707 matches
-
romanistică la Paris și Geneva, apoi în Anglia și Scoția. Interesul deosebit pentru limbile romanice îl aduce de trei ori în România, F. întreținând în acest timp și o corespondență literară cu Mite Kremnitz. Apariția colecției Poezii poporale. Balade (Cântice bătrânești), publicată de V. Alecsandri, este considerată de F. un moment hotărâtor pentru preocupările de culegere și valorificare a literaturii populare. Contactul cu limba și literatura română îl determină să traducă lirică populară românească pentru a o face cunoscută cititorilor din
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
1972, 34; Bârlea, Ist. folc., 556; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, București, 1980, 229; H.H. Stahl, Eseuri critice, București, 1983, 166; Petru Caraman, Pământ și apă, Iași, 1984, 323; Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, București, 1984, 49; Iordan Datcu, Adrian Fochi (1920-1985), REF, 1986, 1; Rodica Fochi, Bibliografia lucrărilor științifice ale lui Adrian Fochi (1956-1985), REF, 1986, 1; Dicț. scriit. rom., II, 289-291; Datcu, Dicț. etnolog., I, 270-274. I.D.
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
de colegul Dan Hudescu, profesorul de desen a îndrăznit a transpune plastic o parte a vieții, păstrată în tainițele memoriei afective. Oricine visează a fi pictor începe de la Grigorescu, căutând a realiza tablouri încărcate de pitoresc și poezie (“Luminiș”, “Casă bătrânească”). Ionel Spânu dovedește că are disponibilități pentru comunicarea și cultura artistică și mai ales sensibilitate pentru culoarea în registrul minor ( “Iarna” ). Petru Bicer ( Evenimentul, vineri, 4 iunie 1993 ) AVATARURILE PEISAGISTULUI IONEL SPÂNU În plin peisaj pictural nonconfigurativ, modernist și post
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
după Ion Creangă și altor influențe cărturărești. În celelalte culegeri de proză populară - Vremuri înțelepte (1913), Cuvinte scumpe (1914), Firicele de iarbă (1914) - domină snoavele, intervenția culegătorului fiind mai marcată acum, pentru a le da o tentă moralizatoare, didactică. Cântece bătrânești din părțile Prutului (1927) conține 67 de balade, îndeosebi haiducești, adunate în jurul anului 1920, când genul începuse să decadă, ceea ce-l îndeamnă pe F. să propună editarea unui corpus al cântecelor bătrânești „cu tot ce privește viața și melodia lor
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
a le da o tentă moralizatoare, didactică. Cântece bătrânești din părțile Prutului (1927) conține 67 de balade, îndeosebi haiducești, adunate în jurul anului 1920, când genul începuse să decadă, ceea ce-l îndeamnă pe F. să propună editarea unui corpus al cântecelor bătrânești „cu tot ce privește viața și melodia lor”. Culegere unitară, realizată în 1915 și axată pe un singur gen, Plugușorul la români, apărută postum în volumul Izvodiri din bătrâni (1973), cuprinde 62 de piese reprezentând atât tipul arhaic, foarte amplu
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
bătrâni. Povești din poporul satelor, Vălenii de Munte, 1912; ed. 2, București, 1939; Vremuri înțelepte. Povestiri și legende românești, București, 1913; Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Firicele de iarbă. Povestiri și legende românești, București, 1914; Cântece bătrânești din părțile Prutului, introd. edit., București, 1927; Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973. Repere bibliografice: Artur Gorovei, Un povestitor iscusit: D. Furtună, „Cuget clar”, 1940, 31; Eugen D. Neculau, Dumitru Furtună, „Zori noi”, 1967, 5937; Eugen
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
Petru Caraman (I-III, 1987-1985, în colaborare cu Viorica Săvulescu), a dat în 1999 o Introducere în opera lui Petru Caraman, studiu dens, în care propune un portret al marelui etnolog, precum și considerații asupra principalelor studii ale acestuia despre cântecele bătrânești, doină, colindat și descolindat, despre simbolistica eminesciană. Într-un alt studiu, Un mit - Toma Alimoș (1999), consideră că mitologia românească este reprezentată, pe lângă Miorița și Meșterul Manole, și de balada Toma Alimoș, al cărei protagonist, un homo activus, pedepsește exemplar
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
în primul rând ediția monografică O capodoperă a baladei populare românești: „Toma Alimoș” (1989, în colaborare cu Viorica Săvulescu), care este, după monografiile Miorița de Adrian Fochi și Meșterul Manole de Ion Taloș, a treia monografie despre un celebru cântec bătrânesc, apoi edițiile Sărbătorile la români de S. Fl. Marian (I-II, 1994) și Sărbătorile la români de Tudor Pamfile (1997). În domeniul istoriei literare a alcătuit în 1971 o ediție din Mărturisirile literare inițiate de D. Caracostea în anii 1932
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
numea marele istoric, comparată de alții cu Madame de Staël, a scris pagini vibrante despre cântecele și obiceiurile românilor. În studiul La Nationalité roumaine d’après les chants populaires („Revue des deux mondes”, 1859), comentează cele două volume de cântece bătrânești publicate de V. Alecsandri la Iași (1852-1853) și apărute în traducere franceză, la Paris, peste câțiva ani (1855). Baladele culese de poetul de la Mircești îi oferă prilejul să vorbească, în anii Unirii Principatelor Române, despre latinitatea poporului român, despre originea
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
complex al aspectelor atmosferice”. Cei doi combatanți și-au articulat atât de bine demonstrația încât cei ce au mai abordat subiectul nu s-au putut ralia cu fermitate de partea unuia sau a celuilalt. Au urmat alte studii despre cântecele bătrânești: Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei Meșterului Manole în Balcani; Cântecul nunului. Din perspectiva originii, genezei și funcției sale. Contribuție comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
CÂNTEC, specie a liricii folclorice, însoțită de melodie. Într-o accepțiune mai largă, aceea de poezie cântată, termenul poate denumi și c. epic (bătrânesc) și c. legat de obiceiuri. Cum unele dintre acestea au texte, melodii și funcții specifice, se constituie în specii distincte, ca balada sau colinda. Din punct de vedere funcțional, se poate desprinde și c. ritualic (de nuntă, funebru, de muncă
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Traian Mârza, Ilona Szenik, Gh. Petrescu, Zamfir Dejeu, Mircea Bejinaru, Folclor muzical din zona Huedin, Cluj-Napoca, 1978; Dumitru Pop, Folclor din zona Codrului, Baia Mare, 1978; Cântecele și poveștile Oltului, pref. Ioan Șerb, București, 1979; Florin Bucescu, Silvia Ciubotaru, Viorel Bârleanu, „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece și jocuri din ținutul Rădăuților, Iași, 1979; Ligia Bârgu Georgescu, Antologie de lirică populară românească, București, 1980; Vasile Doniga, Folclor din Maramureș, postfață Mihai Pop, București, 1980; Gheorghe Gh. Pop, Folclor muzical din Maramureș, Baia Mare, 1982; Vasile
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
semnat uneori cu inițiale, prescurtări (Ceh.) ori numai Const. Cihan, numeroase articole sociale, culturale și literare, însemnări despre teatru, drame, proză scurtă, precum și romanul foileton Același drum. A publicat volumele de povestiri Doamna elegantă. În urma frontului (1918), În cerdacul casei bătrânești (1926) și romanul Săraca țară a Moldovei... (1939). C.-R. cultivă o literatură în manieră sămănătoristă, cu personaje urgisite de soartă, purtând în suflet amintirea nostalgică a unui trecut patriarhal (Un boier moldovean, Dezrădăcinatul). Deși narațiunilor nu le lipsește o
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
de teatru (rămase în cea mai mare parte în manuscris), i-au fost reprezentate și publicate drama Ardealul (1919) și Femeia care s-a vândut (1929). SCRIERI: Doamna elegantă. În urma frontului, Turnu Severin, 1918; Ardealul, Cernăuți, 1919; În cerdacul casei bătrânești, Arad, 1926; Femeia care s-a vândut, Cluj, 1929; Săraca țară a Moldovei..., București, 1939. Repere bibliografice: D. I. Cucu, „În cerdacul casei bătrânești”, CZ, 1926, 47, 52; I. Jianu, „Femeia care s-a vândut”, „Ecoul”, 1929, 3-4; Paul I. Papadopol
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
a vândut (1929). SCRIERI: Doamna elegantă. În urma frontului, Turnu Severin, 1918; Ardealul, Cernăuți, 1919; În cerdacul casei bătrânești, Arad, 1926; Femeia care s-a vândut, Cluj, 1929; Săraca țară a Moldovei..., București, 1939. Repere bibliografice: D. I. Cucu, „În cerdacul casei bătrânești”, CZ, 1926, 47, 52; I. Jianu, „Femeia care s-a vândut”, „Ecoul”, 1929, 3-4; Paul I. Papadopol, O femeie care s-a vândut, UVR, 1929, 46; Constantin Cehan-Racoviță, „Buletinul cărții românești”, 1939, 4; Nicolae Coban, „Săraca țară a Moldovei...”, CGM
CEHAN-RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286155_a_287484]
-
și introd. Gh. Vrabie, București, 1965, 193-200; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873, 23-27; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 643-663; Al. I. Amzulescu, Balade populare românești, III, București, 1964, 305-306; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 215-223. Repere bibliografice: Gh. Vrabie, Balada populară românească, București, 1966, 339-343; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia populară, București, 1967, 204-208; Ion Ganea, Variantele baladei „Chira Chiralina” și ecourile ei în literatura scrisă, în Studii de etnografie și
CHIRA CHIRALINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
vatră”, a intrat în desuetudine încurarea cailor, socrul nu-i mai dăruiește mirelui „calul de ginere”. În genere, ceremonialului nupțial, comprimat, i s-a adăugat un repertoriu liric și muzical suplimentar. SCRIERI: Vânătorii (în colaborare cu I.H. Ciubotaru), Iași, 1971; „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece și jocuri din ținutul Rădăuților (în colaborare cu Florin Bucescu și Viorel Bârleanu), Iași, 1979; Ornamente populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu I.H. Ciubotaru), Botoșani, 1982; Strigături din Moldova. Cercetare monografică, cu un
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
Dorina îușcă, au rostit vechi colinde românești. Corul Strop de ler, dirijat de domnul profesor Viorel Bârleanu, cor ce a luat premiul î pe țară anul trecut, a dat încă o dată dovada măiestriei sale, cântând câteva prelucrări după vechi cântece bătrânești. Jocul de capre și de urși a întregit atmosfera specifică Sărbătorilor de iarnă. La fiecare ediție, etnologul Marcel Lutic prezintă câte o parte din vechile obiceiuri și practici: despre strigoi, vergelatul sau ursita fetelor. Colaborarea cu Seminarul Teologic Ortodox « Sfântul
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Liceul de Artă "Ștefan Luchian" municipiul Botoșani Reabilitare 50 ───────────────────────────────────────────────────────────────���────────────────────────── 226 19 Școala cls. I-VIII sat Eșanca oraș Darabani Reabilitare 25 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 227 20 Școala cls. I-VIII sat Socrujeni com. Gorbănești Utilități 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 228 21 Școala cls. I-VIII sat Bătrânești com. Gorbănești Utilități 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 229 22 Școala cls. I-VIII sat Mândrești com. Ungureni Utilități 30 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 230 23 Școala cls. I-VIII sat Durnești com. Ungureni Utilități 30 ────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────────── 231 24 Școala cls. I-VIII sat Călugărenii Noi com. Ungureni Utilități
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
2 Podigra 7,0 Durnești Guranda 2,0 Frumușica Frumușica 2,0 Stlorești 5,0 Vlădeni-Deal 3,8 Șendreni 1,4 George Enescu Dumeni 0,7 Gorbănești Silișcani 6,6 Vânători 15,6 Gorbănești 1,6 George Coșbuc 7,8 Bătrâneștii 1,5 Socrujeni 2,8 Mihai Eminescu 5,8 Havârna Havârna 1,3 Tâtărășeni 0,5 Balinti 0,8 Hănești Hănești 16,1 �� Borolea 12,4 Sărată Basarab 23,0 Moară Jorii 7,5 Slobozia Hănești 7,0 Hilișeu-Horia Hilișeu-Crișan
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Cotu Miculinți Baranca Cristinești Băbiceni Albă Albești Crasnaleuca Baranca Hudești Bărsănești Avrămeni Aurel Vlaicu Ichimeni Berza Bivolari Balinți Avrămeni Unguroaia Brăteni Borolea Baltă Arsă Baisa Caraiman Broșteni Bădărăi Bajura Călărași Burlești Bălușeni Bădiuți Cișmănești Burla Bălușenii Noi Băiceni Concești Corjăuți Bătrânești Belcea Davidoaia Cuza Vodă Bobulești Blîndești Doina Dacia Bogdănești Bodeasa George Coșbuc Dealu Crucii Borzești Bohoghina Ghirerd Dîngeni Boșcoteni Bozieni Gorbănești Dobîrceni Buhăceni Brăești Hulubești Dragalina Hlipiceni Buzeni Brehuiești Izvoare Fundu Herții Carasa Broscăuți Libertatea Galbeni Călinești Mihăileni Bucecea Livadă
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Sânpetrului Văleni-Pogăceaua Vălureni Vărgata Viișoara �� Voivodeni Zagăr Zău de Câmpie Zăpodea JUDEȚUL NEAMȚ Băneasa Audia Bahna Bărjoveni Adjudeni Bisericani Bărnadu Boboiești Băhnișoara Bicaz-Chei Agapia Bistrița Izvoru Alb Borca Bălușești Bilănești Agărcia Scăricica Nistria Bradu Bărcănești Bistra Almaș Poiana Humei Chicerea Bătrânești Boghicea Averești Secu Chilia Bețești Boiștea Barticești Trei-Fântâni Gorun Bistricioara Buhalnița Bașta Holm Boboteni Butnărești Bălțătești Huisurez Bomiș Cazaci Bară Iucșa Borșeni Cârlig Bârgăoani Mădei Bozieni Cărligi Bicazu Ardelean Mitocu Bălan Brateș Certieni Bodeștii de Jos Muncel Breaza Chirițeni Bodeștii
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Unirii Str. Vasile Alecsandri Str. Vasile Conta Str. Vasile Lupu Str. Verona Ale. Victor Tufescu Str. Victoriei Ale. Viorelelor Str. Vornic Boldur Str. Zefirului Ale. Zorilor Comuna Bălușeni Sate: Bălușeni, Buzeni, Bălușenii Noi, Coșuleni, Draxini, Zăicești Comuna Gorbănești Sate: Gorbănești, Bătrânești, George Coșbuc, Mihai Eminescu, Silișcani, Socrujeni, Viforeni, Vânători Comuna Răchi��i Sate: Răchiți, Cișmea, Costești, Roșiori Comuna Stăuceni Sate: Stăuceni, Siliștea, Tocileni, Victoria B. Colegii uninominale pentru alegerea Senatului Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
capitolul 81.01 "Combustibili și energie", titlul 55 "Alte transferuri", articolul 55.01 "Transferuri interne", alineatul 55.01.12 "Investiții ale agenților economici cu capital de stat", să introducă obiectivul nou de investiții "Instalație tehnologică de suprafață la sonda 4 Bătrânești", cu credite de angajament și, respectiv, credite bugetare în suma de 770 mii lei, respectiv obiectivul de investiții în continuare " Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit", cu
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 47 din 23 octombrie 2015 (*actualizată*) cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 şi unele măsuri bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265876_a_267205]
-
Articolul 1 Se aprobă amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național, conform variantei finale a studiului de fezabilitate "S.N.G.N. ROMGAZ - S.A. - Instalație tehnologică de suprafață la sonda 4 Bătrânești, județul Bacău", în suprafață de 1.202 mp, potrivit planurilor topografice prevăzute în anexa nr. 1*). Articolul 2 Se aprobă declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes
HOTĂRÂRE nr. 959 din 9 decembrie 2015 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional "S.N.G.N. ROMGAZ - S.A. - Instalaţie tehnologică de suprafaţă la sonda 4 Bătrâneşti, judeţul Bacău". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267252_a_268581]