1,019 matches
-
drepturile sale fiind ereditare (Myers și Simms, 1985, p. 31). Autorul latin Lucan utilizează termenul pentru a-i desemna pe poeții originari din Galia și din Britania (Preminger, 1993, p. 65). Conform codului medieval Hywel Dda, există trei clase de barzi: responsabilul de cântece sau pencerdd, bardul domestic sau bardd teulu și menestrelul sau cerddor; aceștia corespund categoriilor irlandeze de druid, filid și baird (Preminger, 1993, p. 65). Există două figuri memorabile de barzi care o preceda pe cea a lui
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Simms, 1985, p. 31). Autorul latin Lucan utilizează termenul pentru a-i desemna pe poeții originari din Galia și din Britania (Preminger, 1993, p. 65). Conform codului medieval Hywel Dda, există trei clase de barzi: responsabilul de cântece sau pencerdd, bardul domestic sau bardd teulu și menestrelul sau cerddor; aceștia corespund categoriilor irlandeze de druid, filid și baird (Preminger, 1993, p. 65). Există două figuri memorabile de barzi care o preceda pe cea a lui Blake: eroul lui Gray și Ossian
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
medieval Hywel Dda, există trei clase de barzi: responsabilul de cântece sau pencerdd, bardul domestic sau bardd teulu și menestrelul sau cerddor; aceștia corespund categoriilor irlandeze de druid, filid și baird (Preminger, 1993, p. 65). Există două figuri memorabile de barzi care o preceda pe cea a lui Blake: eroul lui Gray și Ossian al lui Macpherson. Jon Mee opinează că toată "concepția despre bard nutrita de Macpherson și de Gray se baza pe credință că vechii poeți au fost puternic
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
categoriilor irlandeze de druid, filid și baird (Preminger, 1993, p. 65). Există două figuri memorabile de barzi care o preceda pe cea a lui Blake: eroul lui Gray și Ossian al lui Macpherson. Jon Mee opinează că toată "concepția despre bard nutrita de Macpherson și de Gray se baza pe credință că vechii poeți au fost puternic implicați în afacerile publice ale societăților lor" (1992, p. 85). Și bardul lui Gray, adaugă, în continuare, Mee, si Ossian sunt războinici, întocmai lui
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și Ossian al lui Macpherson. Jon Mee opinează că toată "concepția despre bard nutrita de Macpherson și de Gray se baza pe credință că vechii poeți au fost puternic implicați în afacerile publice ale societăților lor" (1992, p. 85). Și bardul lui Gray, adaugă, în continuare, Mee, si Ossian sunt războinici, întocmai lui Los la finalul poemului blakean Europe (1992, p. 85). 29 Una dintre trăsăturile caracteristice ale bardului este sagacitatea divină. Ca atare, el incarnează arhetipul înțeleptului, a cărui expresie
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
puternic implicați în afacerile publice ale societăților lor" (1992, p. 85). Și bardul lui Gray, adaugă, în continuare, Mee, si Ossian sunt războinici, întocmai lui Los la finalul poemului blakean Europe (1992, p. 85). 29 Una dintre trăsăturile caracteristice ale bardului este sagacitatea divină. Ca atare, el incarnează arhetipul înțeleptului, a cărui expresie este, printre altele, profetul. Toate aceste figuri pot fi reunite sub aceleași auspicii. Pentru o analogie interesantă, cf. Bodkin, 1951, pp. 125-135. 30 Un gest căruia iubitorii de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
o conduită elegantă, de la o politețe elementară, nu fac decât defavoruri copiilor pe care îi cresc, căci aceștia vor deveni, la rândul lor, incapabili să clădească o civilizație bazată pe cinste și respect. Deși hazlie, coana Chirița, neuitatul personaj al bardului de la Mircești, nu reprezintă un model pentru odraslele ei, cărora le încurajează incultura și le insuflă parvenitismul. Cele trei doamne care se ocupă de educația lui Goe (mam-mare, mamita și tanti Mița) sau doamna Popescu, mama lui Ionel, dintr-o
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
descris de Slavici)"55. În aceeași cheie citim și "vorba lămuritoare" semnată de Iulian Negrilă cu care se deschide lucrarea în discuție. Mai mult o concluzie decât punct de plecare, ea creează din mișcare portretul lui Ioan Slavici "scriitorul total", "bardul șirian", "scriitorul eticist și maestrul analizei psihologice în literatura noastră [...] o petală în frumoasa corolă a literaturii noastre de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX"56. Studiul profesorului arădean ne duce cu gândul la un alt studiu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
privi realitatea în ochi...” (14.08.45). Mircea Vulcănescu „vorbește cu simplitate, cu voluptate, stăpân pe el, pe ideile lui, pe subiectul pe care-l dezvoltă cu subtilitate și claritate logică”(23.03.42). La 1938, Emil Botta este „tânărul bard”(1938). Nuni Dona devine „agitată ca o gulietă”(12.03.46). Pe „S” (marea ei iubire), când îl detestă, când îl adoră. Un alt „S” devine o „bestie” (11.01.46). și generalizând, geni pare intransigentă: „Mă doare-n cot
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cîte se pare, le-a inventat. S-a străduit, însă, să respecte specificul poetic și mai totdeauna operația i-a reușit. Oricîte încercări s-ar face, nu se poate distinge cu ușurință, cum s-ar crede, lucrul anonimului de al „bardului” de la Mircești. Alecsandri și-a asigurat un loc glorios în adîncul anonimat. De altfel, procedeul intervenției era peste tot îmbrățișat în vremea respectivă, iar sfaturile lui Bălcescu, îndeosebi ale lui Barițiu, privind transcrierea naturală, nu puteau avea ecou favorabil schimbării
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lucrează mai departe formele acestor poeți astfel înviorați și încetul cu încetul rădăcina populară împlîntată de Alecsandri crește și rodește în toate direcțiile”. Chiar dacă lucrurile au cunoscut ulterior și alt curs, dictat de rațiuni culturale de fond, putem spune că bardul a realizat un tip de manifest literar, unic în felul său, cu efecte benefice asupra întregului fenomen literar și estetic al vremii. Profilul culturii și literaturii române a fost definit atît de programul „Daciei literare”, îmbrățișat de scriitorii cîtorva decenii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a fost adus în țară cu un grup de răniți la Spitalul din Turnu Măgurele. Aici, bravul sergent a avut ocazia să povestească întâmplările din luptele la care luase parte poetului Vasile Alecsandri, care vizita spitalul. Așezat pe marginea patului, bardul de la Mircești l-a ascultat pe Țurcanu, care a povestit cum a plecat din Vaslui cu cei 9 ostași din grupa lui; cum i-a poreclit în glumă un bătrân de pe la ei, spunându-le că-s mândri ca niște „curcani
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
eight o’clock, On Clowns : The Dictator and the Artist, Compulsory Happiness, The Black Envelope, The Hooligan’s Return) au figurat în selecția celor mai importante apariții editoriale din The New York Times. Este profesor de literatură europeană și „writer in residence“ la Bard College. Scriitorului i s-au decernat în 1992 Bursa Guggenheim și Premiul MacArthur („Nobelul american“). În 1993, Biblioteca Națională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincției „Literary Lion“ al bibliotecii. În 2002, lui Norman Manea i s-a
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pasul tău pe-arenă de aur vei călca Când eu pierdut în noapte-mi nimic nu mai sperez, Ci vecinic te visez. {EminescuOpIV 27} În mii de lumine ferestrele ard, Prin care se văd trecătoare Prin tactul cîntărei sublime de bard Cum danță la umbre ușoare, Cum danță ușor Dulci vise de-amor. Palatul părea în magie Aurie. Ca cerbul ce s-alță în creștet de stânci, Urmat de săgeat-arzătoare, E calul ce sare prăpastii adânci În sboru-i puteric și mare, Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Apoi în cytere ele-ncordară Și plin și limpede încet cântară Glas a trecutului, ce însenină Mintea cea turbure de gânduri plină: {EminescuOpIV 28} În mii de lumine ferestrele ard, Prin care se văd trecătoare Prin tactul cîntărei sublime de bard Cum danță la umbre ușoare, Cum danță ușor Dulci vise de-amor. Palatul părea în magie Aurie. Ca cerbul ce s-alță în creștet de stânci, Urmat de săgeat-arzătoare, E calul ce sare prăpastii adânci În sboru-i puteric și mare, Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sufletu-ți n-a găsit altele Regele Lin. Cântă cu doliul, ce-l varsă belele Când plâng de-amor, Să creadă lumile, să creadă stelele Că-i tactul lor. {EminescuOpIV 30} {EminescuOpIV 31} Cum sboară îngerii din stele-n stele, Barzii sbor, flutură printr-a lor bele; Din lungul horelor amestecate Barzii ridic-a lor glasuri bărbate. Arpele-n cântece par-că se sfarmă Când gem cu sufletul, când zic de-alarmă Musica sferelor: Seraphi adoară Inima lumilor ce-o încongioară, Dictând
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce-l varsă belele Când plâng de-amor, Să creadă lumile, să creadă stelele Că-i tactul lor. {EminescuOpIV 30} {EminescuOpIV 31} Cum sboară îngerii din stele-n stele, Barzii sbor, flutură printr-a lor bele; Din lungul horelor amestecate Barzii ridic-a lor glasuri bărbate. Arpele-n cântece par-că se sfarmă Când gem cu sufletul, când zic de-alarmă Musica sferelor: Seraphi adoară Inima lumilor ce-o încongioară, Dictând în cântece de fericire Stelelor tactul lor să le inspire. Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de care atârna L-a Isterului râpe, acuma este mută Și cântul ei de aur nu pot a-l deștepta. O munți și văi profunde, oh! dați-mi pentru-un nume Sublima voastră voce, că-i trist sufletul meu. Dar bardul nu, nu cântă... el plânge și-apoi spune: O Ștefan! tu ești mare și la mormântul tău! {EminescuOpIV 58} ANDREIU MUREȘANU Tablou dramatic într-un act Persoane: MUREȘANU, MORS, GENIUL LUMINEI (Scena înfățișează un peisagiu de-o romanticitate sălbatecă în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
muche și creștetu-i nalt De nouri și ani se-ncăruntă Dar astăzi e viu Și-n glas auriu Răsună din umbra cea mare Cântare. În mii de lumine ferestrele-i ard, Prin cari se văd trecătoare, Prin tactul cântării pierdute de bard, Ivindu-se umbre ușoare; Trec albe ca-n vânt Dulci neguri de-argint, Palatul plutea în magie Aurie. Ca cerbul uimit ce prin creștet de stânci E-urmat de săgeat-arzătoare, Din căi năruite, din gârle adânci, Fugarul în tropot răsare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Valhalei. - "Bine-ai venit, tânăr cu ochi din ceriuri", Râzând Odin și ridicîndu-și cupa M-ar saluta. - Și haina ceea lungă Și albă creții ar arunca de nea Și părul lung mi s-ar îmfla de vânt. "Un scaun pentru bard" - și-n scaunul nalt De piatră, cu sprijoanele lui nalte Eu m-aș simți că-s uriaș. Și zeii mângâind lungele barbe, Nălțând privirea-n bolțile antice Spre a-și reaminti dulci suveniri, M-ar asculta spunîndu-le de lumea Cea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
părul de aur, Gura-i o roză surâzând deschisă, Ochii-i albaștri luminau ca stele, Iar pe-a ei umeri albi abia se ține {EminescuOpIV 108} Haina cea lungă și bogată. - "Vino, Odin îi zice - blând copil al mării. Un bard sătul de-a lumii lungi mizerii S-au coborât în noaptea noastră clară - Să cânte roagă-l". Ca o umbră Strălucind argintiu în clară noapte S-apropie... - "O, nu te teme-mi zice, Tu ce nu temi furtuna și durerea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de plăcere Tremură-n mine sufletul meu bolnav. Să cînt? Dar oare la a ta privire Nu amuțește cântul de-admirare - Nu ești un cântec însăși - cel mai dulce, Cel mai frumos, ce a fugit v-odată Din arfa unui bard? O, fecioară, Vin lângă mine, să mă uit în ochi-ți, Să uit de lume, ah! să pot uita Fierea cu care ei m-au adăpat În lume. Cine-ar fi știut Că-n fundul mării tu trăești, copilă, Ca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
din ceriuri pe lume cazi Lumină sântă, Precum pe-al mărei amar talaz O rază frântă, Acum la nouri te depărtezi Strălucitoare, Căci de acolo pe lumi veghezi Cu ochi de soare. (de jos către Mureșanu) A tale cânturi, palide bard Cu fruntea-n laur, Sunt stele-eterne ce-n ceruri ard Cu raze de-aur. Cântă dar, cântă, tânăr poet, Mîn-a ta liră, Lumea ascultă gîndu-ți profet: Marea se miră! MUREȘANU (cu foc) În ocean de flăcări gândirea mea se scaldă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
poeții sânt valorile neamului, atitudinea critică la adresa operei sau persoanei lor constituie, vezi Doamne, atentate la ființa (poate chiar și la siguranța) națională și ar fi bine să fie pedepsite conform legii. Din această perspectivă, Nichita Stănescu, sub chip de bard înaripat, devine la fel de antipatic ca și alte mari victime ale lingușelii tâmpe și conformiste: Eminescu, mai ales, între toți. Nu știu dacă în Anglia este cădelnițat Shakespeare iar în Franța (helas!) Victor Hugo. Probabil că sânt căci nu-mi închipui
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
sunt educați, dar există o cunoaștere universală. Problema este că nu s-a văzut nicicând o persoană care să moară pentru un program informatic. Ca un creștin, un musulman, un comunist, un naționalist pentru credința lor. Vast program avea genialul bard: "să împlinească visul Franței: să redea viață geniului ei trecut, să dea viață geniului ei prezent și să îmbrățișeze geniul lumii"*. Vai, lumea nu are geniu, e mult prea mare pentru asta. Nu există decât "genii ale locului", iar lumea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]