1,486 matches
-
98. Aici întâlnim două dintre elementele științei moderne. Natura este simplă în sensul unei neîncărcări fantastice, și poate fi cunoscută în simplitatea sa. Cea de-a doua regulă o întâlnim într-un mod asemănător și în metoda inductivă a lui Bacon: "Și de aceea efectelor naturale de același fel trebuie să le atribuim, întrucât se poate aceleași cauze"99. Transferul acesta a cauzelor poate ajuta la identificarea acelor proprietăți esențiale și implicit a legilor fundamentale ale naturii. Cea de-a treia
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a cauzelor poate ajuta la identificarea acelor proprietăți esențiale și implicit a legilor fundamentale ale naturii. Cea de-a treia regulă se referă la identificarea proprietăților nevariabile ale unui corp. Și această regulă ne aduce aminte tot de metodologia lui Bacon și anume de tabula graduum care urmărește variațiile unui obiect astfel încât să identifice proprietățile dincolo de acestea: "Calitățile corpurilor care nu pot fi nici intensificate nici slăbite, și care aparțin tuturor corpurilor cu care se pot face experiențe, trebuie considerate drept
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se vor ivi alte fenomene prin care devin sau mai precise sau supuse excepțiilor"101. Precizia pe care a făcut-o subliniază imposibilitatea de a se ajunge la o metodă inductivă certă. Newton în acest caz consideră că visul lui Bacon este un miraj și nu trebuie să se bazeze pe inducție întreaga știință. Dar în același timp și inducția își are rolul său, acela de a construi imaginile de bază ale științei: Acestea trebuie să aibă loc pentru ca nu cumva
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
clasificate în utopii sociale și utopii științifico-inițiatice. Dintre utopiile sociale cea mai cunoscută este lucrarea lui Morus, Utopia; lucrarea lui Campanella - Civitas Solis - face parte din utopiile științifico-inițiatice, ca și lucrarea lui Johannes Valentinus Andreae - Cristianopolis și a lui Francis Bacon - Nova Atlantis. Faptul că în aceste utopii primează ideea științifică, modul în care se face știință nu arată decât faptul că utopia nu se oprește la universul social, ci cuprinde un spațiu mult mai complex. Din mediul utopic vast am
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
predicției pe care o întâlnim, la nivelul modului de construcție teoretic, este dezvoltarea științelor în epoca modernă. Respectiva construcție a folosit o schemă clară de dezvoltare având o construcție bine definită. Este vorba de Advancement of Learning a lui Francis Bacon, operă pe bază căreia se poate realiza o schemă a științelor foarte apropiată de cea modernă și contemporană. Identificăm în clasificarea realizată de filosoful englez științe care au apărut abia în secolul al XX-lea.109 Multe dintre aceste științe
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
căreia se poate realiza o schemă a științelor foarte apropiată de cea modernă și contemporană. Identificăm în clasificarea realizată de filosoful englez științe care au apărut abia în secolul al XX-lea.109 Multe dintre aceste științe nu existau atunci când Bacon le descrie și de aceea denumirea realizată de el este mai puțin riguroasă. Descrierile realizate de Bacon au stat ca fundament la clasificarea științelor realizată de enciclopediștii francezi și ulterior la dezvoltarea științelor 110. Ce este predicția ce se autorealizează
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
clasificarea realizată de filosoful englez științe care au apărut abia în secolul al XX-lea.109 Multe dintre aceste științe nu existau atunci când Bacon le descrie și de aceea denumirea realizată de el este mai puțin riguroasă. Descrierile realizate de Bacon au stat ca fundament la clasificarea științelor realizată de enciclopediștii francezi și ulterior la dezvoltarea științelor 110. Ce este predicția ce se autorealizează și cum funcționează aceasta la nivelul științei? Este una dintre metodele cel mai des întâlnite prin care
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o formă de predicție. Ulterior verificarea ei se poate realiza prin noua imagine proiectată și, astfel, predicția poate să se autorealizeze prin acceptarea noului mod de a vedea lumea. Acest tip de acțiune a psihicului a fost perceput inițial de către Bacon prin intermediul idolilor, a cerut eliminarea acestora și prin aceasta a subiectivității. Dar acest lucru nu este posibil. Orice teorie, orice metodă direcționează mintea umană și o transformă, verificarea oricărei teorii fiind o formă a predicției autorealizatoare la nivelul planului teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
indiferent de epistemologul care vorbește despre ipoteză, ea este considerată ca reală. La nivelul formei, modul în care funcționează predicția care se autorealizează este mult mai simplu. Un prim exemplu a fost dat anterior, cu împărțirea științei realizată de Francis Bacon. Aceasta a fost o formă după care s-a dezvoltat ulterior sistemul științific. O altă reformă importantă este cea realizată la nivelul instituțiilor. O nouă construcție instituțională poate influența dezvoltarea ulterioară a științei. Această formă a predicției se realizează prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
clasificări ale utopiilor. Noi vom urmări utopiile clasice ca sursă pentru o anumită tipologie utopică. Utopia lui Morus este o formă a utopiei sociale, Civitas Solis a lui Campanella este o formă a utopiei metafizice, iar Nova Atlantis a lui Bacon este o formă a utopiei științifice. Această clasificare are drept criteriu al clasificării importanța pe care o are universul de discurs enunțat pentru utopie. Vom încerca să urmărim modalitatea în care fiecare utopie lucrează ca formă a predicției ce se
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
4. Nova Atlantis și predicția autorealizatoare la nivelul științei La nivelul societății utopia funcționează sub forma unei predicții care se autorealizează. Dorim să arătăm că și la nivelul științei a existat o astfel de încercare. Nova Atlantis a lui Francis Bacon dorește să modifice nu lumea socială, cum au crezut mulți, ci pe cea științifică. Încercarea sa s-a concretizat și de aceea considerăm opera lui Bacon ca cea clară pentru demersul nostru. Cel mai cunoscut element din filosofia lui Francis
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la nivelul științei a existat o astfel de încercare. Nova Atlantis a lui Francis Bacon dorește să modifice nu lumea socială, cum au crezut mulți, ci pe cea științifică. Încercarea sa s-a concretizat și de aceea considerăm opera lui Bacon ca cea clară pentru demersul nostru. Cel mai cunoscut element din filosofia lui Francis Bacon este metoda inductivă. Ea nu reprezintă decât un element mărunt în vasta încercare de reformă propusă de filosoful englez. Transformarea pe care o încearcă el
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dorește să modifice nu lumea socială, cum au crezut mulți, ci pe cea științifică. Încercarea sa s-a concretizat și de aceea considerăm opera lui Bacon ca cea clară pentru demersul nostru. Cel mai cunoscut element din filosofia lui Francis Bacon este metoda inductivă. Ea nu reprezintă decât un element mărunt în vasta încercare de reformă propusă de filosoful englez. Transformarea pe care o încearcă el este completă. Pornind de la conținut, prin intermediul împărțirii științei pe care o face în lucrarea De
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
inductivă. Ea nu reprezintă decât un element mărunt în vasta încercare de reformă propusă de filosoful englez. Transformarea pe care o încearcă el este completă. Pornind de la conținut, prin intermediul împărțirii științei pe care o face în lucrarea De Augmentis Scientiorum, Bacon continuă cu schimbarea metodei științifice în Novum Organum și termină cu modificări ținând de formă în Nova Atlantis. Schimbarea de mentalitate este completă. Cunoașterea pentru el nu este ceva abstract, ci un demers aducător de putere. Puterea este cea care
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fantasme despre absolut sunt greu de cunoscut; mai rămân fantasmele ce privesc lumea și natura. Omul poate rămâne în acest univers limitat, mai depărtat de adevăr decât de realitate. Retragerea în fantastic este o soluție pe care o oferă și Bacon celor nemulțumiți de lumea reală. Poezia are un rol curativ (ea are drept domeniu imaginația), dar știința nu trebuie legată de fantastic. Trăirea fantasticului ca și cum ar fi realitate și stăpânirea magiei erau considerate în secolul al XVI-lea drept domenii
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
limitată. Arta magiei erotice poate da impresia unor rezultate practice, dar acestea nu sunt decât iluzii. În dorința de a fi iubit și de a iubi, Faust nu obține decât spectrele ființelor cu care s-a dorit alături. Filosofia lui Bacon încearcă să depășească această perspectivă faustică în care era prinsă știința. El cenzurează imaginarul, înlocuindu-l cu o nouă formă a acestuia. Noua societate pe care încearcă să o descrie Bacon nu este una a vrăjitoriilor, chiar dacă cunoașterea naturii îți
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ființelor cu care s-a dorit alături. Filosofia lui Bacon încearcă să depășească această perspectivă faustică în care era prinsă știința. El cenzurează imaginarul, înlocuindu-l cu o nouă formă a acestuia. Noua societate pe care încearcă să o descrie Bacon nu este una a vrăjitoriilor, chiar dacă cunoașterea naturii îți oferă putere, aceasta este una pozitivistă și nu magică: neacceptarea ideii magice este evidentă. O imagine magică despre noua lume poate fi luată drept injurie: La aceste cuvinte guvernatorul ne zâmbi
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aparținând lui Erasmus din Rotterdam 126. Asemănarea dintre cele două cărți nu este întâmplătoare pentru că, la fel cum Noul Testament desparte lumea creștină de cea precreștină, Novum Organum desparte lumea pre-științifică de cea a științei. Comparația aceasta este făcută chiar de Bacon atunci când vorbește despre importanța teoriei idolilor: Intrarea în împărăția omului bazată pe științe, ca și intrarea în împărăția cerurilor, nimănui nu-i este permisă decât aceluia care a devenit asemenea unui copil"127. Dacă Novum Organum este cartea ce descrie
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care a devenit asemenea unui copil"127. Dacă Novum Organum este cartea ce descrie drumul care trebuie urmat pentru a pătrunde în lumea științei, Nova Atlantis descrie aceasta lume a științei. Scrisă în 1625, ea apărut în momentul în care Bacon a realizat că nu mai are timp să-și termine marea sa operă, Instauratio Magna și că nu mai are cum să pună bazele unei house of philosophy. Atunci el alege să o descrie în cartea sa Nova Atlantis. La
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
alege să o descrie în cartea sa Nova Atlantis. La prima vedere, Noua Atlantida este o utopie asemănătoare celei scrise de Morus, dar, spre deosebire de Utopia acestuia, care descrie o societate imaginară perfectă, societatea noii Atlantide este una științifică, văzută de Bacon ca realizabilă. Dacă demersul lui Morus este unul poetic, cel baconian este unul profetic. Cartea sa poartă ca subtitlu "operă neterminată" care arată în primul rând că a fost trimisă spre editare fără ca autorul să o finalizeze, dar în același
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poetic, cel baconian este unul profetic. Cartea sa poartă ca subtitlu "operă neterminată" care arată în primul rând că a fost trimisă spre editare fără ca autorul să o finalizeze, dar în același timp este posibil ca mesajul este scris de către Bacon (care nu a avut nici măcar intenția să termine lucrarea) pentru a avertiza că lumea descrisă încă nu există, dar că va exista într-un viitor apropiat. Inclusiv poziția pe care a ales-o autorul pentru lucrare, după Sylva Sylvarum, subliniază
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pot petrece pe insulă este de patruzeci de zile. Numărul patruzeci are o simbolistică aparte; reprezintă numărul de zile cât a durat potopul și cât a postit Isus în deșert. Aceste două elemente arată că societatea științifică este una inițiatică. Bacon nu explica de ce nu trebuie părăsită "casa de oaspeți" timp de trei zile, timp de "pregătire" pentru noua lume, iar cele patruzeci de zile reprezintă un ciclu complet de inițiere (nu trebuie uitat că Bacon nu termină cartea, deci nu
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
societatea științifică este una inițiatică. Bacon nu explica de ce nu trebuie părăsită "casa de oaspeți" timp de trei zile, timp de "pregătire" pentru noua lume, iar cele patruzeci de zile reprezintă un ciclu complet de inițiere (nu trebuie uitat că Bacon nu termină cartea, deci nu întregește ciclul celor patruzeci, acesta putând dura o veșnicie). Un alt element care duce cu gândul la o societate inițiatică este denumirea pe care o poartă societatea științifică ce asigura prosperitatea tehnică a insulei: "Casa
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
știință își impune autoritatea. "Casa lui Solomon" poate fi identificată cu Francmasoneria care încerca, în plan spiritual, să reconstruiască "Templul lui Solomon"129. Acest templu era centrul lumii (axis mundi), precum și "Casa lui Solomon" trebuia să fie "centrul" lumii științifice. Bacon precizează că numele "Casa lui Solomon" nu este legat de numele primului conducător al insulei, Salomona, ci de cel al lui Solomon, explicând vag motivele (Solomon era cunoscut ca om de știință). Acest lucru subliniază faptul că avem de-a
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Salomona, ci de cel al lui Solomon, explicând vag motivele (Solomon era cunoscut ca om de știință). Acest lucru subliniază faptul că avem de-a face cu o societate inițiatică secretă care conduce lumea. Pentru a putea descrie o societate, Bacon trebuia să fie în legătură cu o asemenea organizație. A făcut el parte dintr-o societate secretă? Se pare ca da. În "Critica sistemelor filosofice", el folosește drept pretext al dizertației sale o întrunire la care a participat un prieten de-al
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]