1,448 matches
-
Statui albastre (I. M. Rașcu), Statuetele I-II-III (N. Solacolu), Două statui (Dragoș Protopopescu), Oglinzi (I.M. Rașcu), Psyche privindu-se în oglindă (Pompiliu Păltănea), Fantome (N. Davidescu), Fantomele (Const. T. Stoika), Balada umbrei (Eugeniu Sperantia), Umbrei mele (Matei Rusu). Frumoase, chiar dacă barocul lor se izbește de extraordinarele, concentratele definiții lirice date „nestrăbătutelor așezări” ale oglinzii de către Mallarmé și Rilke, sunt poemele din ciclul consacrat de Mihail Cruceanu acestui topos metaforico-simbolic. Poemele oglinzilor antrenează într-un joc repetitiv, dar cu o expresie mereu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
o imagine să poată "recrea într-un fel magia care a creat-o", fiindcă magicul este o proprietate a privirii, nu a imaginii. Este o categorie mentală, nu estetică. Arta cu același nume nu creează un stil precum clasicismul sau barocul, asimilabil fantasticului sau onirismului și pe care l-ar ilustra artiști ca Hieronymus Bosch, Gustave Moreau, Monsù Desiderio sau Chirico. Dimpotrivă, radicala subordonare a plasticii față de practic definește momentul magic al imaginii. Oalele vrăjitoarelor și monștrii cu cap de pasăre
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un termen de mijloc: dogma Întrupării. Așadar un trup putea fi ce scandal! "tabernaculul Sfântului Duh". Având un trup divin, el însuși materie, acesta putea prin urmare să aibă imagine materială. Hollywood-ul de aici se trage, prin intermediul icoanei și al barocului. Toate monoteismele sunt iconofobe prin natură și uneori iconoclaste. Imaginea este pentru ele un accesoriu decorativ, în cel mai bun caz aluziv, și mereu exterior esenței. Dar patronul pictorilor poartă numele de Sfântul Luca. Creștinismul a trasat singura direcție monoteistă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ciuperci sălbatice, mai ales faloide, și respingerea fermentării. El discerne o legătură între folosirea drojdiilor naturale în aluat și pîine, comună Italiei și Germaniei de Sud catolice, și actuala recrudescență în aceste țări a tradițiilor figurative 31. Să extindem discuția. Barocul își are rădăcina în vița-de-vie și grâu, adică în perimetrul mediteranean. Așa cum conciliul de la Calcedonia conduce la Bernini, iar Athanasius la Fellini, ajungem în linie dreaptă de la ostie la tagliatelle (și la baghetă). Lunga memorie a religiilor se exprimă în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
după exemplul materialului fotofilmic de altădată? "Noile imagini", cantonate până acum în efectele speciale, genericele televizate sau jocurile video, oferă, indiscutabil, exaltante posibilități ludice, ironice și fantastice, reînviind miraculosul vechilor texte prin trucaje impecabile. Integrând abstracția în audiovizual. Un nou baroc la orizont? Invocarea acestor noi imagini împotriva vechilor tabuuri ale autenticității, misterului și sufletului nu ar fi un ritual fără rost. Dar orizontul ar putea fi înșelător. În practică, deocamdată, noile imagini au față de cele vechi inconvenientul unui cost exorbitant
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
originar din localitatea Ramba Ciorii, un orășel din Sud. Așa că Robert Mubatu a fost vündün. Alt argument al radicalilor în sprijinul dărâmării palatului...) Terentini a fost, poate, cel mai important arhitect al Renașterii Nordice. (Operele sale se remarcă printr-un baroc avant la letre perfect îmbibat în cel mai pur stil neovandan.) Italianul (care, de fapt, a fost după unii polonez, după alții evreu sefard) ar fi ridicat Palatul Rakavanda Nouă pe ruinele fostului Palat Rakavanda XIV, cel dărâmat de revoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
este perioada, care în Spania, spre exemplu, corespunde creației unuia dintre cei mai importanți artiști preocupați de problematica reprezentării vizuale a sacrului, pictor care deși a fost încadrat stilistic în Manierism, face trecerea către ceea ce ulterior avea să se numească Barocul iberic: fostul iconar cretan, Domenikos Theotokopoulos, supranumit El Greco 423. Deși greu de înțeles, surprinzătoarea migrare a acestui desăvârșit creator al artei iconografice spre zonele mai emancipate ale picturii acelei perioade, impresionează privitorul prin vizionarismul și originalitatea stilului artistic abordat, în
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
își ațintește privirea asupra spectatorului, integrându-l în reprezentare 424, prin stabilirea, ca și în cazul altor lucrări, a unor raporturi de substituire empatică cu acesta 425. Tot aceasta este perioada care avea să evidențieze numele unor artiști marcanți ai Barocului, dintre care îi amintim acum doar pe Caravaggio 426, Velasquez, Rubens sau Rembrandt 427, care au făcut ca arta acestei epoci să impresioneze privitorul prin măreție, splendoare și dramatism, sugerând, pe de o parte, formula grandorii divine, și deservind, pe
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2010. Newberg, Andrew, Waldman, Mark Robert, Cum schimbă Dumnezeu creierul: descoperirile inovatoare ale unui prestigios neurolog, Curtea Veche Publishing, București, 2009. Nistor, Mihai, Fenomenologia sacrului, Editura Cantes, Iași, 1999. Oprescu, George, Manual de istoria artei: Barocul, Editura Meridiane, București, 1985. Otto, Rudolf, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Palade, Mihaela, Iconoclasmul în actualitate: de la "moartea lui Dumnezeu" la moartea artei, Editura Sophia, București, 2005. Peers, Glenn Trupuri imateriale: reprezentări bizantine ale îngerilor, Editura Nemira, București, 2011. Plazaola
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
p. 40. 418 Iole Carlettini, op. cit., p. 252. 419 Mihaela Palade, Iconoclasmul în actualitate: de la "moartea lui Dumnezeu" la moartea artei, Editura Sophia, București, 2005, p. 26. 420 Iole Carlettini, op. cit., p. 254. 421 George Oprescu, Manual de istoria artei: Barocul, Editura Meridiane, București, 1985, p. 11. 422 Ibidem. 423 Alungirea exagerată a figurilor reprezentate în lucrările de inspirație religioasă ale artistului caracterizează maniera de lucru a acestuia, indicând măsura spiritualizării formelor redate, care dau senzația dematerializării. În același timp, prin
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 222. 517 Andrei Kuraev, Filmul: Restaurare prin teologie, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2005, p. 77. 518 Ibidem, p. 71. 519 Vezi exemplul unor lucrări ale Barocului, precum Răstignirea Sfântului Petru a lui Caravaggio sau Extazul Sfintei Tereza de Bernini, în care apelul artistului la posibilitățile de "impresionare" a privitorului este unul suficient de evident, reușind să trezească, prin realismul reprezentării, intense trăiri spirituale. 520 Andrei Kuraev
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
ortodoxie. Există și în bizantin momente evolutive, momente de înflorire și de stagnare, dar peste orice modificări epocale, care sunt secundare și nu au nimic a face cu salturile de la stilul roman la cel gotic și de la acesta la cel baroc, a rămas unul și același bizantin identic cu el însuși în toată istoria Răsăritului. Cum se explică oare acest fenomen unic, care de la o vreme a început să fie considerat ca o minune chiar de cercetătorii și admiratorii lui din
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care pescuia într-o cadă. Un medic care-și trata pacienții după o metodă proprie îl întreabă dacă peștele trage la undiță. Nebunul îi răspunde sever: Bineînțeles că nu, prostule, nu vezi că-i o cadă?" Această poveste aparține genului baroc. Dar ea ne arată cum nu se poate mai bine cât de legat este efectul absurd de excesul de logică. Într-adevăr, lumea lui Kafka este un inexprimabil univers în care omul își oferă luxul chinuitor de a pescui într-
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Bella Ahmadulina, Rimma Kazakova, Fazil Iskander, Bulat Okudjava, Robert Rojdestvenski, Poeme, pref. trad., București, 1977. Repere bibliografice: Horia Bădescu, „Poema”, ST, 1971, 10; Al. Lungu, „Poema”, ATN, 1972, 4; Dana Dumitriu, „Vânzătorul de memorii”, ARG, 1972, 8; Anton Cosma, Un baroc al involuției, VTRA, 1973, 10; Emil Manu, „Poemele mării”, SPM, 1975, 256; Dana Dumitriu, Gesticulații meditative, RL, 1977, 47; Popa, Dicț. lit. (1977), 285; Dicț scriit. rom., II, 684-685; Popa, Ist. lit., II, 289; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 162-164.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
Lucian Blaga, Mateiu I. Caragiale, Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu. În pofida excelenței exegetice, a mult apreciatului său spirit analitic, de reală finețe, concluziile la care ajunge exegetul sunt mai mult decât îndoielnice. A vedea în Neagoe Basarab un precursor al barocului, hombre secreto, cu un veac înaintea lui Baltasar Gracián, în Cantemir un antecesor al romantismului european și un pesimist mai radical decât Eminescu, a susține că Negruzzi îl anticipează pe Gustave Flaubert pe linia realismului integral, că Alecsandri prefigurează fie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
pentru rândunele, Santa Cruz de Tenerife, 1952; Estudios de literatura española y comparada, La Laguna, 1954; Don Carlos de Viana, Paris, 1954; Au Revoir, Monsieur L’Ange, Paris, 1954; El Barroco o el descubrimiento del drama, La Laguna, 1957; ed. (Barocul sau Descoperirea dramei), tr. Gabriela Tureacu, Cluj-Napoca, 1980; Bibliographie de la littérature française du XVI-e siècle, Paris, 1959; Le Couteau vert, Paris, 1963; ed. (Cuțitul verde), tr. Ileana și Mihai Cantuniari, București-Montreal, 1993; Principios de literatura comparada, La Laguna, 1964; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
asupra perspectivei ?i propor?iilor judicioase se reg?se?te la fel de viguros �n pictură dup? Masaccio ?i sculptură de dup? Donatello. Men?ion�nd c? ?i �n continuare arhitectura este analizat? prin raportare strict? la evolu?ia stilurilor artistice (manierism, baroc, neoclasicism, neogotic etc.), cu disocierile ?i abaterile de rigoare, nu vom mai st?rui dec�ț asupra faptului c? la fel procedeaz? Gilbert Luigi ?i �n cazul arhitecturii din ultimul secol, perioad? �n care au proliferat tentativele de �evadare� a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n secolul al XVII-lea, dup? �nsu?i-rea acestui limbaj de c?tre diversele culturi europene. Din prima interpretare ia na?tere mi?carea clasic? � considerat? uneori că o �reac?ie� (J. Castex). Din a doua vor pro-veni curentele barocului. Vom r?m�ne la aceste dou? denumiri, �clasic� ?i �baroc�, deoarece chiar ?i cei care le consider? nepotrivite le folosesc �n lips? de altceva. 1.�Clasicismul �n Fran?a: primele manifest?ri Asimil�nd limbajul Rena?terii italiene �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de c?tre diversele culturi europene. Din prima interpretare ia na?tere mi?carea clasic? � considerat? uneori că o �reac?ie� (J. Castex). Din a doua vor pro-veni curentele barocului. Vom r?m�ne la aceste dou? denumiri, �clasic� ?i �baroc�, deoarece chiar ?i cei care le consider? nepotrivite le folosesc �n lips? de altceva. 1.�Clasicismul �n Fran?a: primele manifest?ri Asimil�nd limbajul Rena?terii italiene �n condi?iile ?i formele pe care le cunoa?tem, Fran?a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
bisericii de la Sorbona (1634-1650) de Lemercier ?i pentru cea de la biserica de la Val-de-Gr�ce, desenat? �n 1645 de Mansart. Totu?i, aceasta din urm? se impune prin amploarea ritmicii ?i prin vigoarea plasticii sale � pe care unii o calific? drept baroc? � fă?? de stilul aplicat ?i fix al lui Lemercier. �n calitatea sa de arhitect al cardinalului Richelieu, Lemercier concepe Sorbona ?i biserică acesteia, palatul cardinal (devenit Palais-Royal, 1629-1635) cu teatrul s?u (1639) ?i mai ales vastul castel ?i oră
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pietrei albe confer? fă?adelor bog??ie ?i elegan??. Al?i arhitec?i, măi pu?în influen?i desigur, st?p�nesc formele clasice �n edificii de mare alur?, de exemplu W. Talman (1650-1719) cu castelul de la Chatsworth (Derbyshyre, 1687-1696). BAROCUL: UN NOU SPA?IU ARHITECTURAL ?I URBAN 1.�Barocul �n Italia Operele instauratoare ale lui Bernini ?i ale lui Borromini Contrareforma, aceast? puternic? mi?care de renovare a catolicit??îi, angajat? �n domeniul teologic, misionar, artistic ?i chiar politic, �i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Al?i arhitec?i, măi pu?în influen?i desigur, st?p�nesc formele clasice �n edificii de mare alur?, de exemplu W. Talman (1650-1719) cu castelul de la Chatsworth (Derbyshyre, 1687-1696). BAROCUL: UN NOU SPA?IU ARHITECTURAL ?I URBAN 1.�Barocul �n Italia Operele instauratoare ale lui Bernini ?i ale lui Borromini Contrareforma, aceast? puternic? mi?care de renovare a catolicit??îi, angajat? �n domeniul teologic, misionar, artistic ?i chiar politic, �i permite Romei, �nc? de la sf�r-?ițul secolului al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Fluiditatea liniilor ?i a contururi-lor, at�ț �n afar? c�ț ?i �n?untru, �nscrie �n fiecare edificiu semne al continuit??îi ?i ale infinit??îi spa?iului. Astfel, arhitectura vizeaz? �n mod paradoxal imaterialitatea. R?sp�ndire ?i diversitate Barocul �n Italia �nseamn? ?i festivit??ile care se ?în la Vene?ia, mai ales �n teatre, �n palatele aristocra?iei, chiar ?i pe str?zi, cu ?i mai mult? somptuozitate ?i cu mai multe mă?în?rîi dec�ț �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
mult? somptuozitate ?i cu mai multe mă?în?rîi dec�ț �n timpul Rena?terii. Schi?ele construc?iilor desenate cu aceste ocazii de pictori sau de arhitec?i, Bernini, de exemplu, s�nt printre figurile cele mai libere ale barocului. Totu?i, �n statele Italiei de nord �n special, funda?iile religioase r?m�n martorii privilegia?i a evolu?iei mai mult sau mai pu?în reu?ițe a modelelor palladiene c?tre forme �nrudite cu barocul român. Astfel
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
libere ale barocului. Totu?i, �n statele Italiei de nord �n special, funda?iile religioase r?m�n martorii privilegia?i a evolu?iei mai mult sau mai pu?în reu?ițe a modelelor palladiene c?tre forme �nrudite cu barocul român. Astfel, datorit? av�ntului dat decoră?iei sculpturale, modenatur? ?i statuar �n mod special, B. Longhena (1598-1682) anim? silueta bisericii Santa Maria Della Salute (Vene?ia, �ncep�nd din 1630) cu volute gigantice (vezi pliantul, foto 13). La Genova
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]