4,386 matches
-
și cari, pe bună dreptate, i-au caștigat numele cel mai frumos dintre toate județele Țării. Din punct de vedere al tradițiilor locale[ Moldova Nouă] putem enumera tradiții vechi precum: -Deda Mraz, Nova godina-sărbători de iarnă însoțite de serbări și baluri ale comunității; -Fășangul- sărbătoare care precede Postul Sf. Paști, la care participă toți cetățenii orașului Moldova Nouă, apariția măștilor în spectacole de stradă și ,, Balul măștilor’’ jucând rolul central; -,, Ceaunul de Aur’ din Moldova Veche, manifestare cultural-sportivă organizată de Organizația
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
putem enumera tradiții vechi precum: -Deda Mraz, Nova godina-sărbători de iarnă însoțite de serbări și baluri ale comunității; -Fășangul- sărbătoare care precede Postul Sf. Paști, la care participă toți cetățenii orașului Moldova Nouă, apariția măștilor în spectacole de stradă și ,, Balul măștilor’’ jucând rolul central; -,, Ceaunul de Aur’ din Moldova Veche, manifestare cultural-sportivă organizată de Organizația Locală a Uniunii Sârbilor din Moldova Veche- începe cu un concurs ,după care are loc concursul de preparare a ciorbei de pește, iar în final
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
iute. Bocetele echipei speciale satirizează mai ales faptele celor rămași în viață.Înhumarea măștii este și o subtilă invocație către puterile mărginite ale naturii, gata să irumpă în mugurul de pom și colțuri de iarbă.Sărbătoarea se încheia cu un bal. OBICEIURI DE CRACIUN Obiceiuri de advent Pentru comunitățile de maghiari și germani din Banat, sărbătorile religioase de iarnă încep cu Adventul sau „Venirea (Domnului)”, perioadă caracterizată printr-o așteptare bucuroasă a lui Iisus. În prima duminică de Advent, pentru catolici
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ca "peștele pe apă". După Platon, însă peștele este în apă dar el nu știe acest lucru. Sau, cel puțin, nu a avut încă ocazia să o spună. Festivaluri au fost. De la "Enescu" la... cel al "usturoiului". Ba chiar și baluri de binefacere, de la cel "vienez" la cele mioritice. Ca să recunoaștem (după atâția ani) că nu avem încă o clasă politică, că nu înțelegem separația puterilor într-un stat de drept era firesc să ajungem cu nedumeririle inclusiv până la Constituție! în
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
Nicolaescu, firesc la Ștefan Iordache. Răsfoind filmografia sa, această dimensiune a expresivității sale se evidențiază în opțiunea regizorilor care-l distribuie cu tact în roluri care-i vin mînușă, precum cel al finului aristocrat bizantin, Lai Cantacuzino, din Noiembrie, ultimul bal (1989) al lui Dan Pița, după romanul lui Mihail Sadoveanu, Locul unde nu s-a întîmplat nimic sau în cel al dostoievskianului cartofor decavat, Ion Teodorescu, din Glissando (1982) al lui Mircea Daneliuc din vremurile sale bune, film realizat după
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
Marin Preda sau al profesorului Fărîmă din Eu sunt Adam (1996) tot al lui Dan Pița după nuvela lui Mircea Eliade, Pe strada Mîntuleasa. Nu pot să nu remarc cît de mult i se potrivește atmosfera viscontiană din Noiembrie, ultimul bal și Glissando, în ultimul și cu o pronunțată notă tarkovskiană și plus o tentă suprarealist-kafkiană. Aș rămîne la aceste două filme întrucît ele creează un profil indelebil actorului și pentru că sunt două reușite cinematografice avînd ca numitor comun nostalgia după
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
cu o pronunțată notă tarkovskiană și plus o tentă suprarealist-kafkiană. Aș rămîne la aceste două filme întrucît ele creează un profil indelebil actorului și pentru că sunt două reușite cinematografice avînd ca numitor comun nostalgia după la belle époque. Noiembrie, ultimul bal a rulat în noiembrie 1989 doar trei zile în Craiova din cele șapte cuvenite, - eram liceean pe atunci și nu am întîrziat să-l văd - fiind rapid scos din cinematografe. Titlul suna premonitoriu, fatidic, ca un semn de despărțire, - al
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
bar." Ce mai frumoasă întîlnire a două lumi, una de fum și de rășină, cealaltă de absint? Un titlu de o tandră ironie și de o laconică seriozitate e Cronică pe o confetă. Întîlnirea, spumoasă ca spartul unei seri de bal, dintre efemer și spectaculos. Artizani ai propriilor artificii, care-i omoară desfătînd ochiul lumii, avangardiștii nici n-au dorit altceva. O confetă scrisă într-un ocean. Respirația colorată a materiei agonizînd. Omul din spatele desenului, acolo unde îl roade "cîrtița unei
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
murit pe 6 decembrie 2008. Arta imită viața? Sau viața imită arta? Al doilea caz este cel al lui Carl Orff, celebrul compozitor al Carminei Burana. Cariera sa a fost, practic, propulsată de cantata scenică prezentată în 1937 în cadrul unui bal al partidului nazist. Devenit faimos peste noapte, el a câștigat în asemena măsură încrederea oficialității, încât i s-a propus să scrie o nouă partitură muzicală pentru Visul unei nopți de vară, deoarece varianta lui Mendelssohn nu mai putea fi
De ce și pe cine trădăm? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7749_a_9074]
-
Luluței și ale mamei, văduva Afin, care-i pomenește, ei, venită să-și căpătuiască fetele, nici mai mult, nici mai puțin decît de Piatra din casă, ultimul succes al teatrului... La care teatru se joacă, de altfel, chiar în seara balului la Afinoaia, și Două fete și-o nineacă. Unde, ce să vezi, Chirița se admiră pe dumneaei, în rolul titular! Dincolo de toate comentariile care s-ar putea face despre tabloul din tablou, și despre un procedeu vechi, dar rar la
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
mai încolo, la nici o concesie, vedete de stand. Minulescu își vinde propriile cărți, admonestîndu-i pe cititorii... la fața locului, niciodată cumpărători: Nu răsfoi cartea, domnule! C-o murdărești!". Poete de ocazie și maeștri hîrșiți ies, în preajma sărbătorii Sfîntului Constantin, la balul cu măști tipărite. În rest, vremea lor se duce prin cenacluri, trei la număr: al Vieții Literare, al Literelor, al Sburătorului. Primele două, conduse de I.Valerian și Matei Alexandrescu, nu importă. Centrul e salonul domnului Lovinescu, față de care Damian
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
care o protejau pe Aide s-au hotărât să nu o lase la mâna bișnițarilor din țara vecină. Niște hiene care se năpusteau la "fătucă" de cum o vedeau intrând în piață cu aerul acela de fetiță împinsă de la spate în mijlocul balului. Într-una din zile s-a iscat chiar o răfuială între bișnițarii din ambele țări din cauza lui Aide, soldându-se, din fericire, cu doar zece răniți și optzeci de morți și cu confiscarea întregii colecții de ciorapi, marfă de contrabandă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
spunea ar fi bine să mă sinucid, îmi vine să mor din dragoste, dar să văd cum o fac, diseară mă îmbrac pentru cină în cea mai frumoasă rochie pe care o am, aceea pe care am pregătit-o pentru balul de la terminarea liceului și la care nu am mai ajuns niciodată, chiar dacă e strâmtă și arăt ca un caltaboș în ea, nimic nu o egalează, i-am mai dat drumul la șolduri și la subțiori, e fixă, e sexy, e
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Cei din comunitatea românească nu o resping cu totul, dar o marginalizează. Nu este proastă, își dă seama că este împinsă deoparte, nu poate accepta acest rol, ea, care a fost mereu vioara întâi în țară, ea, marea organizatoare a balurilor comuniste, aici, "în comunitatea asta de doi bani", este tratată ca o neroadă. De fiecare dată când intră în casa unui român se enervează și începe să bea. În mai puțin de o jumătate de oră este beată. Ștefi trăiește
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
trebuie să raportez și să ne vorbești despre altceva?!". Se îndreaptă spre un vițel alb cu pete negre. Îl îmbrățișează. Botul animalului e umed, privirea blândă. Femeile se plimbă tăcute prin grajd cu aerul că se plimbă în sala de bal. Zinzin se uită în urmă și își vede "colegul" pășind în vârful degetelor și uitându-se speriat la animale. Privirile celor două femei se întâlnesc în același moment și izbucnesc în râs. Ies voioase în curtea grajdului și se îndreaptă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): E. Uricaru, Michel Pincon, 1784. Vreme în schimbare ▪ Magda Szabo, Abigel ▪ Magda Ursache, Astă vară n-a fost vară ▪ Josef Haslinger, Balul Operei ▪ Jean Giraudoux, Bella ▪ Lucian Merișca, Deratizare ▪ Cătălin Mihuleac, Dispariția orașului Iași ▪ Dan Stoica, Fontana di Trevi ▪ Gyorgy Mehes, Gina ▪ Ion Gheție, Încotro? ▪ Leonard Barras, Iubire în bătaia vîntului ▪ IrinaAndone, Mîngîios ▪ Petru Aruștei, Moarte și renaștere. Supraviețuire ▪ Tania Lovinescu, My
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
obială”? Fata nu știa ce-i aia obială, dar despre drojdie credea că e legată de...bere! I-am ex plicat contextul ; a Înțeles, fiindcă e deșteaptă ( dar nu do cumentată, ce vreți!). Tot cu studenta mea minunată discutam despre Bal tagul, după Sadoveanu. Îi povesteam că a fost jucată, la Iași, de-o bună actriță. „Am văzut-o!” - sare discipola. „Naveai cum - devin eu prozaic - fiindcă spectacolul are 20 de ani. CÎt tine!” - replic, malițios . Studenta se bosumflă : ei i
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): E. Uricaru, Michel Pincon, 1784. Vreme în schimbare ▪ Magda Szabo, Abigel ▪ Magda Ursache, Astă vară n-a fost vară ▪ Josef Haslinger, Balul Operei ▪ Jean Giraudoux, Bella ▪ Lucian Merișca, Deratizare ▪ Cătălin Mihuleac, Dispariția orașului Iași ▪ Dan Stoica, Fontana di Trevi ▪ Gyorgy Mehes, Gina ▪ Ion Gheție, Încotro? ▪ Leonard Barras, Iubire în bătaia vîntului ▪ IrinaAndone, Mîngîios ▪ Petru Aruștei, Moarte și renaștere. Supraviețuire ▪ Tania Lovinescu, My
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
i-o adusese pe Iozefina, ca pe tavă, îl făcu să rămână și să se așeze pe un scaun. Gândul laș. Și-o aminti pe Iozefina mai proaspătă ca oricând. De Dragobete, când o invitase la un vals nemuritor, la balul din în foaierul Casei de Cultură, vals care degeneră într-un rock-and roll și mai apoi într-un bluess de-al Beathles-ilor, Hey Jude, o simțise mai aproape. Da. Când se uită în dosul ei, o văzu pe cealaltă Iozefină
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
inutil și inexplicabil. Clipea. Și asta nici măcar nu se Întâmpla la intervale regulate. Nu. Uneori puteau trece și câteva zile pînă să-și coboare pleoapele, alteori flutura din ele de nu se mai oprea, ca o codană ieșită la primul bal. Nu prezenta nici un semn vital, și totuși, conform legilor statului, era viu. În același timp, nici mort nu puteai spune că era. Medicina a Încercat să rezolve problema existenței/nonexistenței sale prin metode moderne: un eminent chirurg a propus o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a copilăriei de ghettou căreia îi ia locul un bărbat cu tîmplele grizonate, cu o privire extrem de tristă, cu un început de lordoză, în vacuumul încăperilor goale, modeste ale fostului strălucitor salon 1900, seamănă într-adevăr cu revenirea Cenușăresei de la bal, cînd trăsura se transformă în bostan și rochia în zdrențe. Există un timp plenar, al tuturor posibilităților și chiar și atunci în mijlocul armoniei generale acest preaplin creează o undă de neverosimil, de aer oriental de o mie și una de
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
s-au părăginit, dar nu era tot una, ăsta era secolul douăzeci, nicăieri în lume nu se mai petrecea așa ceva, a fost prima noastră ruptură, ce-i de făcut, numai asta o auzeam cît era ziua de lungă, dacă era bal, bal să fie mi-am zis, de ce să nu intru și eu în horă, nu aveam nimic de pierdut, o mai făcuseră și alții înaintea mea și le mergea bine. Așa mi-a venit ideea cu gupul Bisericuța, asta n-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
au părăginit, dar nu era tot una, ăsta era secolul douăzeci, nicăieri în lume nu se mai petrecea așa ceva, a fost prima noastră ruptură, ce-i de făcut, numai asta o auzeam cît era ziua de lungă, dacă era bal, bal să fie mi-am zis, de ce să nu intru și eu în horă, nu aveam nimic de pierdut, o mai făcuseră și alții înaintea mea și le mergea bine. Așa mi-a venit ideea cu gupul Bisericuța, asta n-aveai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
lovituri de ciocan la intervale egale de timp, pe șinele de cale ferată. Kawabata Începe să soarbă din ceai și, după prima Înghițitură, ochii i se umplu de lacrimi. În depărtare, orașul pare un vapor luminat, pregătit de un mare bal. Cu obrajii lipiți de ferestruica murdară, Antoniu privește afară, și vede ca prin ceață, În depărtare beția de lumini a orașului, departe, inaccesibilă. Un sentiment de vinovăție față de propriul lui trecut și prezent Îl copleșește, și, pentru o clipă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
locuri ultracentrale, se Înalță ,,fără noimă,, ,cum ar spune scriitorul Tudor Țopa, blocuri În stiluri hibride, fără nici o legătură cu bunul simț și gustul arhitectonic, iar clădirile de sticlă s-au Înălțat cu nemiluita, disproporționate și Împopoționate cu lumini de baluri, pe terenuri libere, unele luate la repezeală cu japca, pe cine știe ce bani spălați. Micul Paris, cum a fost numit Într-un interbelic Înfloritor, a devenit o capitală prăfuită, murdară, În care se Înjură la tot pasul vârtos, În care ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]