1,421 matches
-
Exerciții de fidelitate”, FLC, 1988, 7; Constantin M. Popa, Anatomia decenței, R, 1988, 6; Anton Cosma, Un experiment metarealist, T, 1988, 10; Costin Tuchilă, Narațiune în oglindă, „Universul cărții”, 1991, 10; Romul Munteanu, Casa și biroul în proza Marianei Ionescu, „Baricada”, 1992, 4; Dicț. scriit. rom., II, 602-603; Sorescu, Lumea, 161-166; Andrei Grigor, Paradoxala fidelitate, L, 2001, 1; Constantin M. Popa, Regula jocului, „Mozaicul”, 2001, 1-2; Teodor Vârgolici, Elogiul lecturii, ALA, 2002, 629; Petre Ciobanu, Șeherezada cu umărul de argint, R
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
un univers compensatoriu, M. știe că singura soluție de care mai dispune e să amâne sfârșitul iminent. Prin urmare, eul liric își construiește o mică fortăreață de cuvinte, încercând să izoleze spațiul care îl mai separă de neant printr-o baricadă de obiecte. Mai mult decât altor experiențe poetice, acesteia i se potrivește un adevăr aflat pe punctul de a deveni clișeu: ea reprezintă o tentativă de a institui o lume, de a smulge neantului fiecare petec de realitate; o lume
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
Din istoria literaturii didactice românești (1975), Pentru o pedagogie românească (1977) și Nu din partea aceea (1985) - și i se tipăresc volumele memorialistice Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut (1974) și primul volum, Anii mei de învățătură, din Pe baricadele vieții (1981). „Revalorificarea” va fi desăvârșită abia după 1989, când îi apar, pe lângă alte reeditări, Chemare la judecata istoriei (I-II, 1992-1993), volumul al doilea, În Basarabia revoluționară. 1917-1918, din Pe baricadele vieții (1992), Ziar de lagăr. Caracal, 1945 (1991
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
primul volum, Anii mei de învățătură, din Pe baricadele vieții (1981). „Revalorificarea” va fi desăvârșită abia după 1989, când îi apar, pe lângă alte reeditări, Chemare la judecata istoriei (I-II, 1992-1993), volumul al doilea, În Basarabia revoluționară. 1917-1918, din Pe baricadele vieții (1992), Ziar de lagăr. Caracal, 1945 (1991) ș.a. Hărăzit, prin firea moștenită de la înaintași, unei existențe mereu „pe baricade”, G. se îndreaptă de la început spre domeniul pedagogiei, în care va căuta în primul rând arme pentru apărarea identității culturale
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
apar, pe lângă alte reeditări, Chemare la judecata istoriei (I-II, 1992-1993), volumul al doilea, În Basarabia revoluționară. 1917-1918, din Pe baricadele vieții (1992), Ziar de lagăr. Caracal, 1945 (1991) ș.a. Hărăzit, prin firea moștenită de la înaintași, unei existențe mereu „pe baricade”, G. se îndreaptă de la început spre domeniul pedagogiei, în care va căuta în primul rând arme pentru apărarea identității culturale a conaționalilor săi. Teza de doctorat, asupra consecințelor nefaste ale bilingvismului, ca și precizările în legătură cu principiile pedagogice constituie fundamentul unei
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
pe frontul basarabean și Ardealul în Basarabia. Totodată, împreună cu însemnările de călătorie, rămase în periodice, ori cu acelea relative la înființarea Universității clujene, precum și cu „ziarul” detenției din lagărul de la Caracal, ele au pregătit vasta autobiografie, în patru volume, Pe baricadele vieții. Cel dintâi panou, Anii mei de învățătură, se concentrează asupra formării sale intelectuale și morale. Ca urmare, evocarea meleagurilor săliștene, în aspectele lor etnografice, a familiei și a petrecerilor copilului și adolescentului este redusă, lăsând loc zugrăvirii mediului școlar
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
didactice românești, București, 1973; Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut, îngr. și pref. Crișan Mircioiu și Șerban Polverejan, pref. Crișan Mircioiu, Cluj-Napoca, 1974; Pentru o pedagogie românească, îngr. Octavian O. Ghibu, pref. Ioan Gh. Stanciu, București, 1977; Pe baricadele vieții, vol. I: Anii mei de învățătură, îngr. și pref. Nadia Nicolescu, postfață Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1981, vol. II: În Basarabia revoluționară. 1917-1918, îngr. și pref. Octavian O. Ghibu, cuvânt înainte Iurie Colesnic, Chișinău, 1992; Nu din partea aceea, îngr. și
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
Duicu, Memorialistică, VTRA, 1977, 3; Micu, Lecturi, 156-157; Blaga Mihoc, Dimensiunea unei personalități, F, 1981, 5; Bucur Țincu, Confesiunile unui luptător, VTRA, 1981, 11; Zaharia Sângeorzan, Amintirile unui pedagog militant, VR, 1982, 2; Horia Stanca, O ucenicie de luptă pe baricade, T, 1982, 3; Al. Zub, Onisifor Ghibu. Baricadele unei vieți, CRC, 1983, 21; Fănuș Băileșteanu, Între pedagogie și literatură, ST, 1983, 5; Nadia Nicolescu, Centenar Onisifor Ghibu. Omul și opera, T, 1983, 6; [Centenarul Onisifor Ghibu], „Romanian Review”, 1983, 10
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
Blaga Mihoc, Dimensiunea unei personalități, F, 1981, 5; Bucur Țincu, Confesiunile unui luptător, VTRA, 1981, 11; Zaharia Sângeorzan, Amintirile unui pedagog militant, VR, 1982, 2; Horia Stanca, O ucenicie de luptă pe baricade, T, 1982, 3; Al. Zub, Onisifor Ghibu. Baricadele unei vieți, CRC, 1983, 21; Fănuș Băileșteanu, Între pedagogie și literatură, ST, 1983, 5; Nadia Nicolescu, Centenar Onisifor Ghibu. Omul și opera, T, 1983, 6; [Centenarul Onisifor Ghibu], „Romanian Review”, 1983, 10; Traian Vedinaș, Onisifor Ghibu, Cluj-Napoca, 1983; Bârsănescu, Medalioane
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
aparatul de partid putea să creadă la un moment dat că apără linia oficială, refuză să ia în considerare noțiunea de realism socialist (Sensurile realismului, 12/1965), acreditând-o în schimb pe aceea de realism obiectiv. De aceeași parte a baricadei se așază Ion Pascadi, în Realismul și idealul social, în vreme ce Horia Bratu (Realismul și varietatea experiențelor artistice contemporane) apără cu disperare vechiul concept, pe linia aripii critice conservatoare. Aceasta va încerca să îl impună chiar și în cadrul lucrărilor celei de-
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
sau povestiri într-o singură frază!” Pentru că unii scriitori, din a căror operă a tradus, precum Václav Havel, Milan Kundera și Bohumil Hrabal, erau atunci interziși în țara lor, însuși traducătorul a devenit acolo persona non grata. Traduceri: Jan Drda, Baricada mută, București, 1949, Nuvele, București, 1951; Marie Majerová, Sirena, București, 1950, Balada minerilor, București, 1965; Jiří Marek, Vorbește mama, București, 1953, Țara de sub ecuator, București, 1960, Panoptic de vechi întâmplări criminalistice, București, 1973, Panoptic de oameni păcătoși, București, 1977, Unchiul
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
tradus și comentat scrieri diverse, mare parte din literatura bulgară. SCRIERI: Poeme în aer liber, cu ilustrații de Victor Brauner, Paris, 1929; Moartea vie a Eleonorei, București, 1930; Manifestație, București, 1945; Ospățul de aur, pref. Al. A. Philippide, București,1968; Baricada din călimară, București, 1979; Statuile de fum, pref. George Macovescu, București, 1984; Ospățul de aur, îngr. și introd. Ion Pop, București, 1986. Traduceri: A. Hyatt-Verrill, Inchiziția, București, 1939; Marcel Brion, Viața hunilor, Craiova, 1940; Philipp Gosse, Istoria pirateriei, Craiova, 1942
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
ecologistă, mișcarea pentru drepturile omului și ale animalelor, mișcarea homosexualilor, toate au erupt și au Început să atragă atenția publică. Se părea că toată lumea Își cere dreptul de a fi recunoscută. Oamenii ieșeau din ascunzători, deschizând uși, dărâmând garduri și baricade, Împingându-se În fața microfoanelor și camerelor de luat vederi, Într-un avânt colectiv al cărui unic scop aparent părea, uneori, a fi eliminarea barierelor și granițelor de orice fel. Era o nebunie cu totul aparte. În centrul furtunii au fost
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se publică un capitol din studiul Religie și spirit de Lucian Blaga, două eseuri ale lui D. D. Roșca, Fond și formă în filosofie și Europeanul Bărnuțiu. În numărul 7-8/1942 Onisifor Ghibu dă un fragment din lucrarea autobiografică Pe baricadele vieții, iar în numărul 10/1942 Victor Eftimiu o evocare a Sibiului. E.O.
LUCEAFARUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287872_a_289201]
-
poate și pentru că, la noi, "afacerile" obișnuiesc să sfîrșească prin sleire, suspendate într-un fel de nebuloasă a indiferenței colective, într-un spațiu în care nu există, cu adevărat, ceea ce se înțelege prin opinie publică.) Michael Mann vede "cazul" de pe baricada martorului cheie, a omului din interiorul sistemului (the insider), chimist de marcă, fost vicepreședinte la o mare companie de tutun, concediat pentru delict de opinie; în procesul de fabricație, țigărilor li se adăuga o substanță (cancerigenă) aptă să creeze dependență
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
mai abstract, mai puțin expresiv, probabil și pentru că, fiind deja folosit în sens larg ("casă vecină", "oraș vecin"), nu presupune neapărat personificarea: "astfel de certuri vecine cu proverbialul "conflict între generații"" (EZ 2303, 2000, 10);"o prestație televizată vecină cu baricada" (EZ 2306, 2000, 12).
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
eseuri, fragmente dramatice, articole la „Ramuri”, „Transilvania”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare” ș.a. Temporar, după absolvirea facultății, fiind profesor de liceu și asistent universitar, se afirmă cu eseuri și articole politice, apărute în „Paradox”, „Expres magazin”, „Viitorul românesc”, „Baricada” și „România liberă”. În 1992 întemeiază Partidul Noua Dreaptă și revista cu același nume, dar în 1994 demisionează din funcția de președinte al partidului. Este ales, în 1998, prim-vicepreședinte al Societății Ziariștilor din România. În 2000 își susține doctoratul
SORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289797_a_291126]
-
unei inundații. Noaptea orgoliilor (1999), roman al unor medii intelectuale, se deplasează spre formula prozei de introspecție și analiză, de interes în plan epic rămânând în continuare fundalul social-politic al ultimelor decenii de regim totalitar. SCRIERI: Geometria zăpezii, Timișoara, 1993; Baricada cu îngeri, Timișoara, 1994; Dragoste și alte păsări de pradă, Timișoara, 1996; Ziua tip vagon, Timișoara, 1996; Cavalerul după-amiezii, Timișoara, 1998; Noaptea orgoliilor, Timișoara, 1999; Rugă însângerată, Timișoara, 1999; Biblioteca de zgomote, Iași, 2000; Pădurile celeste, Deva, 2003. Repere bibliografice
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
Timișoara, 1998; Noaptea orgoliilor, Timișoara, 1999; Rugă însângerată, Timișoara, 1999; Biblioteca de zgomote, Iași, 2000; Pădurile celeste, Deva, 2003. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Generali și soldați, O, 1995, 1; Radu Ciobanu, Ucenic la pasărea cerului, T, 1995, 9; Alexandru Spânu, „Baricada cu îngeri”, LCF, 1995, 16; Lucian Vasiliu, Adnotări fulgurante, DL, 1995, 16; Vasile Dan, Un poet de la „Hestia”, „Arca”, 1995, 10-12; Robert Șerban, Cartea poetului, O, 1996, 3; Radu Ciobanu, Construcții lirice, „Rostirea românească”, 1996, 7-8; Ion Marin Almăjan, Este
SCOROBETE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
Radu Daniel, Gr. Vêja, Dem. Bassarabeanu, George Tutoveanu, George Pallady, G. Rotică. Colaborează cu proză C. Ștefanovici, Ș. Damian, Ovidiu Manițiu, N. Milcu, G. Bujoreanu, Ion Mehedințeanu ș.a., iar teatrul este ilustrat de câteva pagini aparținând lui George Mihail Zamfirescu (Baricada, Icoana fugară, 11/1924). C. V. Gerota publică un necrolog închinat lui Duiliu Zamfirescu. Se consemnează apariții editoriale, însoțite uneori de scurte comentarii, cărora li se adaugă o cronică a revistelor literare. Articolele de critică literară sunt semnate de Eugen Constant
SLOVE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289726_a_291055]
-
1961-1967). Lucrează ca profesor la Rovine, Fierbinți, Frăsinet (1967-1971), bibliotecar la Serviciul de schimburi internaționale de la Biblioteca Centrală de Stat din București (1971-1990), redactor la secția culturală a ziarului „Dimineața” (1991), publicist comentator și realizator al paginii culturale la revista „Baricada” (1992-1996). Debutează la „Luceafărul” în 1972, scriind despre poezia și proza lui Cesare Pavese, iar editorial în 1987 cu o traducere din versurile scriitorului italian Mimmo Morina, Insula regăsită. E prezent cu traduceri din poezia universală în „Tribuna”, „Steaua”, „Convorbiri
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
Courget, Nonpoems, „Norea” (Caen, Franța), 1991, 83; Ion Pachia Tatomirescu, Constantin M. Popa, Mișcarea literară paradoxistă, „Renașterea bănățeană”, 1992, 717; Lucian Suciu, „Umbra libelulei”, „Arca”, 1993, 7-9; Alexandru Pintescu, „Umbra libelulei”, PSS, 1994, 2; Geo Vasile, Paradoxul sau Autodistrugerea semiotică, „Baricada”, 1994, 29 martie; Cristian Bădiliță, Umbra zdrențuită a libelulei, RL, 1994, 29; Vasile Moldovan, Un paradoxist peregrin prin sufletele poeților, DL, 1996, 2; Ion Mureșan, Secta haiku, TR, 1996, 9; Constantin Cubleșan, „Peregrin prin suflete”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1996, 11
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
adevărat coloristul și chiar poetul Z., scriitorul ironic și câteodată prea malițios, cu apăsată înclinație spre caricatural, când e vorba, de pildă, de realitățile germane. Cu alt prilej, paginile care descriu mișcările de stradă ale studenților parizieni din mai 1968, baricadele, desfacerea caldarâmului, incendierea mașinilor, ocuparea Sorbonei și arborarea steagului negru pe unul din turnuri sunt de o mare densitate epică. În masivul Jurnal, ce reconstituie ultimul deceniu al dictaturii comuniste, Z. surprinde pe viu cele mai întristătoare aspecte ale vieții
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
modernizării din perspectiva efectelor secundare pe care un astfel de proces le induce la scara societăților. A treia clasă este a teoriei agenților capabili să inducă fenomene de dezvoltare într-o societate. Un loc special revine teoriei obstacolelor și teoriei baricadelor. La aceste grupări sau familii teoretice se adaugă marea familie a teoriilor dependenței și subdezvoltării, prin care deja paradigma clasică a tranziției este criticată sever și părăsită în cele din urmă. O poziție specială par să dețină teoriile mondialiste și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și sursa unui spirit care promovează riscul asumat; investitorii întrețin într-o societate un spirit care inspiră amânarea gratificării; managerii induc în societate un spirit de disciplină. Există deci mai multe centre de energii potențiale pentru modernizare în societate. Teoria baricadelor Davis, ale cărui idei le prezentăm prin mijlocirea lui Alvin J. So, propune un model complementar la teoria lui Weber, acela al baricadelor, pe care le utilizează societatea spre a se apăra de efectele modernizării, mai ales când acestea sunt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]