656 matches
-
lactate, principalul actor este baciul sau vătaful, singur responsabil de întregul procesu de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urcă prin rotație, la stână, pentru a-și primi partea ce li se cuvine, stabilită la „măsuriș”. Din laptele de oaie, baciul prepară cașul, urda și jintița. Brânza se prepară în gospodărie cu cașul luat de la stână. „Brânza care este menită să rămână pe iarnă trebuie ermetic înfundată în bărbânță; deasupra brânzei se pune un strat de lut și apoi fundul de
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
în articole sau studii răzlețe, în discuții particulare - față de atitudinea de neînțeles a unui erou dintr-o creație populară românească: „Iată un flăcău voinic, trăind pe corhane cu turma sa, căruia oița bârsană îi spune că au să-l omoare baciul Ungurean și cu cel Vrâncean și, în loc să pună mâna pe bâtă și să se apere, pune mâinile pe piept și face poezii! Contemplativitatea și forța, forța mai cu seamă, nu îngăduie o asemenea purtare”. Concluziile lui nu impun o nouă
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
mioritic ne vine parcă de la un inițiat, de la cineva căruia i s-a lămurit misterul”. După ce, în 1866, Vasile Alecsandri avea să relateze despre o fericită incursiune pe muntele Ceahlău, realizată în anul „de grație” 1842, respectiv despre întâlnirea cu "baciul Udrea", care i-ar fi interpretat cu măiestrie "balada Miorița" (despre care Vasile Alecsandri susține că este varianta princeps, publicată în 1850, în „Bucovina”) s-a emis ipoteza că bătrânul păstor Udrea ar avea toate calitățile să „născocească” o asemenea
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
text anost, redundant și precar, încredințat, ulterior, publicității. Marcând depravarea totală a proiectului de Epopee cinematografică națională, după câteva reușite promițătoare în deceniile anterioare, filmul se încheagă dintr-o lungă înșiruire de discursuri politice care reproduc fidel tonul și temele „Baciului de Partid și de Stat”: „În țara cea mare, unită și liberă, loc de robie nu mai este” sau „Și spuneți cetățenilor că dacii n-au încetat să fie cei mai drepți dintre traci!” când nu parafrazează de-a dreptul
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
stingerea din viață a lui A. Russo (1859), Vasile Alecsandri își schimbă opinia (vezi nota la balada "Dolca" din volumul „Poesii populare ale românilor” (1866), unde îl indică drept informator al baladelor "Dolca" și "Miorița" pe un „anume Udrea”, un baci de la o stână de pe Ceahlău). Subiectul a fost tratat pe larg în mai multe studii. Balada a fost publicată pentru prima dată de către Vasile Alecsandri, în secțiunea "Cântece poporale românești" din gazeta "Bucovina" din Cernăuți (an III, nr. 11, sâmbătă
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
o a cincea construită de Ion Marinescu și alți locuitori în 1864. Funcționau 5 mori pe râul Slănic (4 în Groșani și 1 în Prăjani) și o fabrică de ipsos aparținând familiei Alexerio. Sunt atestate atunci Baia Verde și Baia Baciului, cu izvoare de sare și iod, aflate în proprietatea statului. În 1925, anuarul Socec consemnează existența a patru școli — una de băieți, una de fete și două mixte și o populație de 7713 locuitori. În 1950, orașul a fost arondat
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
secolului al XIX-lea), Maria Ionescu (1880), Ștefania Cristescu (1900), Ion Dumitrescu, Sia Șerban, Catrina Puiu (sfârșitul secolului al XIX-lea), Epure Constantin (1920), Cristina Nestorescu și Andreea Patou (1924). Orașul este cunoscut pentru lacurile sărate (numite și Băi): Baia Baciului, Baia Verde și Baia Roșie, precum și pentru Salina Veche și Salina Nouă. În vreme ce în Salina Nouă se extrage în continuare sare, Salina Veche este în prezent deschisă publicului larg, fiind folosită ca loc de agrement. De asemenea, într-una din
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
extinderea românilor spre Moravia și sudul Poloniei a început în secolul al X-lea . Din punct de vedere lingvistic dialectul astăzi slav al vlahilor moravi, deopotrivă influențat de cehă și de slovaca, cuprinde cuvinte românești provenite din dacoromâna precum "bača" „baci”, "brynza" „brânză” (care a trecut și în limbile cehă și slovaca), "cap" „tap”, "domikát" „mâncare din produse lactate” (vezi „dumicat”), "galeta"/"geleta" „găleată” (de lemn folosită la mulsul oilor), "pirt’a" „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), "kurnota" „oaie cu coarne
Vlahia Moravă () [Corola-website/Science/319070_a_320399]
-
pământ pentru a-și construi case. Astfel s-a format satul Teodoreni. Treptat, aici s-a așezat și populație românească. Proprietarul moșiei Teodoreni, marele logofăt și cronicar Miron Costin, pe vremea când era pârcălab de Hotin, a apelat la un baci pe nume Burduja pentru a transmite mesaje către slujbașii săi din Teodoreni. Numele localității s-a schimbat astfel din Teodoreni în Burdujeni. Biserica a fost reparată de boierii din familia Costin în secolul al XVII-lea. La 19 februarie 1664
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
film a fost mai dificilă decât la alte filme, din cauza faptului că a trebuit să se apropie de realitatea țărănească descrisă. Muzica a fost interpretată de Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române dirijată de Ludovic Bács (creditat pe generic ca Ludovic Baci), interpretul la taragot fiind Dumitru Fărcaș (creditat Dumitru Fărcașu). Rolul lui Ilie Moromete i-a fost oferit inițial de regizor lui Gheorghe Dinică, un actor care interpretase roluri negative în cele mai multe filme. Dinică a acceptat în prima fază, dar a
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
pământ pentru a-și construi case. Astfel s-a format satul Teodoreni. Treptat, aici s-a așezat și populație românească. Proprietarul moșiei Teodoreni, marele logofăt și cronicar Miron Costin, pe vremea când era pârcălab de Hotin, a apelat la un baci pe nume Burduja pentru a transmite mesaje către slujbașii săi din Teodoreni. Numele localității s-a schimbat astfel din Teodoreni în Burdujeni. În anul 1775, partea de nord a Moldovei a fost anexată de către Imperiul Habsburgic, noul teritoriu format primind
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
pe turcul care fusese la nevastă-sa acasă, apoi merge și o pedepsește pe femeia necredincioasă: "Codreanu", care după clasificarea lui Al.I. Amzulescu intră în grupul baladelor păstorești, începe cu același element al naturii, frunza: Ajungând la stână, poruncește baciului: Codreanu în loc să-i mulțumească baciului pentru cele pregătite, îl pălmuiește. Baciul îl blestemă și Codreanu piere în codru fără ca mândra să-l jelească. O altă baladă, "Rafila", prezintă fata de la țară care într-o zi de primăvară, culegând flori, le
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
nevastă-sa acasă, apoi merge și o pedepsește pe femeia necredincioasă: "Codreanu", care după clasificarea lui Al.I. Amzulescu intră în grupul baladelor păstorești, începe cu același element al naturii, frunza: Ajungând la stână, poruncește baciului: Codreanu în loc să-i mulțumească baciului pentru cele pregătite, îl pălmuiește. Baciul îl blestemă și Codreanu piere în codru fără ca mândra să-l jelească. O altă baladă, "Rafila", prezintă fata de la țară care într-o zi de primăvară, culegând flori, le sărută și dându-i-le
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
o pedepsește pe femeia necredincioasă: "Codreanu", care după clasificarea lui Al.I. Amzulescu intră în grupul baladelor păstorești, începe cu același element al naturii, frunza: Ajungând la stână, poruncește baciului: Codreanu în loc să-i mulțumească baciului pentru cele pregătite, îl pălmuiește. Baciul îl blestemă și Codreanu piere în codru fără ca mândra să-l jelească. O altă baladă, "Rafila", prezintă fata de la țară care într-o zi de primăvară, culegând flori, le sărută și dându-i-le ciobanului Nițu, îi spune că dacă
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Râul Lăură este un curs de apă, afluent al râului Suceava. Râul izvoraște de la o cotă de 604 m din munții Obcina Mare - vârful M.H. Slatina - Beznarka și dealul Baciului aflat pe teritoriul loc. Crasna sat. Beznarka din Bucovina (actualmente în Ucraina) și după ce trece frontieră cu România se varsă în râul Suceava în satul Lăură din localitatea Vicovu de Sus în apropriere de satul Plai. Satul Lăură este străbătut
Râul Sicova () [Corola-website/Science/316837_a_318166]
-
începerea lucrărilor de laborator pentru efectuarea copiei standard. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 2.969.000 lei. Muzica din film a fost interpretată de Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române dirijată de Ludovic Bács (creditat pe generic ca Ludovic Baci). Picturile din film au fost realizate de Rodica Popescu. Pe genericul filmului, numele lui Toma Caragiu apare încadrat de un chenar negru, filmul fiind finalizat la 26 septembrie 1977, după moartea actorului în urma Cutremurului din 4 martie 1977. Filmul "Marele
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
grav. A urmat un extraordinar concert în semn de solidaritate ce a avut loc la Sala Polivalenta în care alături de Cargo au cântat Mircea Nedelcu, Berti Barbera, Vali Sterian, Iris, Weinberger și alții. După acest concert, Adrian Igrișan (ex-RIFF, poreclit "Baciul") a rămas la Cargo și a ocupat locul de chitarist-armonie, cântând și vocal. Al doilea accident de motocicletă are loc cândva în 1998, Ioncu fiind forțat să citească versurile piesele de pe portativ, memoria fiindu-i afectată parțial (uitarea unor lucruri
Ovidiu Ioncu () [Corola-website/Science/326850_a_328179]
-
și monitorizarea activității culturale la nivel de Bistrița-Năsăud, coordonează Instituțiile de protecție socială din județul Bistrița-Năsăud și Direcția Economică din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Din anul 2013 este Vicepreședinte al PSD Bistrița Năsăud. Din anul 1989 este căsătorit cu Eugenia Mariana(Baci) - economist, funcționar la Administrația Financiară a Județului Bistrița-Năsăud. De asemenea a înregistrat un album de Colinde autentice de pe Valea Țibleșului împreuna cu grupul de copii ”Miorița” din Căianu Mic.
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
în această perioadă. Musulmanii locali au suferit pierderi uriașe, ei dispărând practic total din sursele scrise până la sfârșitul secolului. Rutele de comerț transcontinental au fost distruse, ceea ce a dus la dispariția unor centre comerciale prospere până atunci precum of Bács (Baci, Serbia), Ungvár (Ujhorod, Ucraina) sau altele asemenea lor. După ce s-a reîntors în regat după retragerea mongolilor, Béla al IV-lea și-a dat seama că reconstrucția regatului are nevoie de tot sprijinul intern și a abandonat încercările de recuperarea
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
astăzi, au inclus poduri metalice de traversare a pârâului "Suha" din grinzi cu zăbrele și calea sus, precum și podețe în boltă din zidărie de moloane de piatră. Materialul - piatra pentru cioplit, s-a adus de la carierele de la Râșca și "Podul Baciului". S-au construit și 6 cantoane rutiere - câte trei pe fiecare parte a muntelui, din care astăzi se mai păstrează doar două în punctele "Valea Colibei" și "Ciungi". Acestea erau normate ca locuințe pentru câte 2 familii în vederea susținerii personalului
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
format obiectul unor cercetări ample și amănunțite dar avem totuși suficiente date pentru a afirma că păstoritul a fost practicat intens în această zonă; specialiștii muzeului au realizat o parte importantă a unei stâne și anume fierbătoarea, în care stătea baciul și se prepara cașul și gurile strungii prin care intrau oile la muls. În societatea tradițională locuitorii comunităților rurale au avut și au încă două tipuri de ocupații: primare (agricultura, creșterea animalelor, pomicultura și viticultura) și secundare (vânătoarea, pescuitul, albinăritul
Muzeul de Etnografie al Văii Teleajănului () [Corola-website/Science/331367_a_332696]
-
și pe un plan secundar relația ei cu Mihai Comăneșteanu, precum și într-o a doua continuare intitulată " Poetul" (sau "Un poet") în care personajul principal urma să fie tânărul Mihai Comăneșteanu, îndrumat în viață de învățăturile primite în copilărie de la baciul Micu.<ref name="Bucuța 1/1936 96-98">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, pp. 96, 98.</ref> „Rezervele d-Voastre, cu privire la desfășurarea lăturalnică a
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
să nu se căsătorească înainte de întoarcerea băiatului de la studii. În cele câteva săptămâni în care Sașa lipsește, Matei se ocupă cu treburile moșiei; el are tot mai puțină încredere în soții Eftimiu și este părăsit de omul său de încredere, baciul Micu, care fuge în lume de supărare că cineva l-a otrăvit pe Corcoduș, câinele său ciobănesc. Matei își vinde bonurile de împroprietărire rămase de la tatăl său și îl ajută astfel pe boierul Dinu Murgiuleț să-și plătească datoria față de
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
cu Tănase Scatiu și pe un plan secundar relația ei cu Mihai Comăneșteanu, precum și o a doua continuare intitulată " Poetul" (sau "Un poet") în care personajul principal să fie Mihai Comăneșteanu, îndrumat în viață de învățăturile primite în copilărie de la baciul Micu.<ref name="Bucuța 1/1936">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, pp. 96-97.</ref> Romanul a avut parte de un succes mare la
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
vor fi repede înăbușite de firile contemplative și de o resemnare comodă, împiedicând trecerea la acțiune. Scenele în care apar țăranii au totuși un grad de realism și de autenticitate, iar răzvrătitul Lefter pare mai viu decât poeticul și idealizatul baci Micu. "Viața la țară" este considerată o scriere în stil clasic, cu o construcție riguroasă și armonioasă, descrieri lirice sobre și economie verbală. Garabet Ibrăileanu scria că acest roman este unul clasic „prin subiect, ca și prin tratare”, în timp ce Tudor
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]