1,477 matches
-
efectivă a avut loc la 10 aprilie 1924. În partea de nord, frontieră începe de la colțul frontierelor între România, Șerbia și Ungaria (), între localitățile Beba Veche (România) și Rabe (Șerbia), care nu sunt legate printr-o cale rutieră și separă Banatul sârbesc de Banatul românesc pe traseul de sud-est. După aproape jumătate din parcurs, se ajunge la Dunăre care servește că frontieră naturală. Ea se termină într-un alt colț în care se intersectează trei frontiere între România, Șerbia și Bulgaria
Frontiera între România și Serbia () [Corola-website/Science/319137_a_320466]
-
loc la 10 aprilie 1924. În partea de nord, frontieră începe de la colțul frontierelor între România, Șerbia și Ungaria (), între localitățile Beba Veche (România) și Rabe (Șerbia), care nu sunt legate printr-o cale rutieră și separă Banatul sârbesc de Banatul românesc pe traseul de sud-est. După aproape jumătate din parcurs, se ajunge la Dunăre care servește că frontieră naturală. Ea se termină într-un alt colț în care se intersectează trei frontiere între România, Șerbia și Bulgaria (). Aceasta frontieră separă
Frontiera între România și Serbia () [Corola-website/Science/319137_a_320466]
-
1186), precum și ținuturile aromânești din secolele X-XII: "Vlahia Mare" (Tesalia, Fotida, Pelasgiotida, Locrida), "Vlahia Mică" (Epirul, Tesproția) și "Vlahia Superioară" (Dolopia), în timp ce în nordul Dunării, numele Banatului amintește de existența, în cadrul regatului Maghiar timpuriu, a unor formații politice autonome, anume "banatele" croate, sârbești sau românești, cele din urmă fiind cele de la Timișoara și de la Severin (actuala Oltenie). Transilvania este menționată ca voievodat autonom, vasal al Ungariei, începând cu secolul XII. Banatul și Transilvania apar ce formații urmașe ale unor cnezate mai
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
de noi teritorii la teritoriul național, ci doar recuperarea teritoriilor și populației românești răpite prin ultimatumurile sovietice și prin arbitrajul de la Viena. De asemenea, nu are în vedere nici anexarea Transnistriei, unde exista de asemenea o populație românească, nici a Banatului sârbesc, așa cum au propus unii în epocă. Proiectul lui Sabin Manuilă nu este “rasist”, iar în formularea lui nu există nici un element genocidal, el neurmărind altceva decât de a asigura românilor o legitimitate 100% pentru granițele țării. Studiile lui Manuilă
Sabin Manuilă () [Corola-website/Science/307198_a_308527]
-
apare menționat în documente fiscale transilvănene, însă nu există multe informații detaliate despre soarta satului din această perioadă. S-a aflat însă în apropierea delimitării dintre zona otomană și cea imperială, ceea ce a avut repercusiuni asupra evoluției sale. După cucerirea Banatului de către austrieci, s-a ținut o conscripție de către noua administrație, în 1717. La această conscripție, apare și satul "Sillage", cu 60 de case, aparținând în districtul Ciacova. Biserica ortodoxă, din lemn, a fost construită în 1720, ceea ce atestă continuitatea și
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
apei deosebit de bogată în minerale, îndeosebi sulf, de unde este trimisă prin magistrale către localități și distribuită până la calorifere. De asemenea, energia electrică este obținută tot din resurse geotermale, prin folosirea căldurii și a aburilor”. Depresiunea Panonica, care în România include Banatul și vestul munților Apuseni, este bogată în zăcăminte geotermale. Județele Timiș, Arad și Bihor ar putea beneficia. În Timișoara există apă termala de până la 80 de grade Celsius. Conform unor calcule făcute de cei de la ADETIM, un foraj nou costa
Energie geotermică () [Corola-website/Science/304465_a_305794]
-
Poli Timișoara, fiind primul ei președinte. În 1957 a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. a III-a, iar în 1962 a primit titlul de profesor universitar emerit. A organizat și a fost un lung și de ani președintele filialei Banat a Uniunii Arhitecților din România. A întocmit peste 200 de proiecte pentru diferite edificii. A contribuit la Palatul Administrativ al Prefecturii Timiș, construit între 1938 - 1943 sub conducerea constructorului Constantin Purcariu, intr-un stil arhitectural modern, combinat cu elemente decorative
Victor Vlad () [Corola-website/Science/316119_a_317448]
-
anterioare celor amintite, să reținem importanta lucrare a lui N. Bălcescu privind mișcarea de la 1848 din Ardeal (31), lucrarea lui V. Popescu Râmniceanu (32), excelenta lucrare aparținând acad. Cornelia Bodea (33), cea privitoare în special la evenimentele din 1848 din banat, datorate specialistului în istoria Banatului Ioan Dimitrie Suciu (34), lucrarea lui I. Boroș (35), care privește evenimentele din 1848 de la Lugoj, lucrarea lui Victor Cheresteșiu (36), care însă nu prezintă evenimentele din partea a doua a revoluției române din Transilvania, lucrarea
Istoriografia revoluției române de la 1848-1849 din Transilvania () [Corola-website/Science/302494_a_303823]
-
ei pe întreg spațiul locuit de români. Lucrările apărute până în prezent sunt departe de a satisface acest deziderat”. În consecință “Până la elaborarea unei Istorii a revoluției e necesar să se realizeze unele monografii care să trateze separat evenimentele din Bucovina, banat, transilvania, Țara Românească și Moldova. Ele ar putea constitui baza unui viitor tratat mai amplu care să le înglobeze”. (89) Lucrarea noastră își propune și ea să trateze doar evenimentele de la 1848 din Transilvania, mai ales privitor la victoria acesteia
Istoriografia revoluției române de la 1848-1849 din Transilvania () [Corola-website/Science/302494_a_303823]
-
, cunoscut și ca Romul Ladea, (n. 17 mai 1901, Jitin, Caraș-Severin - d. 27 august 1970, Joița, zona Arcuda, județul Giurgiu) a fost un sculptor român, profesor universitar la Cluj. s-a născut în Banatul românesc, într-o familie de țărani puternic legați de arta, cultura și obiceiurile locale. După studii secundare la Oravița, și Timișoara, în 1922 se înscrie la Școala de arte frumoase din București, unde îl are ca profesor pe Dimitrie Paciurea
Romulus Ladea () [Corola-website/Science/307249_a_308578]
-
au dispărut. Poarta exista încă în anul 1997, zidul lateral dreapta fiind aproape demolat. De asemenea, în această imagine se poate observa care era structura zidurilor ce înconjurau parcul pe latura de nord, fotografia fiind realizată în jurul anului 1914. În Banatul primei jumătăți a secolului al XIX-lea spiritul socio-artistic predominant este cel neoclasic. Castelele împreună cu parcurile ce le înconjoară sunt produsele tiparului clasicist și demonstrează, prin dimensiuni și calitate, greutatea economică a zonei precum și capacitatea de adaptare a acesteia la
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
astfel ceea ce în limbajul uzual al secolului al XIX-lea sunt denumite, deși impropriu, "grădinile sau parcurile englezești". Diferite de la un domeniu la altul, tiparul după care acestea au fost realizate este comun, după o formulă consacrată epocii: În zona Banatului această schemă compozițională este ilustrată de castelele Csekonics din Jimbolia (în prezent demolat), Nako din Sânnicolau Mare, și poate cel mai important ca suprafață și amenajare, castelul familiei Karátsonyi din Banloc. Acesta din urmă se detașează oarecum de celelalte castele
Castelul Banloc () [Corola-website/Science/302480_a_303809]
-
cu mare greutate, datorită prezenței în regiune a trupelor sârbe și franceze. Administrația românească s-a instalat în Banat abia un an mai târziu, unirea fiind consfințită de intrarea trupelor românești în Timișoara pe 3 august 1919. Deși România revendicase Banatul în cadrul granițelor sale naturale, până la Tisa și Dunăre, Banatul a fost în cele din urmă împărțit între Regatul României (aproximativ 2/3) și Regatul sârbilor, croaților și slovenilor (aproximativ 1/3). Administrația românească s-a instalat abia în vara anului
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
o prelungire cu 48 ore a termenului, până pe 14 noiembrie. Guvernul maghiar începuse tratativele de pace cu Antanta și a încheiat armistițiul cu aceasta chiar la 13 noiembrie, la Belgrad. Convenția de armistițiu a complicat planurile românilor de a prelua Banatul. Antanta convenise cu Ungaria ca soarta Banatului să fie definitivată după Conferința de Pace. În baza unei Convenții Militare semnate la Belgrad, armata maghiară trebuia să se retragă la nord de Mureș, iar teritoriul evacuat să fie ocupat de forțele
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
sperau în continuare că războiul se va termina cu o Ungarie Mare, care să cuprindă și Banatul. Pe de altă parte, sârbii duceau în occident o puternică propagandă pentru cauza lor, urmărind politica „faptului împlinit" și încheierea războiului cu un Banat aflat de facto sub suveranitate sârbească. În ciuda restricțiilor și impedimentelor de tot felul impuse de trupele de ocupație, mii de bănățeni au răspuns la chemarea Consiliului Național Central și s-au îndreptat către Alba Iulia pentru a lua parte la
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
timp în Banat a sosit generalul francez Berthelot, favorabil cauzei românilor. Ca urmare a intervențiilor acestuia și ale reprezentanților Consiliului Dirigent pe lângă Antantă, s-a decis retragerea treptată a trupelor sârbești și preluarea de către trupele franceze. Acestea au preluat estul Banatului în ianuarie 1919. În 1919, Banatul a fost împărțit între Regatul României și Regatul Serbiei, Croaților și Slovenilor (numit mai târziu Regatul Iugoslaviei). Revendicarea sârbilor nu se baza pe vreun drept istoric, ci pe existența a 250.000 de sârbi
Unirea Banatului cu România () [Corola-website/Science/319959_a_321288]
-
-o abia de la 30 de ani. În perioada 1965 - 1975, Achim Nica a activat la Orchestra „Doina Banatului” din Caransebeș. Sub îndrumarea atentă a dirijorului Nicolae Perescu s-a afirmat repede în fața publicului din zonă, din țară, dar și din Banatul Sârbesc, în turneele efectuate. La baza repertoriului promovat de Achim Nica au stat încă de la început doinele. Suflet impresionabil, de o veselă duioșie, sincer și cinstit din fire, Achim Nica și-a turnat tiparul lumii sale sufletești în cântece interpretate
Achim Nica () [Corola-website/Science/307693_a_309022]
-
cinstit din fire, Achim Nica și-a turnat tiparul lumii sale sufletești în cântece interpretate în acel fel rezervat și sfios după cum îi este și firea. Pe parcursul activității înregistrează 8 discuri (primul în 1961) și 4 casete audio-video. Se remarcă: Banatule, mândră floare, care conține 12 piese între care alături de cântecul din titlu, sunt cuprinse: Solistul a fost acompaniat de orchestra „Doina Banatului” din Caransebeș, dirijor Nicolae Perescu și Orchestra Radio din București, dirijor George Vancu.<br> Urmează tot la Electrecord
Achim Nica () [Corola-website/Science/307693_a_309022]
-
a încheiat o alianța cu împăratul de la Niceea. Însă oscilațiile dintre tabăra latină și cea bizantină au atras implicarea ungurilor, atacând țaratul între 1230-1238. După campania din 1230, în spațiul cuprins dintre Olt, Dunăre și Carpați, regele maghiar a înființat banatul de Severin. Ioan Asan al II-lea a murit în 1241, iar fiul și fratele său au fost uciși de boieri. Ultimul țar al regatului Asăneștilor, Căliman al II-lea, a fost alungat în 1258. Tronul a fost preluat de
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
cetăți au fost în jurul Brașovului-Feldioara, Codlea, Prejmer sau Râșnov. Fiind înspăimântat de atacurile mongole, regele maghiar Béla al IV-lea a impus câteva măsuri de apărare. A instituit un sistem de pază, puternic și permanent, în regiunea de granița, a Banatului de Severin. I-a chemat în sprijin pe cavalerii ioaniți din cadrul Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta . Documentul emis de cancelaria regal, Diploma Ioaniților, reprezintă un act deosebit în istoria românilor, indicând situația politică, economică, socială și militară din zona
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
inferioare ce cuprindea rustici și țărani. Românii dispuneau de o organizare militară proprie, fiind obligați să îi sprijine pe cavalerii ioaniți cu "aparatul lor de război". Conducătorii Glad și Ahtum sunt probabil legendari, dar faptul că ținutul Banatului era un "banat", și nu un simplu comitat, dovedește că beneficiase inițial de o autonomie locală, ca și celelalte banate ale regatului Ungar, ce se înșirau de-a lungul hotarelor sudice ale acestuia. Pentru a converti bănățenii, români și sârbi, la catolicism, regii
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
sprijine pe cavalerii ioaniți cu "aparatul lor de război". Conducătorii Glad și Ahtum sunt probabil legendari, dar faptul că ținutul Banatului era un "banat", și nu un simplu comitat, dovedește că beneficiase inițial de o autonomie locală, ca și celelalte banate ale regatului Ungar, ce se înșirau de-a lungul hotarelor sudice ale acestuia. Pentru a converti bănățenii, români și sârbi, la catolicism, regii maghiari favorizează la Cenad (pe atunci "Morisena", poate „Mureșana”) ridicarea unei mânăstiri benedictine. În regiunea Dunării de
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
-l înlocuiască pe domnitorului român că să devină el guvernator , ceea ce ar fi asigurat pentru Carol Robert o dominație asupra regiunilor sud-carpatice. Legăturile cu regalitatea maghiară aveau să se înăsprească brusc, voievodul muntean refuzând să mai plătească tribut și ocupă Banatul de Severin și cetatea Severinului. Conștient de situația internă nesigură, Carol Robert a trimși solii cu propuneri de pace, încercând să-l aducă sub ascultare. În zadar, și astfel, la începutul lui septembrie 1330, oastea maghiară a pătruns în Țară
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
începutul lui septembrie 1330, oastea maghiară a pătruns în Țară Românească, profitând de înfrângerea de la Velbujd a românilor, tătarilor și soldaților târâtului bulgar. Dorind să evite un război sângeros, Basarab a trimis o solie regelui ungar, prin care renunță la Banatul Severinului și se obligă să plătească o despăgubire de 7000 de mărci de argint-o suma ce atestă starea înfloritoare a economiei Țării Românești. Carol a refuzat, nu vedea altă soluție decât pedepsirea celui pe care l-a numit "păstorul
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
cu 20 de case, pe locul numit "Radovanz". Harta contelui Mercy din 1723-1725, o pomenește din nou, ca fiind locuită cu români, care aveau și o biserică ortodoxă. O parte dintre români s-au strămutat mai apoi în Mramorac, în Banatul sârbesc. În 1786, sârbi și români obligați să părăsească Moravița au înființat o nouă vatră de sat. Moșia pe care s-au așezat aparținea erariului. Administratorul erarial care a aprobat înființarea localității a fost "Iosif Deschan"; din acest motiv satul
Dejan, Timiș () [Corola-website/Science/301355_a_302684]