5,096 matches
-
păr. Mi se părea că trăiesc Într-un vis. Eu un simplu muncitor pe șantier eram În preajma acestei „ păsări măiestre”, cum a numit-o Nicolae Iorga, a cântecului românesc. În pauză, nea Ilie nu a mai exersat, ci a cântat Balada lui Ciprian Porumbescu, cu atâta virtuozitate și dăruire Încât vioara părea că suspină Împreună cu cei din sală. După spectacol, artiștii și ansamblul au fost invitați la restaurantul Stejarul din Borzești. Îmi erau dragi acele locuri, apropiate de locul În care
Cum am cunoscut-o pe Maria Tănase. In: Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
carte care să pună mai bine în evidență „arhitectura” întregului... De dimensiuni cvasi-romanești (cca. 170 de pagini), alcătuită din 61 de „imnuri” (numerotate de la 107 la 167) plus un imn de final (threnos fără sfîrșit)), toate - încadrate simetric de două balade scrise în tradiție medievală (balada a 11-a și, respectiv, a 12-a) ce par traduse dintr-o limbă veche, Partea din toate... apare ca decupaj dintr-un flux, după o logică internă dificil de aproximat. Cu puține excepții care
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
bine în evidență „arhitectura” întregului... De dimensiuni cvasi-romanești (cca. 170 de pagini), alcătuită din 61 de „imnuri” (numerotate de la 107 la 167) plus un imn de final (threnos fără sfîrșit)), toate - încadrate simetric de două balade scrise în tradiție medievală (balada a 11-a și, respectiv, a 12-a) ce par traduse dintr-o limbă veche, Partea din toate... apare ca decupaj dintr-un flux, după o logică internă dificil de aproximat. Cu puține excepții care strălucesc prin concizie (din păcate
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
Editura Eikon din Cluj-Napoca, 2012). Ediția ce încorporează, în primele trei volume apărute, întreaga poezie antumă a autorului năsăudean, are în deschiderea fiecăruia dintre acestea, câte o Prefață, cu un comentariu analitic aplicat asupra conținutului poetic al acestuia (vol.I: Balade și idile - precedat de o succintă Cronologie; - vol. II: Fire de tort; vol.III: Ziarul unui pierde-vară și Cântece de vitejie), așadar, o lectură nouă față de aceea din 2004, mai polemică în raport cu unele interpretări recente, și căutând a evidenția modernitatea
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
Petru Poantă - că „ceea ce ni se pare astăzi desuet și anacronic, corespundea atunci așteptărilor publicului”. Într-o poezie cum este cea intitulată Pe deal, „evocarea peisajului rural nu mai e doar o feerie bucolică, așa ca în primele idile și balade, ci consecința reveriilor unui citadin nostalgic. Accentul cade pe melancolie”. Tot așa, în poezia În miezul verii, „atmosfera are o neașteptată tușă metafizică”. Lumea lui Coșbuc, o descoperă Petru Poantă acum, ca fiind „plină de mișcare și culoare, deopotrivă veselă
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
poeziilor azi, ca având și „un sens politic”, așa cum, la rândul său Octavian Goga ceva mai târziu inculca în versurile sale nu numai încărcătura profetică, ci și una protestatară. Poeziile lui George Coșbuc angajează „energii mobilizatoare”, de asemenea. Într-o baladă cum este Pașa Hassan, se distinge, cu vibrație în actualitate, „imaginea halucinantă a urmăririi pașei de către voievodul Mihai”. Fără îndoială, volumul Cântece de vitejie își păstrează neștirbit „caracterul educativ și patriotic”. Repunerea în discuție critică a poeziei lui George Coșbuc
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
atât Caragiale tatăl, cât și Caragiale fiul, Miorița și oricine... Ca între dramaturgul născut la Haimanale și cel născut la Slatina, nici nu se mai pune condiția influenței, ci doar a alianței involuntare, ca să nu spun nevoite. Crima „frățească” în balada (mitul) Miorița rămâne totuși virtuală. M. Călinescu relativizează excesiv comparatismul critic, transformat într-un mod paradoxal, ca să-i reluăm calificativul expus la vedere. Un comparatism, mai exact, clasicist paradoxal. Și să ne întrebăm: procedează el astfel într-un mod fericit
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
ombrie] 1952 Iubite prieten, Iată îndoielile și sugestiile pe care mi le inspiră ultimele capitole ale cărții și pe care ți le supun frățește, ca și până acum. Cartea III, cap[itolul] 5 - Meșterul Manole este, cred, adevăratul titlu al baladei lui Alecsandri - să se adauge în paranteze, ca subtitlu la Mănăstirea Argeșului. În loc de Legenda Sf[ântului] Nicodim (Vlahuță) să se pună ca titlu: Nicodim, ctitorul Tismanei, ca să se răspundă mai direct la obiectul capitolului (Sanctuare). Să se așeze înainte de Tismana
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
niciodată. „Membrii Cercului Literar speră să poată face să apară în decursul acestui an literar o serie de lucrări în colecția personală a Cercului. - Contribuții la ideea de sistem în estetică (Victor Iancu); Noi poeți români - antologie franceză (H. Jacquier); Baladele Regelui (Radu Stanca); Manual de dragoste (Ștefan Aug. Doinaș); Ora de franceză (Ioanichie Olteanu); Arta portretului la Eminescu (C. Regman); Introducere în poezia română (I. Negoițescu).”5 Iau atitudine publică față de fapte pe care le considerau împotriva culturii, astfel Ștefan
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
morala creștină. În Atomul agonia prezentului este sugerată printr-o avalanșă de imagini negative: „trist apus de lume”, „agonicele zvârcoliri”, „astre năprasnice”, „satanică beție”, „meschină Judecată d-Apoi”, „Pământul ajuns morman de gunoi”. „Țara veche”, învecinată altădată „cu basmul și balada” apare acum, în Cerșetorul, ca un ținut pustiit, atacat de sălbăticiuni și colindat de un Dumnezeu cerșetor: „Ca să-ți încerce multa-ți bunătate, / O, țara mea, mâncată de jivine, / Pe drumurile-ți albe-n triste sate, / Cu traista de cerșetor
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
amețit sunt și beat ca o barcă pe valuri./ În nici o branșă nu-mi iese cu spor,/ nici în poezie și nici în amor,/ ca poet sute și mii mă hulesc,/ iar cei ce mă laudă cu atît se mulțumesc” (Balada insucceselor). Tema thanatică însăși e de un calm iluzoriu, aidoma unei curse întinse cititorilor. Constatînd că „probabil am sucombat”, poetul își descrie condiția cadaverică cu o ironică minuțiozitate, ca și cum ar schimba o bancnotă în mărunțiș: „Nu știu cît a trecut
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]
-
o ironică minuțiozitate, ca și cum ar schimba o bancnotă în mărunțiș: „Nu știu cît a trecut de la acest accident - / cînd ne-am revenit ne descompuneam lent;/ cîteva celule le împrumutasem ca hrană/ la vecini: niște pești luminoși și o actinie bălană” (Balada înecaților).
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]
-
Da, fără îndoială. M.I.: Altminteri, poezia dvoastră. va fi de neînțeles. Sau de înțeles doar parțial. Este vorba de coduri, de motive, de teme, de formule poetice. De altfel, există în poezia dumneavoastră și o mare varietate în timp. De la baladele de tinerețe la poezia de... Șt. A.D.; Da, sigur că da. Și este ceea ce încă aștept eu de la critică să remarce. Pentru că în general sunt poetul care se plimbă prin propria lui strălucire cu etichetă pusă pe frunte: baladistul de la
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
nu ne aduce / precum ne înștiințezi / puiul de câine / tovarăș la jocul fiicei noastre.// (...) Trăim un secol rațional, unchiule,/ gândi și scrise doamna de Grignan zâmbind mulțumită, / presără nisip / închise plicul / și plecă să ducă în mormânt secolul ei rațional” (Baladă în stil baroc). Această vedere „la distanță” se face prezentă chiar și în poemele de dragoste ale autoarei, unde ceremonialul erotic se reduce aproape întotdeauna la un dialog al privirilor, implică senzații auditive și olfactive care exclud însă contactul direct
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
care planează un aer de melancolie, redescoperind în subteranele unei memorii traumatizate de angoasa distanțelor câteva din figurile emblematice ale vechiului București. Alteori Mioara Cremene explorează profunzimile memoriei colective, redescoperind resursele poeziei ritualice, așa cum se întâmplă în Șoapte și strigăte, Balada unui meșter zidar și a muierii lui mult smerite, rescriere, într-o cheie personală, a legendei despre Meșterul Manole, cu excese baroce materie prețioasă, cu discrete anacronisme pline de pitoresc, cu accente de parodie benignă, ce-i conferă poemului ceva
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
soarele, vitele din ogradă și locuitorii pădurii, figuri tradițional indispensabile. La o asemenea înmormântare locală am auzit pentru întâia dată o Mioriță spusă de o bocitoare (...). Și ascultând iar și iar vechea înregistrare, ni s-a părut firesc să comparăm Balada Mioriței cu înmormântarea cu măști din Țara Vrancei la care asistasem. Cât despre nume... s-ar putea ca transhumanț a, migrațiunea periodică a turmelor de oi să-l fi adus dinspre părțile Olimpului. Din Moira - numele grecesc al sorții (...), Balada
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
Balada Mioriței cu înmormântarea cu măști din Țara Vrancei la care asistasem. Cât despre nume... s-ar putea ca transhumanț a, migrațiunea periodică a turmelor de oi să-l fi adus dinspre părțile Olimpului. Din Moira - numele grecesc al sorții (...), Balada Miorița ar însemna în acest caz Balada Sorții”. Cele mai recente producții poetice ale autoarei, Zece poeme ale nemișcării, își extrag substanța lirică din angoasa îmbătrânirii și a sfârșitului, exteriorizată fară patetism, cu discreție și înțelepciune. Starea de nemișcare constituie
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
Țara Vrancei la care asistasem. Cât despre nume... s-ar putea ca transhumanț a, migrațiunea periodică a turmelor de oi să-l fi adus dinspre părțile Olimpului. Din Moira - numele grecesc al sorții (...), Balada Miorița ar însemna în acest caz Balada Sorții”. Cele mai recente producții poetice ale autoarei, Zece poeme ale nemișcării, își extrag substanța lirică din angoasa îmbătrânirii și a sfârșitului, exteriorizată fară patetism, cu discreție și înțelepciune. Starea de nemișcare constituie acum în viziunea Mioarei Cremene o stare
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
de catedră și suplimentare. Folclorul meu, de care îmi vorbești, nu știu când va apărea, poate că la anul sau la sfântul așteaptă. Dar ca să te edifici mai bine ce am realizat eu în materia respectivă, poți citi articolul - O baladă populară necunoscută: „Cântecu lu Angealâu” 2, publicat în Limbă și literatură, vol[umul] 10, 1965. Regret că nu mai am la îndemână să-ți dărui un extras. Mi le-am risipit, ori le-am dăruit la întâmplare. Îmi mai găsești
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
ceva de lei. În concluzie, în materie de folclor, cred că am realizat ceva. Sunt în posesia a peste 1300 de piese înregistrate pe bandă de magnetofon și tot cam atâtea piese neînregistrate pe bandă de magnetofon. În materie de baladă am dibuit câteva tipuri noi, printre care și Cântecu lu Angealâu, baladă neatestată de nici o colecție folclorică și pe care n-o posedă nici Institutul de Folclor. Balada aceasta, consider eu, că e neîntrecută în folclorul românesc în privința conținutului social
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
tot cam atâtea piese neînregistrate pe bandă de magnetofon. În materie de baladă am dibuit câteva tipuri noi, printre care și Cântecu lu Angealâu, baladă neatestată de nici o colecție folclorică și pe care n-o posedă nici Institutul de Folclor. Balada aceasta, consider eu, că e neîntrecută în folclorul românesc în privința conținutului social, glăsuind despre cele mai grele dajdii impuse țărănimii în epoca fanarioților, sub domnia lui Constantin Hangerli. Cele 400 de piese folclorice ce vor apărea în Folclor din Oltenia
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
Note Originalele celor trei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Ungureanu din Brăila. 1. Nicolae Ungureanu - Codin. Lui Fănuș Neagu în Soarele nimănui. Versuri. Prefață de Florin Mihăilescu. Brăila, Editura Istros, 2010, p. 38-61. 2. Ion Nijloveanu - O baladă populară necunoscută: „Cântecu lu Angealâu” în Limbă și literatură, nr. 10, 1965, p. 313- 326. 3. Cinel - Cinel. Culegere de ghicitori. [Ediție îngrijită de Const. Mohanu. Prefață de I.C. Chițimia]. București, Editura pentru Literatură, 1964, XXIX + 526 pagini. (Biblioteca pentru
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
nr. 10, 1965, p. 313- 326. 3. Cinel - Cinel. Culegere de ghicitori. [Ediție îngrijită de Const. Mohanu. Prefață de I.C. Chițimia]. București, Editura pentru Literatură, 1964, XXIX + 526 pagini. (Biblioteca pentru toți, nr. 219). 4. Ion Nijloveanu - Poezii populare românești. Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori. Volumul 1-2. București, Editura Minerva, 1989, XXXVIII + 478 p. (1) și 450 p. (2). [Folclor din Oltenia și Muntenia. Texte alese din colecții inedite. București, 1967-1989. Volumul XI-XII]. 5. Ioan Șerb (1932-2006), poet și folclorist. Redactor
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
întâmplările din Arhanghelii și Fefeleaga - pagini antologice din literatura Munților de Apus. A studiat în satul natal, la Baia de Arieș și Târgu- Mureș, și urmează Facultatea de Litere la Universitatea din București, fiind atras mai ales de cursurile despre baladă și de concepția folcloristică a lui D. Caracostea. În anii ’40 este concentrat și participă la campania din Răsărit. Aproape de încheierea războiului, în mod neașteptat, este arestat de ruși, și stă în prizonierat aproape patru ani. În 1949 se angajează
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
Ovidiu Bârlea, la nici 16 ani în revista „Satul”, nr. 26, în 1933, cu articolul Colindă din județul Alba; dar adevăratul debut este în 1941, când o publicație de prestigiu, „Revista Fundațiilor Regale”, îi publică studiul Procesul de creație al baladei populare românești , în care se află in nuce ideile și cărțile etnologului Ovidiu Bârlea. Ca etnolog, Ovidiu Bârlea are preocupări multiple - autor de antologii, teoretician al folclorului, culegător de folclor, prefațator al unor ediții din marii folcloriști. Fiecare din aceste
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]