92,250 matches
-
țigan le vede de aproape și mica vrăjitoare îl omoară cu un descîntec. Finalul povestirii aduce poanta, dezvăluită - cum altfel se putea dacă ne aflăm în Australia? - în cabinetul unui parapsiholog: cu o seară înaite de leșin, Otilia întîlnise un bărbat ce pare a fi țiganul din padure, absolut sigur că o știe de la Pucioasa, din vara anului 1968. Textul alternează amintirile Otiliei cu prezentarea drumului ei indecis dintre spital și cabinetul parapsihologului. Rezumatul sugerează poate o nuvelă naturalistă, dar lucrurile
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
tînărul ( amestecul de iubire, nevoie de comunicare, teamă de singurătate la persoana matură și prezența mai degrabă decorativă, pretext de meditații, fără cine știe ce implicare intelectuală, necum erotică a tînărului/tinerei). Fetița este și nu este un roman de iubire. Un bărbat de 55 de ani și o studentă de 23 fac nesfîrștie plimbări într-un perimetru cuprins între Piața Universității, zona Lipscani, Piața Unirii și strada Mîntuleasa ( prin Călărași). Discuțiile dintre ei sînt de un convenționalism strident ( fata i se adresează
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
Pavel pare mai preocupat de calitatea bucatelor pe care le pune pe masă decît de șansele unui eventual festin erotic. Dialogul care urmează ucide orice urmă de pasiune: „- ți-au plăcut crenvurștii? - Îhî, minunați...". Cînd, după cîteva pahare de șampanie, bărbatul își ia inima în dinți și încearcă să sărute fata, este pus la punct fără prea multe menajamente: „- Să nu mai faceți asta niciodată, vă rog Niciodată Știu că e greu de înțeles, dar vă rog eu să încercați... - Nu
Jocuri periculoase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14034_a_15359]
-
și venise la Londra, ca să stea zi de zi în cutia asta mare, cu mobile pe care trebuia să le șteargă de praf, înconjurată de sunetul înfundat al vieții altora de deasupra, de dedesubt, din jur. Doctorul Azad era un bărbat mititel, precis, a cărui vorbă, spre deosebire de obiceiul bengalez, depășea doar cu un sfert de decibel nivelul șoaptei. Dacă voiai să auzi ce spune, erai obligat să te apleci în direcția lui, așa încît toată seara Chanu rămase parcă atîrnat de
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
ei, acolo unde îi căzuse niște mîncare. - În fiecare an își zic că mai au un an, continuă doctorul Azad. Dar oricît ar economisi, tot nu-i de ajuns. - N-am avea nevoie de mare lucru, spuse Nazneen. Cei doi bărbați rămaseră cu ochii la ea, așa încît continuă să vorbească spre farfurie: Vreau să spun că am putea trăi din puțin. Simțea cum îi arde ceafa. Chanu umplu tăcerea cu rîsul lui. - Nevasta mea abia se acomodează. - Tuși și își
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
Nicidecum. În plus..., își drese glasul, deși nu era răgușit. Doctorul Azad îi aruncă o privire lui Nazneen și, fără să vrea, ea răspunse privirii lui, încît se văzu prinsă într-un schimb complice de priviri care spunea ceva despre bărbatul ei pe care ea nu ar fi trebuit să-l spună. Chanu continua să vorbească. Doctorul Azad își termină mîncarea din farfurie, în timp ce mîncarea lui Chanu se răcea. Nazneen gustă din curry-ul de conopidă. Doctorul refuză cu un semn din
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
sunt nemaipomeniți, umblă după oameni vara când înoți, te trezești cu ei lângă tine, nu știu ce-or fi având cu noi, eu crez că cine i-a făcut, a greșit, se-ntâmplă..." Maiorul era un om vorbăreț, cum sunt bărbații umblați, pe la cincizeci de ani. Dacă și-ar fi scos chipiul înfundat până la urechi în cap, niște urechi mari, pleoștite, și n-ar fi fost chel, ar fi avut frizura unui bărbat cuminte care vine devreme acasă. Alături, pe ciment
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
-ntâmplă..." Maiorul era un om vorbăreț, cum sunt bărbații umblați, pe la cincizeci de ani. Dacă și-ar fi scos chipiul înfundat până la urechi în cap, niște urechi mari, pleoștite, și n-ar fi fost chel, ar fi avut frizura unui bărbat cuminte care vine devreme acasă. Alături, pe ciment, avea o servietă străvezie de plastic plină cu guvizi țepeni. Și cel mai caraghios lucru la mare este un ofițer de infanterie încheiat nasture cu nasture pân-la gât, cu cozorocul tras pe
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
intoxicat cu nicotină// tânjesc să mă ridice cineva apucându-mă de ceafă/ ca pe un pui de pisică/ dus între colți într-un loc/ ferit unde crește/ mușchiul verde jilav". O întreagă dramă a femeii răzbate dincolo de indiferența grobiană a bărbatului. Aceste poeme-felii de viață nu sunt o premieră în lirica românească a momentului. Aceeași logică a construcției stă și la temelia recentului volum al lui Robert Șerban, Cinema la mine-acasă. Diferența între cele două cărți este însă fundamentală în plan
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
de la televiziune, următoarele din situația familială (divorțat dar cu conflicte frecvente), ultima o are de mic, dintr-un complex de inferioritate care încă îl face să contemple casa părintească în stilul în care un turist privește Panteonul. Îl înțelegi, ce bărbat n-ar fi complexat de Michael Caine (în rolul tatălui), și cîștigător al premiului Pulitzer pentru literatură în plus. Nevroza, ca și lungmetrajul, curge mai ceva ca Donul liniștit. Toate revelațiile majore ale peliculei îți parvin capitonate. Cineastul Gore Verbinsky
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
în trecerea de la Traficantul de arme la această peliculă, te miști de la violența colectivă și organizată la una individuală și organizată ad-hoc. De către o trilogie de muieri (Maggie Smith și Kristin Scott-Thomas merită laurii) care dețin monopolul puterii și frîiele bărbaților. Tot comedie neagră, dar, la nivelul scenariului, mult diluată dar și consistent mai subtilă decît Traficantul de arme. N-are cum să nu îți pară rău de personajul lui Rowan Atkinson (vicarul din Little Wallop), care putea fi ceva mai
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
îndurate cu bărbăție, mărturisind dreapta credință în Hristos, au dobândit faima de întâistătători printre vitejii credinței. Printre martiri „se numărau și creștini daco romani aparținând tuturor categoriilor sociale: slujitori ai altarului: episcopi, preoți, diaconi, citeți; funcționari de stat, negustori, Țărani, bărbați și femei. Ei au pătimit mai ales în cetățile (orașele) de pe malul drept al Dunării, în provinciile Pannonia Inferior, Moesia Superior, Dacia Ripensis, Moesia Inferior, în care locuiau daco-romani, strămoșii noștri”<footnote Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Sfinți daco-romani și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
s-a văzut că nu se deosebesc întru nimic de copiii care îndrugă povești și minciuni. Dintre atâtea neamuri și popoare, acești filosofi și retori n-au putut convinge nu pe un înțelept, nu pe un neînțelept, nu pe un bărbat, nu pe o femeie, dar nici pe un copilaș; dar atât de mare este batjocura celor scrise de ei, că demult au dispărut cărțile lor, iar cele mai multe au pierit de cum au apărut. Iar dacă se mai găsește păstrată ici-colo câte
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
afară de Mine (Ieș. 20, 3)”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, X, 4-10, în PSB, vol. 13, p. 324-325) „Dar de ce trebuie să mai pomenesc cu numele și pe ceilalți ori să socotesc cam câți dintre aceștia erau bărbați sau, în sfârșit, de ce să descriu toate felurile în care au fost torturați admirabilii noștri martiri? Odată mureau tăindu li-se capul cu securea, cum s-a întâmplat în Arabia, alteori li s-au zdrobit fluierele picioarelor, ceea ce a fost
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
șu pe tabulari, pe conducătorii justiției și finanțelor din toate orașele ca să aducă la îndeplinire porunca împărătească. S-a ordonat să se depună toată râvna în reconstruirea templelor zeilor, căzute în paragină, să se aibă grijă ca toți, fără excepție: bărbați, femei, slugi și chiar copii sugaci să fie obligați a aduce jertfe sângeroase și libații zeilor păgâni, precum și să guste ceva din carnea jertfită. La fel se prevedea ca toate alimentele de pe piață să fie profanate cu vinul de la jertfe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
401) Totul era cuprins de frică amară și de înec. Împărații răvășeau lumea mai cumplit ca viforul, tiranii aduceau peste oameni furtuni înfricoșătoare, scaunele conducătorilor erau mereu în mișcare, judecătorii cereau să fie tăgăduit Hristos, legiuitorii amenințau cu pedepse amare. Bărbații erau târâți să jertfească demonilor, iar femeile erau duse cu sila la capiștile cele nelegiuite. Spre această nebunie erau târâte și fecioarele; preoții erau dați morții și surghiunului, iar credincioșii, izgoniți din curțile cele sfinte”. (Sf. Ioan Gură de Aur
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
unde trebuiau să sape ca să scoată arama, ei, care erau mai de preț și decât aurul cel material, și decât cel nematerial, pe care-l sapă și-l scot la iveală nu mâini de ocnași, ci îl află râvna unor bărbați credincioși. Munceau în ocne ei, care erau plini de mii și mii de bogății. Ce viață e mai amară și mai plină de chin ca viața din ocnă? Dar mucenicii cei osândiți la ocnă vedeau că se împlinesc cu ei
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ei, care erau plini de mii și mii de bogății. Ce viață e mai amară și mai plină de chin ca viața din ocnă? Dar mucenicii cei osândiți la ocnă vedeau că se împlinesc cu ei istorisirile despre acei mari bărbați, despre acei sfinți, despre care Pavel spune: Au pribegit în piei de oaie și în piei de capră, lipsiți, strâmtorări, chinuiți, ei, de care lumea nu era vrednică; rătăcind în pustii, în munți, în peșteri, în crăpăturile pământului (Evr. 11
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
i le dădea el, iar pe altele chezășuia că are să le primească din partea împăratului: o slujbă de frunte în oștire, belșug de bani, tot ce-ar fi voit. Când prefectul a văzut că nu i-a reușit încercarea (că fericitul bărbat la auzul făgăduințelor a râs de nebunia lui și l-a întrebat dacă socoate că i ar putea da ceva de aceeași valoare cu împărăția cerurilor), atunci mânia lui n-a mai cunoscut margini”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
acolo pe toți pe care îi va găsi? Am auzit și de aceea mă grăbesc ca să mă aflu acolo printre ei. Și unde îl târăști pe acest biet copilaș? Atunci femeia spuse: Ca să merite și el să suporte martiriul. Când bărbatul acela a auzit acestea, s a gândit la voința celor care se adunau acolo. Și ducându-se de îndată la împărat, l-a încunoștințat că sunt pregătiți cu toții să primească moartea pentru credința lor; și a adăugat că e lipsit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
l-a întrebat pe rege, zicând: De ce cinste este vrednic cel care, părăsindu-și Țara sa, se pune în slujba altei Țări străine? Și când regele a răspuns: Este vrednic de moarte și de cel mai crud supliciu, prea înțeleptul bărbat a zis: De ce așadar să nu sufere pe drept omul care, părăsind pe Creatorul și Făcătorul lumii, pe Cel ce dă viață și mântuire, vrea să zeifice pe unul din slujitorii Lui și să-i acorde mai degrabă acestuia cultul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
purtând până la capăt întreaga luptă pentru dreapta lor credință și înfruntând pentru ea de bunăvoie chiar focul, securea sau apa mării, precum și toate celelalte chipuri ale morții. Curând, în curțile împărătești aflate pretutindeni a început să se facă simțită lipsa bărbaților credincioși - lucru care pe cei răspunzători i-a lipsit mai abitir de ocrotirea lui Dumnezeu, de vreme ce a-i prigoni pe credincioși însemna totodată a înăbuși rugăciunile înălțate de aceia în sprijinul lor. Numai Constanțiu (tatăl Sfântului Constantin) a dat ascultare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
so umple, atâta și scoate, la fel se întâmplă și cu aceste izvoare duhovnicești. Căci și aceste izvoare sunt deschise tuturor și nu fac nici o deosebire între persoane, ci fie de este bogat, fie sărac, fie rob, fie liber, fie bărbat, fie femeie, atât primește din aceste ape dumnezeiești, câtă ardoare se preocupă să aducă. Ceea ce este acolo găleata pentru a scoate apă sunt aici mintea și ardoarea aprinsă și rugăciunea cu trezvie. Cel ce se apropie astfel, îndată dobândește mii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
acestor rădăcini? Văzut-ai că sunt duhovnicești? Că se ating chiar de suflet?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 485) „Bărbați care și după moartea lor dau multă siguranță orașelor care îi au! Da, trupurile acestor sfinți ne apără orașul mai bine ca un zid de diamant, care este un zid de nesfărâmat. Ca niște stânci înalte, așezate pretutindeni în fața orașului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nesfărâmat. Ca niște stânci înalte, așezate pretutindeni în fața orașului, trupurile acestor sfinți nu zdrobesc numai atacurile dușmanilor văzuți, ci și uneltirile dracilor celor nevăzuți, răstoarnă toată meșteșugirea diavolului și o spulberă tot atât de ușor pe cât de ușor răstoarnă și dărâmă un bărbat ceea ce zidesc copiii în joacă. Mașinile de război și alte mijloace de luptă și de apărare făcute de oameni, cum sunt zidurile, șanțurile, armele, mulțimea de ostași și toate câte au fost născocite pentru siguranța locuitorilor orașului, pot fi nimicite
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]