1,114 matches
-
Enciclopedică, 1991, p. 144. 325 Ibidem, p. 145. 326 Ovidiu Drîmbă, Istoria culturii și civilizației, vol. I, București, Editura Saeculum, 1997, p. 109. 327 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, ediția a II-a, traducere de Cezar Baltag, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1991, p. 232. 328 "Analogia cu fecunditatea este consemnată chiar și de unii termeni care denumesc anumite moluște bivolare, dovadă stă vechiul nume danez al stridiei (kudefisk); similitudinea este atestată și în Japonia." (Idem, Imagini
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
existență superior. Se obține moartea rituală printr-o jertfire simbolică. Este o nouă naștere, evident de ordin mistic, care face posibilă identificarea celui care se sacrifică cu zeii." (Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, traducere de Cezar Baltag, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, pp. 231-232). 335 În Babilon, în a patra zi a serbării Anului Nou, prima secvență din ceremonie era destinată zilei de ispășire pentru rege. Umilirea regelui corespundea regresiunii lumii în starea de haos și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Purcărete, Marta Petreu, Andrei Bodiu, Simona Popescu, Olga Tudorache, Maia Morgenstern, Adrian Marino, Ruxandra Cesereanu, Ștefan Iordache, Adrian Porumboiu, Î.P.S. Bartolomeu Anania, Victor Mihăilescu-Craiu, Eugen Coșeriu, Stelian Dumistrăcel, Eugen Munteanu, Daniel Condurache, Dan Ciachir, Oana Pellea, Romulus Bucur, Cezar Baltag, Tompa Gabor, Adrian Podoleanu, Iurie Roșca, Marin Sorescu, Bogdan Călinescu, Bedros Horasangian, Val Gheorghiu, Ioan Groșan, Arșavir Acterian, Florin Faifer, Cornel Nistorescu, Doina Uricariu, Nichita Stănescu... Mulți dintre prietenii noștri, din păcate, nu mai sunt. Abia acum, când le-am
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dar și de o parte din tinerețea sa, care era legată de prietenul Matei. Îmi spunea că nu-i vine să creadă că pentru Matei Călinescu părea să nu fi existat cu adevărat. Grupul lor, nucleul, era format din Cezar Baltag, Nichita Stănescu, Grigore Hagiu și ei doi. Liviu Antonesei: Da, îmi amintesc acest sentiment al prieteniei "furate", deși nu era propriu-zis furată, ci numai mărturisită de altcineva, pentru că acum, în memorii, și-o recuperează cumva, prin propria sa poveste, mărturisindu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pe ce d-avea? Pe cel mic de cîrlior, Berbecul, doamne, crescut Pe mila ciobanilor, În coada tăciunilor. Motivul enigmatic al conflictului ne transportă direct în mit. Și de data aceasta pretextul nu este economic: nu mulțimea turmelor, ca în Baltagul ori în diverse variante mioritice; ci acel „mic de cîrlior” crescut din mila oierilor. Oare familiaritatea aceasta nu tăinuiește și o realitate mai ascunsă? Berbecuțul cel sărman și ținut cu îngrijire face parte din familia ciocîrlanului șchiop, dar atoateștiutor, a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și brazii, și păltinașii, și păsărelele „mii”, și stelele „făclii”; nu în înțeles de decor și de pitoresc poetic, ci de ființă vie, unică și intens participantă. În viața de zi cu zi a satului tradițional, cum se reflectă în Baltagul, să spunem, oaia din anonimat era căutată pentru brînză. Mai era și mielul de Paște. Ca bărbînță o pofteau personajele lui Sadoveanu, cu un boțișor de mămăligă, la care se adăuga bucata de porc bine rumenită într-un hîrb de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu se afla. Pîn-aici nu ajunse, nici nu se mai găsea nimic viu din el”. Este limpede. După acest pasaj, femeia se simțea pregătită să întîmpine moartea bărbatului ei, cu tristețe și cu împăcare. Moartea avea izbînda. Încă nu și baltagul răzbunător. Paralel cu substituirea și cu rularea semnelor, se produc modificări comportamentale aproape pînă la nerecunoașterea femeii. Primele se resimt tot în zilele frisonante ale pregătirilor, sub teroarea visului. Femeia are puseuri de arțag din senin, de pildă, față de Minodora
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
corboaică neagră”. Firește, este vorba de jocuri ficționale, mai mult sau mai puțin accentuate. Nu pierdem din vedere faptul că ne situăm pe linia discursului critic, în marginile adevărului și atîta cît permite realitatea textului. Mai ales că personajele din Baltagul nu-și pierd stăpînirea de sine ca să fie suspectate de tulburări peste măsură. Vitoria este, în fapt, o fire puternică și echilibrată, avînd tăria să se conformeze regulilor morale, ale disciplinei rituale și ale bunului simț. De aceea ne apare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
furnizate numai și numai de tradiția folclorică. Dispoziția temperamentală atribuită stilului polițienesc de critica literară este decisiv acaparată de legea de fier a poruncii venite peste fire și doar ei încredințate. Astfel că nimic nu îndreptățește să se spună că Baltagul ar fi un roman polițist, iar Nechifor Lipan un negustor de turme. Sigur, un roman etnografic, neasemuită capodoperă a genului. Rămîne s-o surprindem pe Vitoria în clipa cea mai grea: întîlnirea cu moartea, pe care o întrezărea de la distanță
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
contabilitate, nu înregistrează cazurile comune, repetînd la infinit aceleași gesturi disperate și scheme ritualice, pînă se umple un cimitir întreg. Miorița (baladă, colind) s-a desprins de bocet, ca să devină un tip de meditație asupra morții. C. Imaginar mioritic în Baltagul Se face adesea apropiere între „epopeea păstorească” Miorița, și opera sadoveniană Baltagul, înrudite cel puțin tematic, adică inspirate din același mediu de viață păstorească. Romanul ar fi o variantă în proză a cîntecului folcloric. Lucrurile nu stau departe de adevăr
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
scheme ritualice, pînă se umple un cimitir întreg. Miorița (baladă, colind) s-a desprins de bocet, ca să devină un tip de meditație asupra morții. C. Imaginar mioritic în Baltagul Se face adesea apropiere între „epopeea păstorească” Miorița, și opera sadoveniană Baltagul, înrudite cel puțin tematic, adică inspirate din același mediu de viață păstorească. Romanul ar fi o variantă în proză a cîntecului folcloric. Lucrurile nu stau departe de adevăr. Se pare că, în această privință, s-a și ajuns la un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
portrete, pentru a constata raportul de fidelitate față de modele; în ce măsură scriitorul s-a îndepărtat de ele și, în sfîrșit, unde și-a permis modificări proprii, adică a făcut să înflorească aceeași lucrare originală. Toate aceste aspecte perspectivistice se resimt în Baltagul. Cele două portrete ce urmează a fi selectate pentru analiză se disting prin tehnici specifice, diferite una de alta. Nechifor Lipan se închipuie in absentia, pe cînd Vitoria se dezvăluie printr-o prezență vie, simbolurile ying-yang fiind aparent răsturnate. În
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se aprindea și altă imagine, mai veche, cînd se afla cu soțul la drum și era să fie atacați de niște necunoscuți: „Numai și-a lepădat din cap căciula, spune femeia în gînd, și-a scuturat pletele ș-a înhățat baltagul. Atîta a strigat: mă slăbănogilor, eu pe voi vă pălesc în numele tatălui și vă prăvălesc cu piciorul în rîpă. Aceia au ferit pe după niște ciritei și s-au dus. De hoți nu se temea; avea stăpînire asupra lor. Doar dacă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
apt de acțiune în preajma Dornelor, cînd le iese în cale un individ cam nesocotit la vorbe. „Munteanca a bătut în grumazul calului cu capătul frîului și a trecut repede înainte, cu obrazul întors spre Gheorghiță și lepădîndu-i o poruncă: -Trage baltagul și pălește-l. De glasul ei uscat și otrăvit, atît feciorul cît și străinul s-au spăimîntat. Gheorghiță a pus mîna pe baltag”. A doua secvență este cu totul deosebită de prima. Ea dezvăluie capacitatea de reflexie și de interiorizare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
capătul frîului și a trecut repede înainte, cu obrazul întors spre Gheorghiță și lepădîndu-i o poruncă: -Trage baltagul și pălește-l. De glasul ei uscat și otrăvit, atît feciorul cît și străinul s-au spăimîntat. Gheorghiță a pus mîna pe baltag”. A doua secvență este cu totul deosebită de prima. Ea dezvăluie capacitatea de reflexie și de interiorizare a tînărului, încă neobișnuit cu partea accidentată a existenței. Intrarea lui în rol se face cu încetineală. Dar, de la o vreme, simte că
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Gheorghiță. - Dragul mamii cărturar, îi întoarse cuvînt nevasta; se vede că mintea ta e-n cărți și-n slove. Mai bine ar fi să fie la tine în cap. Mănîncă zdravăn și te întărește, nu atît pentru tine, cît pentru baltag. - Adevărat este, mamă, că eu ceva nu înțeleg...”. Fără a intra în amănunte, putem presupune că Gheorghiță reprezintă o interfață, încă neîmplinită, a tatălui său, acela neînfricat, pregătit oricînd să pună mîna pe baltag; dar ne duce și pe calea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu atît pentru tine, cît pentru baltag. - Adevărat este, mamă, că eu ceva nu înțeleg...”. Fără a intra în amănunte, putem presupune că Gheorghiță reprezintă o interfață, încă neîmplinită, a tatălui său, acela neînfricat, pregătit oricînd să pună mîna pe baltag; dar ne duce și pe calea rezervată destinal păstorului mioritic. Avem de a face cu trei ipostaze posibile ale unuia și aceluiași personaj din mediul oieresc. După consumarea aventurii și pedepsirea asasinilor, Gheorghiță se putea alege cu formula epitetică „cel
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ne duce și pe calea rezervată destinal păstorului mioritic. Avem de a face cu trei ipostaze posibile ale unuia și aceluiași personaj din mediul oieresc. După consumarea aventurii și pedepsirea asasinilor, Gheorghiță se putea alege cu formula epitetică „cel cu baltagul”, în loc de „cel cu căciula brumărie”. Ultima i s-a cuvenit lui Lipan, om „lumit” și în deplină putere. Din păcate, nu s-a bucurat nici de moarte vitejească de baladă, pe care ar fi întîmpinat-o fără discuție, după datele pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nici de moarte mioritică, asemenea păstorului prevenit despre uneltirile răufăcătorilor. „Condiția morții mioritice” este ca ea să fie anunțată de către o ființă atoateștiutoare, ca eroul să „știe” pe ce cale să apuce și cum să procedeze: să pună mîna pe baltag ori să se gîndească „împăcat și tare” (Sadoveanu) la „mireasa lumii”. Cu siguranță, Nechifor Lipan, „cel cu căciula brumărie”, ar fi ascultat de povața „mioarei năzdrăvane”. Și invers: să ni-l imaginăm pe baciul moldovean în ipostaza lui Nechifor sau
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
împăcat și tare” (Sadoveanu) la „mireasa lumii”. Cu siguranță, Nechifor Lipan, „cel cu căciula brumărie”, ar fi ascultat de povața „mioarei năzdrăvane”. Și invers: să ni-l imaginăm pe baciul moldovean în ipostaza lui Nechifor sau a lui Gheorghiță. D. Baltag pentru baltag Altfel spus, toți cei trei eroi de plai mioritic străbat, pînă la un anume punct, un scenariu comun. Se despart, în direcții diferite, după împrejurări lumești ori dictate de destin. Lectura paralelă a textelor orale și a variantei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tare” (Sadoveanu) la „mireasa lumii”. Cu siguranță, Nechifor Lipan, „cel cu căciula brumărie”, ar fi ascultat de povața „mioarei năzdrăvane”. Și invers: să ni-l imaginăm pe baciul moldovean în ipostaza lui Nechifor sau a lui Gheorghiță. D. Baltag pentru baltag Altfel spus, toți cei trei eroi de plai mioritic străbat, pînă la un anume punct, un scenariu comun. Se despart, în direcții diferite, după împrejurări lumești ori dictate de destin. Lectura paralelă a textelor orale și a variantei scrise de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
destin. Lectura paralelă a textelor orale și a variantei scrise de Sadoveanu dezvăluie că Lipan, Gheorghiță-fiul și Păstorul au parcurs un traseu comun, în înțeles geografic cutumiar și comportamental, pînă la ivirea, sub semn declarat, a adversarilor, ca purtători de baltag și de intenții neconforme cu morala locului. Primii doi au dovedit-o faptic, fără umbră de îndoială: Lipan, mai experimentat, intra în rol din inițiativă proprie, dar și în chip exponențial, ca un ortoman, ca unul care se credea mîndru
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
întemeiați pe text și pe context că Păstorul se situează mai curînd în apropierea lui Lipan decît a lui Gheorghiță, acesta urmînd încă să ucenicească pînă la înțelegere și înzdrăvenire; fie că îi va fi dat să pună mîna pe baltag pentru a decide în conflicte lumești, fie că va fi pus în situația, de data aceasta peste puterile sale, să reziste sufletește la vestea morții de nebiruit. Rămîne să ne imaginăm despărțirea lui Nechifor Lipan de Păstorul din (ne) baladă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
morții de nebiruit. Rămîne să ne imaginăm despărțirea lui Nechifor Lipan de Păstorul din (ne) baladă. Aici nu decid factori conjuncturali în înțelesul obișnuit al cuvîntului, ca oamenii să știe din vreme cum să acționeze, să pună mîna vitejește pe baltag ori să intre în dialog cu moartea. La drept vorbind, am mai spus-o, păgubitul a fost Nichifor Lipan. Spune și femeia: „Ca și cum întunericul care se iscase în ea avea să se deschidă, munteanca stătu așteptînd și cugetînd. Acuma vedea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
beneficiază” Nechifor Lipan. Ba mai mult, victimei i se îngăduie să pună ordine în cele lumești, prin testament, să stea de vorbă, imaginar, cu ai săi. Pe lîngă asta, vestitoarea nu-l reține pe erou de a pune mîna pe baltag. Se presupune că Păstorul era pregătit pentru ambele situații. În rolul de „omul cu baltagul”, l-am întrezărit deja în două ipostaze, în chip de Nechifor Lipan și de Gheorghiță. Par roluri fictive, dar credibile, întrucît pot fi reconstituite punct
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]