, 22, 24, 69, 104, 110-111, 117, 127-128, 148, 159, 165, 225, 299, 305-308, 317, 319, 323, 337-338, 360, 364-365, 370 Barboși 79 Băbeni 301 Băbeni-Ungureni 299 Băița 15 Băndoiu 337 Bărăgan 36, 85, 105, 110, 264, 315 Bârca 340 Bârsești 353-354, 356, 368 Beiuș 247, 264 Berlin 330 Berveni 165 Bicaz 225, 236, 242 Blaj 129, 143 Blaja (sat) 15, 25 Boc (cătun) 285 Boju 211 Bordeasca 366 Borșa 168, 179-180
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Popescu-Băjenaru, autorul cărții Cișmigiu et Co. Odată și Geo Bogza i-a aruncat vorba că va veni să-l viziteze, dar n-a făcut-o. La fel i-a zis Mihu Dragomir, cu care a petrecut o noapte în Cîmpia Bărăganului, din cauza unei pene de motor la mașina care-i transporta, pe ei și pe alții, la o întîlnire cu cititorii. Atunci autorul Inelului lui Saturn i-a mărturisit că pasiunea sa o constituie... broaștele țestoase! Scriitorii din Bacău trec la fel de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
poziția sinucigașului, fără a fi hotărât în profunzime la acest gest. Poetul Radu Gyr ilustrează, în mod genial, acest lucru în „Balada pentru miezul nopții”: Trei inși beau noaptea, într-un han Fumegă lampa în tavan Vânt nordic urlă-n bărăgan. Și unua zis cu glas sticlos Mi-e visul viermuit în os Cazi mână putredă în jos. Altul gemu scrâșnit din dinți Iubito, azi pe cine alinți? Iubito, azi pe cine minți? Și cel de-al treilea tăcea Obraji de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Reviste, cărți, ziare”, „Litere de tipar”, „Frânturi din scara gândirii”. Semnează versuri Radu Chirovici, Elena Marian, Vasile Culică, Sorel Avramescu, George Danubia (George Dan), proză scriu Cezar Măgură, R. Turneanu, Eugenia Iliescu, iar lui Panait Istrati i se republică Tăvălugii Bărăganului. Publicistica este ilustrată de Sebastian Rusan, Nicolae Iliescu, Vasile Culică (Alexandru Vlahuță), Z. Crivăț (Panait Istrati), Haralamb Croitoru ș.a. D.B.
GAND NOU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287140_a_288469]
-
1982), În creștetul luminii (1984), și o carte de poeme în limba spaniolă, El Encanto Andaluz (1985). Poetul cultivă în Pete de lumină revolta neputinței în fața ravagiilor istoriei, complinită de tema reconstituirii nostalgice a universului românesc tradițional. „Un pumn de bărăgan din țară” îl determină să exclame: „Ne regăsim - la câtă depărtare - / De rădăcina sfântă, de izvoare!”, căci invocând „Pământul străbun din țarine umile” el cheamă imaginea trudnică a celui care „Te-a-ntors în brazde și în moine”, chiar dacă „Poate a murit
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
două zone naturale cu resurse variate, ca și vecinătatea Dunării pot fi apreciate ca favorabile. Cu toate acestea, au existat o serie de factori geografici și istorici ce au avut un rol restrictiv în dezvoltarea așezării. Câmpul Hagieni, parte a Bărăganului propriu-zis, constituie unul dintre elementele care nu favorizează dezvoltarea așezării. Ion Simionescu (1937, 105) scrie că aici „ploile sunt rare. Câtă apă cade, se afundă repede în pământ. Loessul, buretele care suge apa, are o grosime de 30 m... Temperatura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
constituit, în decursul timpului, obiectul unor studii și cercetări geografice de ordin general sau de detaliu. Ele cuprind aspecte legate în special de marile unități de relief, ce includ părți din teritoriul orașului. Cele mai numeroase lucrări sunt consacrate Câmpiei Bărăganului. Printre autorii care au scris despre valea Dunării se numără Grigore Antipa 1 și V. Morfei 2. Tot dintre primii geografi care au cercetat regiunea se remarcă Emmanuel de Martonne 3, care face în 1902, în lucrarea sa La Valachie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]